joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Economie

Vânzările Tesla au scăzut la jumătate în țările nordice după ce Musk a devenit mascota lui Trump

Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia. Vânzările Tesla au continuat să scadă în luna februarie în țările nordice, ceea ce a dus la o erodare vizibilă a cotei de piață europene a producătorului de vehicule electrice. Compania se confruntă acum cu un test major de loialitate din partea clienților, pe fondul implicării directorului general Elon Musk în administrația președintelui Donald Trump. Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia Datele publicate luni arată că, deși livrările Tesla au înregistrat creșteri semnificative în 2023 și începutul lui 2024 în Norvegia, Suedia și Danemarca, anul acesta au fost depășite de competitori precum Volkswagen și Toyota. Citește și: Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, trimis în judecată disciplinară Potrivit statisticilor oficiale, în Suedia, au fost înmatriculate 613 noi vehicule Tesla, în scădere cu 42% față de anul trecut. În Norvegia, înmatriculările Tesla au scăzut cu 48%, la 917 unități. În Danemarca, declinul a fost tot de 48%, cu doar 509 unități vândute. Aceste cifre vin în ciuda unei creșteri generale a cererii pentru automobile electrice în cele trei țări. Până acum, Tesla nu a oferit comentarii oficiale privind aceste date. Boicoturi și proteste împotriva Tesla din cauza lui Musk Declinul Tesla nu este explicat doar prin factorii economici sau concurența tot mai puternică. Implicarea lui Elon Musk în politica americană și apropierea sa de mișcările de extremă dreaptă din Europa au generat proteste în fața magazinelor Tesla din SUA și apeluri la boicot în mai multe regiuni. În Norvegia, una dintre cele mai importante piețe pentru vehicule electrice, cota de piață a Tesla a scăzut la 8,8% în primele două luni din 2025, față de 18,9% în 2024 și 20% în 2023. Gama de modele Tesla, considerată depășită Un alt factor care afectează performanțele Tesla în Scandinavia este îmbătrânirea gamei de modele. Compania pregătește lansarea unei versiuni modernizate a SUV-ului Model Y, care a fost cel mai bine vândut automobil din regiune în ultimii doi ani. Cu toate acestea, analiștii rămân sceptici în privința revenirii Tesla pe poziția de lider. „Tesla a avut o poziție unică pe piața norvegiană, dar acum există multă agitație și gălăgie în jurul companiei și a lui Elon Musk”, a declarat Consiliul pentru Traficul Rutier din Norvegia (OFV). Clienții Tesla caută alternative În Danemarca, Federația Auto (FDM) observă o creștere a numărului de clienți care solicită consiliere pentru a găsi alternative la Tesla. „Mult timp admirat ca antreprenor de succes, Elon Musk pare să devină cel mai mare inamic al Tesla”, susține Atle Falch Tuverud, redactor-șef al publicației auto norvegiene BilNytt. Tesla, în declin și în Europa Scăderile din Scandinavia reflectă o tendință mai largă la nivel european. În luna ianuarie, livrările Tesla în Europa au înregistrat un declin de 45%, în contrast cu creșterea de 37% a înmatriculărilor totale de vehicule electrice pe continent.

Piața de mall-uri crește în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Piața de mall-uri, în continuă creștere în România. Cea mai nouă investiție vine cu IKEA la pachet

Piața de mall-uri crește în România: proiectul de extindere a fostului Era Shopping Park din Păcurari (Iași) prevede creșterea suprafeței comerciale de la 59.700 mp la 125.700 mp, printr-o investiție estimată la aproximativ 129 milioane de euro. Piața de mall-uri crește în România Conform estimărilor financiare, veniturile anuale din chirii vor atinge aproximativ 12,1 milioane de euro. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Noul centru comercial va deservi o arie de piață extinsă, cu un potențial de peste 3,33 milioane de locuitori din estul României și Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu

Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu: bursa a crescut, cursul leu-euro a rămas stabil, iar dobânda la împrumuturile statului a scăzut. Citește și: Avocatul lui Călin Georgescu, Doru Costea, l-a reprezentat și pe Sorin Ovidiu Vântu, pentru care a și lucrat în trustul Realitatea-Cațavencu Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit împotriva grupării Georgescu Care a fost prima reacție a piețelor după ce Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar: La Bursa de Valori București, principalul indice, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a apreciat cu 0,47%, în timp ce indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni, a consemnat o creştere de 0,53% - arată Agerpres. Cursul leu euro a rămas stabil pe piata interbancară la 4,9773 lei pentru un euro, arată Bloomberg. Costurile de împrumut pe 10 ani ale statului român - referinţă la care se împrumută România - au scăzut cu 1,3%, la 7,4% pe an, minimul din decembrie până acum - arată Ziarul Financiar. Fostul candidat independent la prezidențiale Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce a fost audiat la Parchet pentru cinci ore. Împotriva sa sunt șase capete de acuzare, printre care inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist, ori xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.

Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spitalul regional Iași, pe bani PNRR, nu trece de faza licitației de construcție

Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată. Licitația pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași a fost suspendată în urma unei contestații admise, depusă de grupul turc CCN. Licitația pentru construirea SRU Iași, suspendată Inițial, contractul fusese atribuit unei asocieri de firme românești de top: Bog’Art, Construcții Erbașu, Con-A Operations, Concelex și Conest. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Contestația a fost depusă în ianuarie 2025, blocând procedura înainte de semnarea contractului. Agenția Națională pentru DezvoltareaInfrastructurii de Sănătate (ANDIS) a confirmat oficial suspendarea licitației în așteptarea unei soluții definitive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mic fermier, sărăcit de statul român (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Economie

Statul închide ochii la marea evaziune, dar vânează un mic fermier cu 20 de vaci

Mic fermier, sărăcit de statul român: o mică întreprindere familială din Golăiești, sprijinită inițial de instituțiile statului, a ajuns în insolvență din cauze independente de voința sa. Mic fermier, sărăcit de statul român Iar acum, Fiscul încearcă să execute și averea personală a întreprinzătorului. Deocamdată, judecătorii au respins acțiunea, considerând-o inadmisibilă. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În urmă cu 20 de ani, o antreprenoare din Golăiești, V.M., a decis să își încerce norocul în afaceri și a reușit să obțină o finanțare nerambursabilă din fondurile destinate României înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților (sursa: Facebook/Nordis Group)
Economie

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților

Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților, a arătat asociatul unei case de avocatură specializate în dosare comerciale. Mirajul randamentului de 7-10% pe an Pentru a nu-și expune clienții, avocatul cu care DeFapt.ro a discutat a preferat să nu-i fie menționată identitatea. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Acesta a avut, de-a lungul ultimilor ani, mai mulți clienți care i-au cerut sfatul în legătură cu achiziția unor apartamente ale Nordis. "Nu toți cei care voiau să cumpere apartamente oferite de Nordis aveau economii serioase, unii moșteniseră niște bani sau vânduseră proprietăți ori aveau economii medii", a spus avocatul. Reclama agresivă la imobilele Nordis, însă, făcea ravagii. "Dar mai era ceva: faptul că apartamentele puteau fi închiriate în regim hotelier și clienților li se promitea un randament anual de 7-10% făcea ca oferta să pară nemaipomenită", a mai spus avocatul. Clienții Nordis au ignorat sfaturile avocaților Asociatul casei de avocatură a descris două dintre situațiile cu care s-a confruntat. "Într-un caz, am avut un client care a dorit să cumpere două apartamente la Nordis. I s-a spus, explicit, că e o promisiune de vânzare-cumpărare, nu un contract, pentru că imobilul nu exista fizic, blocul nu era construit. Citește și: Nordis, țeapa țepelor pentru doi oameni de afaceri: ar fi luat un împrumut de 12 milioane de euro pentru 160 de apartamente, sunt pe cale să piardă tot Mai mult, clientul trebuia să plătească 95% din valoarea apartamentului pe această promisiune de vânzare-cumpărare care, atenție, nu era înscrisă în cartea funciară. L-am avertizat pe acel client să nu semneze actele fără înscrierea promisiunii în cartea funciară, dar pur și simplu m-a ignorat, considera că făcea o afacere foarte bună", a arătat avocatul. Apartament cu discount pentru a renunța la proces "Un alt client a cumpărat mai multe apartamente și m-a contactat abia după ce a expirat termenul la care trebuia să primească locuințele și nu se întâmplase asta. Voia să dea în judecată Nordis pentru a-și recupera banii. Dar Nordis i-a propus o altă cale pentru a stinge litigiul: să mai semneze o promisiune de vânzare-cumpărare, cu un discount foarte mare, pentru încă un apartament. Ceea ce clientul meu a și făcut și a renunțat la proces", a adăugat asociatul casei de avocatură. Nici unul din cei doi clienți Nordis menționați de avocat nu și-a primit apartamentele, deși au cheltuit, împreună, aproape jumătate de milion de euro.

