vineri 01 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7160 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Certificatele posibil false de handicap - război între ministrul Sănătății, șefii Asistenței Sociale

Ministrul Ministerul Sănătății susține că aproape jumătate dintre certificatele de handicap din România ar putea fi false, afirmație care ridică semne de întrebare și la nivel local. Suspiciuni privind certificatele de handicap În județul Iași, unde se cheltuiesc anual zeci de milioane de lei doar pentru cazurile de handicap grav, DGASPC Iași afirmă că procedurile legale sunt respectate și refuză să comenteze declarațiile ministrului. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Statisticile indică o creștere constantă a numărului de persoane cu dizabilități în județ, însă controalele recente nu au identificat fraude în sistem. În prezent, peste 36.000 de adulți și copii sunt înregistrați cu dizabilități în Iași, iar dacă estimarea ministrului ar fi corectă, aproximativ 18.000 de certificate ar fi neconforme. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suspiciuni privind certificatele de handicap (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Trafic de droguri, dosar aproape anulat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul de trafic de droguri al unui adolescent de bani gata, făcut terci de procurori slabi

Dosarul de trafic de droguri al lui Ioan David Zapodeanu, fiul milionarului Ion Zapodeanu, a fost serios slăbit la Curtea de Apel Iași, după ce magistrații au eliminat probe-cheie și declarații ale martorilor. Trafic de droguri, dosar aproape anulat Instanța a constatat neregularități în rechizitoriul întocmit de DIICOT, anulând mare parte dintre actele materiale de trafic de droguri imputate inculpatului, precum și o parte din constatările realizate la flagrant. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Dezbaterile urmează să fie reluate luna viitoare, pe baza probelor rămase, dacă procurorii nu vor solicita returnarea dosarului pentru refacerea anchetei. În cauză sunt trimiși în judecată 12 inculpați, inclusiv minori, investigația pornind de la suspiciuni privind vânzarea și consumul de droguri într-un liceu din Iași și extinzându-se asupra unei rețele mai ample. Continuarea, în Ziarul de Iași

A murit Chris Rea, cântăreț și compozitor britanic (sursa: Facebook/Chris Rea)
Eveniment

Driving home for Christmas: a murit Chris Rea. Artistul avea 74 de ani

Cântărețul și compozitorul britanic Chris Rea, cunoscut pentru piese devenite clasice precum Driving Home For Christmas și The Road to Hell, a încetat din viață la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut luni de familia artistului. Lupta cu boala și ultimii ani Născut în Middlesbrough, Chris Rea a fost diagnosticat cu cancer pancreatic și a suferit o pancreatectomie în anul 2001. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Ulterior, în 2016, artistul a trecut și printr-un accident vascular cerebral. Potrivit familiei, acesta s-a stins în pace, în spital, după o scurtă suferință, înconjurat de cei dragi. „Cu imensă tristețe anunțăm moartea iubitului nostru Chris. El a decedat în pace, astăzi, în spital, în urma unei scurte suferințe, înconjurat de familia sa”, se arată în declarația transmisă presei în numele soției sale și al celor doi copii. Ascensiunea unui artist emblematic al anilor ’80 Chris Rea a devenit cunoscut la sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80, impunându-se printr-un stil inconfundabil, în care blues-ul, rock-ul și baladele melancolice s-au îmbinat armonios. Printre cele mai cunoscute hituri ale sale se numără Fool (If You Think It’s Over), Let’s Dance și The Road to Hell. Debutul și primele succese Albumul de debut, Whatever Happened to Benny Santini?, a fost lansat în 1978, titlul făcând referire la numele de scenă pe care casa de discuri intenționa inițial să i-l atribuie. Piesa Fool (If You Think It’s Over) i-a adus o nominalizare la premiile Grammy, consolidându-i rapid reputația internațională. „The Road to Hell” și consacrarea definitivă Odată cu lansarea melodiei The Road to Hell, în 1989, Chris Rea a devenit una dintre cele mai cunoscute vedete solo din Marea Britanie. Albumele The Road to Hell și Auberge au ajuns pe primul loc în topurile britanice, confirmând succesul său comercial și artistic. Un cântec devenit simbol de Crăciun Una dintre cele mai iubite piese ale sale, Driving Home For Christmas, lansată în 1986, a devenit în timp un adevărat imn al sărbătorilor de iarnă, fiind redescoperită și difuzată constant, generație după generație. Prin vocea sa gravă, chitara recognoscibilă și temele introspective ale cântecelor, Chris Rea rămâne o figură marcantă a muzicii britanice. Moștenirea sa artistică continuă să inspire și să emoționeze publicul din întreaga lume.

Problema Justiției ține de educație, susține Predoiu (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Justiție

Predoiu spune că magistrații sunt incompetenți și necinstiți - principalele probleme din sistem

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat luni, în plenul Senatul României, că principala vulnerabilitate a sistemului juridic din România nu este lipsa de legi, ci calitatea învățământului juridic și nivelul de conștiință profesională din sistem. „Nu poți face justiție fără spiritul dreptății” În intervenția sa de la finalul dezbaterii moțiunii simple depuse împotriva sa, Predoiu a afirmat că modificările legislative repetate nu pot rezolva problemele de fond ale Justiției. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență „Nu poți să faci justiție dacă nu ești bântuit de spiritul dreptății. Puteți modifica legile de câte ori doriți, dar până nu ridicăm nivelul învățământului juridic și al conștiinței profesionale, nu avem cum să reparăm sistemul”, a spus ministrul, citând un profesor croat de drept constituțional. Criminalitatea zero, un obiectiv nerealist Ministrul a mai subliniat că este nerealist să se pretindă atingerea unui nivel de criminalitate zero, în condițiile presiunilor multiple la care este supus statul român, atât din interior, cât și din exterior. Potrivit lui Predoiu, anchetele sunt în desfășurare inclusiv în cazurile invocate în moțiune, iar activitatea Ministerului Afacerilor Interne nu a fost întreruptă „nicio zi”. Siguranța publică, peste media europeană Șeful MAI a susținut că nivelul de siguranță din România este semnificativ mai bun decât în urmă cu cinci sau zece ani și depășește media europeană. „Nicio țară nu ajunge la criminalitate zero. Cert este că nivelul de siguranță în România este mult superior celui de acum câțiva ani. Avem de lucru, dar facem acest lucru în fiecare zi”, a afirmat Predoiu. Drogurile și școlile: un program interministerial Referindu-se la consumul de droguri în rândul elevilor, ministrul a amintit că Ministerul Afacerilor Interne a inițiat, în urmă cu doi ani, un program de protecție a școlilor, derulat împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Predoiu a precizat că 91% dintre infracțiunile comise în mediul școlar au loc în interiorul unităților de învățământ. Presiunea drogurilor, un fenomen european Ministrul a mai arătat că problema drogurilor este una de durată, nerezolvată de niciun stat până în prezent. El a susținut că nivelul consumului din România este de aproximativ o treime față de cel din Europa de Vest, într-un context continental marcat de o presiune fără precedent în acest domeniu. La finalul dezbaterii, Senatul României a respins moțiunea simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, cu 31 de voturi „pentru” și 51 „împotrivă”.

Chestionarul CSM despre starea justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Doar un judecător din doi a răspuns la chestionarul CSM despre starea justiției

Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că aproximativ 2.600 de judecători au participat la consultarea privind problemele actuale din sistemul judiciar. Potrivit datelor oficiale, 2.583 de judecători au completat chestionarul, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Temele chestionarului: prescripția și schimbarea completurilor Conform unui comunicat transmis de Secția pentru judecători, chestionarul a fost conceput pentru a analiza subiecte intens dezbătute în spațiul public, în special prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completurile de judecată. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Documentul a urmărit atât percepția judecătorilor asupra acestor probleme, cât și existența unor experiențe concrete privind schimbarea completurilor în alte scopuri decât cele legate de buna administrare a instanțelor. Problemele semnalate de judecători în activitatea curentă Pe lângă întrebările structurate, chestionarul a inclus și câmpuri deschise, care au permis formularea liberă a observațiilor. Astfel, judecătorii au putut semnala neajunsuri din activitatea zilnică și disfuncționalități care nu fuseseră identificate explicit la momentul elaborării instrumentului de consultare. Consultare online, directă și anonimă Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025. Consultarea s-a realizat online, direct, fără a fi intermediată de conducerile instanțelor, accesul fiind posibil de pe orice dispozitiv. Secția pentru judecători subliniază că anonimatul a fost o opțiune reală și utilizată efectiv: 1.315 chestionare au fost inițiate anonim. Acest lucru a contribuit la încurajarea exprimării libere a opiniilor și la semnalarea unor probleme sensibile din sistem. Rata de participare Potrivit CSM, rata de participare de peste 56% conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea acestora în ansamblul corpului judecătorilor. Reprezentativitatea este confirmată și de distribuția pe grade de jurisdicție, care reflectă structura reală a sistemului judiciar. Profilul judecătorilor respondenți Datele arată că: 55,9% dintre respondenți provin de la judecătorii; 24,8% de la tribunale; 16,8% de la curți de apel; 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii participanți provin din toate materiile de drept, ceea ce întărește caracterul reprezentativ al consultării. Pondere semnificativă a judecătorilor din penal Potrivit comunicatului, 63,7% dintre judecători activează exclusiv în materii non-penale, 14,7% soluționează doar cauze penale, iar 21,6% judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în instanțele fără secții distincte. CSM subliniază că ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv 36,3%, oferă rezultatelor chestionarului un grad ridicat de relevanță pentru analiza problemelor legate de dreptul penal și funcționarea completurilor de judecată.

Rusia amenință fluxul de echipamente pentru Ucraina (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)

Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile masive asupra sudului Ucrainei, vizând în special regiunea Odesa. Dronele și rachetele rusești au lovit repetat porturile, infrastructura energetică și sistemul de transport, într-o strategie pe care autoritățile de la Kiev o descriu drept o tentativă de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră. O ofensivă aeriană aproape neîntreruptă Atacurile asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei au continuat aproape fără pauză în ultimele zece zile. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Zona este esențială nu doar economic, ci și logistic, datorită legăturilor sale directe cu România și Republica Moldova. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat că Rusia încearcă să distrugă „logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare și energetice”. Amenințările Moscovei și escaladarea pe mare Moscova susține că atacurile au „scopuri exclusiv militare”. Totuși, după ce la sfârșitul lunii noiembrie două petroliere rusești au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va extinde atacurile asupra navelor care intră în porturile ucrainene. El a amenințat inclusiv cu tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. În paralel, Ucraina a continuat operațiunile de sabotaj, reușind să lovească recent cu drone un petrolier cu legături rusești chiar și în Marea Mediterană. Porturile din Odesa, vitale pentru economia Ucrainei Porturile regiunii Odesa joacă un rol crucial pentru economia ucraineană. Aproximativ 60% din exporturile totale ale Ucrainei tranzitează această zonă, inclusiv circa 90% din exporturile de cereale. Acest lucru a devenit posibil după ce Ucraina a reușit să îndepărteze navele flotei ruse de la coastă, în special prin atacuri cu drone maritime. „Atacă din aer pentru că au eșuat pe uscat și pe mare” Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a explicat că Rusia a trecut la o strategie aeriană deoarece nu mai poate opera deschis nici pe uscat, nici pe mare. Lansarea de rachete balistice și drone cu rază lungă de acțiune din peninsula Crimeea reprezintă însă o provocare majoră pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele rusești pătrund dinspre mare, zburând la altitudini extreme, ceea ce lasă un timp foarte scurt de reacție. Cu toate acestea, coridorul maritim pentru exporturile ucrainene rămâne funcțional, chiar dacă o navă turcească a fost avariată pe 12 decembrie. Legătura cu noul centru logistic NATO din România Unii analiști consideră că atacurile aeriene rusești urmăresc și perturbarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO, care urmează să devină operațional în ianuarie în România. Acesta va funcționa ca platformă complementară centrului NATO de la Rzeszów-Jasionka, din sud-estul Polonia. Atacuri asupra rutelor de legătură cu România și Moldova Rusia a vizat în repetate rânduri podul Maiaki, aflat pe ruta care leagă Odesa de granițele cu Republica Moldova și România. Traficul rutier a fost temporar perturbat, însă a fost reluat după reparații rapide. Transnistria, un risc limitat, dar atent monitorizat Escaladarea atacurilor a alimentat și temeri legate de Transnistria, regiunea separatistă aflată sub control rusesc, care are o frontieră de aproximativ 450 de kilometri cu Ucraina. Deși unii oficiali ruși au menționat crearea unui coridor terestru între Crimeea și Transnistria ca obiectiv militar, analiștii ucraineni susțin că trupele ruse de acolo nu au capacitate ofensivă semnificativă. Totuși, potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, grupuri mici ar putea fi folosite pentru acțiuni diversioniste, menținând regiunea într-o zonă de risc latent.

Reduceri de personal în administrația publică (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan aprinde fitilul de Crăciun: vor fi concedieri la stat în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seară că măsurile agreate pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică vor include, în anumite instituții, și reduceri de personal începând de anul viitor. Audit al schemelor de personal în toate instituțiile publice Întrebat într-o emisiune difuzată de Antena 3 dacă Guvernul are în vedere concedieri în sectorul public, premierul a precizat că toate autoritățile vor fi obligate să facă un audit al schemelor de personal. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Scopul acestui demers este evaluarea reală a necesarului de angajați și a justificării fiecărui post. Potrivit lui Ilie Bolojan, instituțiile vor trebui să stabilească dacă există personal excedentar și dacă anumite funcții sunt cu adevărat necesare sau pot fi reorganizate. Sporuri, redistribuire sau reduceri de personal Șeful Executivului a explicat că, în urma auditului, autoritățile vor avea două opțiuni principale. Prima vizează analizarea sistemului de sporuri și a modului de distribuire a personalului, inclusiv unde și cum este alocat acesta. A doua opțiune, în situațiile în care există în mod clar personal excedentar, este reducerea efectivă a numărului de posturi. „Nu trebuie să ne ascundem de asta”, a subliniat premierul, referindu-se la posibilitatea concedierilor acolo unde acestea sunt justificate. Reducerea cheltuielilor, legată direct de investiții și servicii publice Ilie Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public afectează direct bugetul alocat investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, astfel de cheltuieli înseamnă mai puțini bani pentru domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura și, implicit, servicii mai slabe pentru cetățeni. Anul viitor, un test pentru reforma administrației Premierul a indicat că anul viitor va fi unul decisiv pentru reforma administrației publice, în care eficientizarea cheltuielilor va deveni o prioritate. Auditul personalului și eventualele restructurări sunt prezentate drept măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și creșterea calității serviciilor oferite populației.

Manipularea sistemului ECRIS, reclamată la Cotroceni (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Manipularea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor, reclamată la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a încheiat luni seară discuțiile de la Palatul Cotroceni cu magistrați care au semnalat disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Întâlnirile au avut ca punct de plecare neregulile prezentate recent într-un reportaj Recorder. Prima rundă de consultări: magistrați care au vorbit public Consultările au început la ora 10:00, cu un prim grup format din 11 foști sau actuali magistrați, care au acceptat să discute public despre problemele sistemului. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Printre participanți s-au aflat procurori și judecători de la instanțe și parchete din București, Ploiești, Brașov, Covasna sau Gherla, dar și reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților. Principalele probleme reclamate în Justiție Magistrații au indicat mai multe vulnerabilități majore ale sistemului, printre care: - necesitatea modificării urgente a Legilor Justiției adoptate în 2022; - existența unui „sistem oligarhic” la vârful Justiției, în special la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Consiliul Superior al Magistraturii; - apropierea unor magistrați de actori politici; - abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva magistraților considerați incomozi; - nereguli privind detașările și delegările; - presiuni exercitate asupra procurorilor de conducerea Direcția Națională Anticorupție. Cazul Vanghelie și controlul asupra procurorilor Procuroarea Laura Deriuș a confirmat problemele semnalate în reportajul Recorder, inclusiv schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupție al lui Marian Vanghelie. Ea a vorbit și despre modul în care conducerea DNA ar exercita un control excesiv asupra activității procurorilor din subordine. Manipularea sistemului ECRIS Procurorul Bogdan Pîrlog a susținut că „găști din interiorul sistemului și-au dat mâna cu găști din afara sistemului”, ducând Justiția într-o „stare de moarte clinică”. Acesta a descris mecanismele prin care o majoritate din Secția pentru judecători a CSM ar controla sistemul judiciar și a semnalat nereguli grave în repartizarea dosarelor, inclusiv prin manipularea sistemului ECRIS. Potrivit lui Pîrlog, reforma trebuie să fie una profundă, nu limitată la schimbarea unor persoane din funcții-cheie. Modificarea Legilor Justiției, soluția indicată Judecătorul Dragoș Călin a afirmat că problemele structurale ale Justiției derivă direct din Legile Justiției adoptate în 2022 și că singura soluție reală este modificarea rapidă a acestora în Parlament. La finalul primei runde de consultări, șeful statului a calificat discuțiile drept utile și a subliniat că vor avea „spațiu, în aceleași condiții”, și magistrații care s-au simțit vizați de criticile formulate în cadrul întâlnirii. Consultările continuă fără presă Discuțiile de la Cotroceni au continuat ulterior cu alte două grupuri, fiecare format din aproximativ 20 de magistrați. Aceștia au solicitat ca întâlnirile cu președintele să se desfășoare fără prezența presei, pentru a permite un dialog mai liber pe teme sensibile din sistemul judiciar.

Groenlanda reaprinde disputa diplomatică SUA–Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Justiției, respinsă (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Avocatul interlopilor craioveni, ministrul Marinescu de la Justiție - moțiune simplă respinsă

Moțiunea simplă depusă de parlamentarii Alianța pentru Unirea Românilor împotriva ministrului Justiției, Radu Marinescu, a fost respinsă luni în plenul Camerei Deputaților. În urma votului, s-au înregistrat 95 de voturi „pentru”, 153 „împotrivă” și trei abțineri. USR explică de ce nu a susținut moțiunea AUR Deputatul Uniunea Salvați România Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a anunțat că USR nu va vota moțiunea inițiată de AUR, invocând faptul că documentul nu abordează problema centrală a funcționării sistemului judiciar. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Acesta a susținut că AUR ar sprijini, în opinia sa, rețele informale de influență din justiție și că moțiunea evită o confruntare reală cu problemele structurale ale sistemului. Critici dure la adresa funcționării sistemului judiciar În intervenția sa, Stelian Ion i-a reproșat ministrului Justiției lipsa de reacție față de semnalele privind corupția și promovările netransparente din sistem. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru "Măgaru'", cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Deputatul USR a afirmat că, deși aceste probleme au fost semnalate încă de la începutul mandatului, situația a rămas neschimbată după un an. El a subliniat necesitatea recunoașterii publice a disfuncționalităților pentru a putea fi inițiate reforme reale în justiție. George Simion acuză USR de dublu discurs politic Liderul AUR, George Simion, a acuzat USR de inconsecvență politică, susținând că partidul ar face parte, în fapt, din aceeași structură de guvernare cu Partidul Social Democrat. Simion a afirmat că dezbaterea din jurul moțiunii ar fi fost un „teatru politic”, care nu ar fi adus soluții reale pentru cetățenii care întâmpină dificultăți în accesarea justiției și în obținerea unor procese rapide și previzibile. Poziția ministrului Justiției: statul de drept și democrația În discursul său din plen, ministrul Radu Marinescu a declarat că dezbaterea parlamentară face parte din funcționarea normală a democrației. El a făcut referire la simbolistica lunii decembrie și la Revoluția din 1989, subliniind importanța unei justiții independente și imparțiale într-un stat de drept. Ministrul Justiției a invocat evaluările observatorilor internaționali asupra statului de drept din România, arătând că acestea indică atât progrese, cât și domenii unde sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea sistemului judiciar.

Ucraina, alegeri prezidențiale sub lege marțială (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

USR propune interzicerea simbolurilor comuniste (sursa: Facebook/Cristian Ghinea)
Politică

USR te trimite la închisoare pentru melancolie și propagandă comunistă (proiect de lege)

Uniunea Salvați România a depus luni, la Parlament, o inițiativă legislativă care urmărește interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist, precum și sancționarea promovării persoanelor responsabile de crime împotriva umanității sau de încălcări grave ale drepturilor omului. Ce prevede proiectul legislativ depus de USR Potrivit unui comunicat al USR, inițiativa este semnată de parlamentarii Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, Remus Negoi și Narcis Mircescu. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Proiectul prevede: interzicerea amplasării sau menținerii în spațiul public, cu excepția muzeelor, a statuilor, plăcilor comemorative și a altor însemne care promovează personalități asociate ideologiei comuniste. interzicerea atribuirii numelor unor astfel de persoane străzilor, piețelor, parcurilor sau altor spații publice; interzicerea folosirii acestor nume de către organizații, indiferent dacă au sau nu personalitate juridică. Pedepse propuse pentru propaganda comunistă Inițiativa legislativă introduce sancțiuni penale pentru propaganda comunistă. Astfel, promovarea publică, sub orice formă, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor comuniste ar putea fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. De asemenea, inițierea, constituirea, sprijinirea sau aderarea la o organizație cu caracter comunist ar urma să fie sancționată cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Cristian Ghinea: „Ceaușismul este o boală cultivată după 1989” Senatorul USR Cristian Ghinea a afirmat că nostalgia față de comunism este rezultatul unei propagande persistente și al unei memorii colective deformate. El a descris ceaușismul drept o combinație de comunism eșuat și reflexe autoritare care continuă să influențeze politica și societatea românească. Potrivit acestuia, România democratică are nevoie de instrumente legale pentru a se apăra de reabilitarea simbolică a unui regim represiv. Corina Atanasiu: Nostalgia comunistă alimentează extremismul Deputata USR Corina Atanasiu a avertizat că nostalgia după comunism nu este un fenomen inofensiv, ci un factor de alimentare a curentelor extremiste care promit ordine și stabilitate în schimbul renunțării la drepturi și libertăți. Ea a subliniat că proiectul de lege urmărește să prevină falsificarea istoriei și reabilitarea unui regim totalitar, reafirmând angajamentul României față de valorile europene și democratice. Lacunele actualei legislații privind regimurile totalitare În prezent, OUG 31/2002 interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război sau crime împotriva umanității. Actul normativ nu include însă fapte similare comise în timpul regimului comunist și nu sancționează glorificarea publică a torționarilor sau a simbolurilor comuniste. Remus Negoi: „Justiția nu trebuie să aibă termen de expirare” Senatorul USR Remus Negoi a declarat că inițiativa nu urmărește răzbunarea, ci asumarea adevărului istoric și normalizarea memoriei colective. El a subliniat că nu poate exista o societate dreaptă construită pe uitare convenabilă și că crimele împotriva umanității nu trebuie prescrise moral sau juridic. Pericolul reabilitării simbolice a comunismului Potrivit comunicatului USR, proiectul a fost depus pe fondul accentuării cultului comunismului și al lui Nicolae Ceaușescu, responsabil pentru opresiuni, violențe și încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale ale românilor. Formațiunea amintește că, deși au trecut peste 30 de ani de la căderea dictaturii, multe dintre crimele regimului comunist – deportări, execuții extrajudiciare, tortură, detenție politică și prigoană religioasă – nu au fost niciodată sancționate. Mărturie din decembrie 1989, la prezentarea proiectului La conferința de presă de prezentare a inițiativei, Nicoleta Giurcanu, participantă la Revoluția din 1989 la vârsta de 14 ani, a rememorat momentele în care a fost reținută de autoritățile comuniste. Ea a adus steagul tricolor cu care a protestat în București, simbol al luptei pentru libertate și memorie asumată.

Referendum în justiție, Abrudean cere clarificări (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Justiție

Președintele PNL al Senatului îi cere clarificări lui Nicușor Dan pe tema referendumului în justiție

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni că inițiativa președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților este, în principiu, legitimă, însă ar necesita anumite clarificări procedurale din punct de vedere legal. Clarificări necesare privind cadrul legal al referendumului Mircea Abrudean a precizat că, din informațiile primite de la specialiști, un astfel de demers nu este explicit prevăzut în legislația actuală, cel puțin sub forma unui „referendum” în interiorul corpului magistraților. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor În acest context, el consideră că președintele ar urma să ofere explicații suplimentare privind mecanismul juridic al consultării. Totodată, Abrudean a subliniat că rolul constituțional al șefului statului include funcția de mediator, ceea ce îi permite să inițieze discuții și consultări pe teme sensibile precum funcționarea justiției și aplicarea legilor din domeniu. Consultările cu sistemul judiciar, deja în desfășurare Președintele Senatului a confirmat că au avut loc deja discuții între Administrația Prezidențială și reprezentanți ai sistemului de justiție. Aceste consultări vizează atât legile justiției, cât și modul în care funcționează instituțiile-cheie din domeniu. „Demersul de consultare pe tema justiției este unul corect”, a subliniat Mircea Abrudean, făcând referire la importanța dialogului instituțional într-un subiect intens dezbătut în spațiul public. Guvernul pregătește modificarea legilor justiției În paralel, Abrudean a anunțat că la nivelul Guvernului a fost înființat sau urmează să fie formalizat un grup de lucru pentru analiza și eventualele modificări ale legislației din justiție, adoptată în 2022. Acest grup va include profesioniști din domeniu și factori instituționali relevanți, iar eventualele propuneri legislative vor ajunge, în final, în Parlament, singura autoritate care poate legifera. Demersuri complementare, nu paralele Întrebat dacă inițiativa președintelui și cea a Guvernului riscă să fie paralele, Mircea Abrudean a respins această ipoteză. În opinia sa, cele două abordări pot fi chiar complementare, având în vedere importanța subiectului și nivelul ridicat de interes public. El a atras atenția asupra faptului că tema justiției a generat inclusiv proteste de stradă, ceea ce face necesară o coordonare între instituțiile statului. Întrebarea propusă pentru referendum Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în cadrul corpului magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar. Decizia premierului privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost publicată recent în Monitorul Oficial. Comitetul este un organism fără personalitate juridică, condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului și format din membri permanenți ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției.

Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

Nicușor Dan invită magistrații la discuții (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Justiție

Președintele invită magistrații la dialog: teama de repercusiuni, motiv pentru participarea redusă

Președintele Nicușor Dan va avea luni, la Palatul Cotroceni, o serie de discuții cu magistrații care doresc să vorbească deschis despre problemele din sistemul de justiție. Șeful statului a lansat săptămâna trecută o invitație publică adresată tuturor magistraților interesați, propunând o întâlnire „fără limită de timp”, începând cu ora 10:00. Consultări în mai multe runde, publice și individuale Inițial, discuțiile urmau să aibă loc atât în grupuri, cât și individual, inclusiv în regim confidențial, pentru magistrații care au solicitat explicit acest lucru prin e-mail. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Ulterior, Nicușor Dan a anunțat că întâlnirile vor fi organizate în mai multe runde, în funcție de disponibilitatea și opțiunile celor care doresc să participe. Teama de repercusiuni, motiv pentru participarea redusă Într-o conferință de presă susținută duminică, președintele a declarat că foarte puțini magistrați și-au exprimat intenția de a participa, invocând existența unei temeri legate de posibile repercusiuni profesionale. În acest context, șeful statului a decis ca luni, de la ora 10:00, să aibă loc o discuție publică, destinată celor care sunt dispuși să își asume deschis mesajele transmise. Întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate Nicușor Dan a precizat că toate solicitările pentru discuții în regim confidențial vor fi onorate, însă nu în aceeași zi. De asemenea, dacă în cadrul întâlnirilor publice vor fi formulate acuzații la adresa unor persoane din sistemul judiciar, va fi organizată o nouă dezbatere publică, în care cei vizați vor avea posibilitatea să își prezinte punctul de vedere și să răspundă acuzațiilor. Dezbatere publică despre abuzurile din Justiție Președintele a subliniat că este deschis și unui dialog public privind eventualele abuzuri comise în urmă cu 10–15 ani, despre care unii susțin că ar fi influențat situația actuală din Justiție. Oricine dorește să aducă în discuție aceste subiecte este încurajat să o facă în mod