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Foto: Facebook
Economie

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat

Încă un semnal că austeritatea la stat s-a încheiat înainte de a începe: Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat care au profit. Potrivit site-ului Profit, ordonanța zisă „Trenuleț” - care îngheța salariile în sectorul de stat - se vor permite majorărin salariale în companiile care au profit, care sunt listate la bursă și în industria de apărare, acolo unde s-a obținut „profit operațional”. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Pretextul, potrivit surselor citate de Profit, ar fi că astfel și-ar menține „performanțele economice” și se vor putea dezvolta în continuare. Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Discuția este acum dacă Guvernul va modifica ordonanța Trenuleț, printr-o altă ordonanță, sau modificările vor fi strecurate în Parlament, prin amendamente. „Guvernanții au mai promis anterior că ordonanța (..) va fi modificată în Parlament pentru a permite plata orelor suplimentare lucrate în zilele de week-end sau sărbători legale de către angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, Guvernul promite să vină cu o soluție și pentru pensiile militare și să continue discuțiile cu conducerile companiilor de stat din domeniile feroviar, silvic, energetic, siderurgic pentru clarificarea modului de aplicare a ordonanței la nivelul acestor companii”, arată Profit. Marți, Guvernul părea să fi cedat și în fața sindicatului de la Metrorex - companie puternic subvenționată și aflată pe pierdere - și ar fi acceptat majorarea salariilor cu 1.050 de lei, brut, lunar.

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis. Legăturile financiare dintre oamenii de afaceri ieșeni Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea, care au investit zeci de milioane de lei în schema Nordis prin Multiactive Finance SRL, complică și mai mult tabloul afacerii. Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis O altă companie controlată de aceștia gestionează un împrumut de proporții semnificative. Gheorghiu și Delcea sunt acționari comuni la Egros Trade SRL, firma care administrează centrul comercial Egros. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Conform unui extras de Carte Funciară, asupra centrului comercial este instituită o ipotecă de către Garanti Bank. Documentul indică: "Intabulare, drept de IPOTECĂ, Valoare: 8.705.000 EUR + 3.000.000 EUR". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8% (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8

Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8%, potrivit unei comunicări trimise de companie clienților vineri. Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8% "Având în vedere creșterea constantă a costurilor pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice de voce mobilă și date mobile, de telefonie fixă și internet fix, a serviciilor TV (transmisia serviciilor de programe audiovizuale), precum și a serviciilor machine to machine (M2M), vă informăm că, începând cu următoarea factură, prețul acestor servicii va fi indexat cu un procent de 5.8%. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Aceasta este valoarea indicelui armonizat al prețurilor de consum comunicată de către Oficiul European de Statistică – Eurostat, pentru România, pentru anul 2024. Actualizarea prețului serviciilor și tarifului de reconectare este prevăzută de art. 7.2 din Clauzele Contractuale Principale pentru furnizarea serviciilor Vodafone. Dacă aveți un dispozitiv (ex. telefon) achiziționat în rate de la Vodafone, vă informăm că această creștere nu se va aplica ratelor aferente acestuia.", se arată în mesajul trimis clienților de către companie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră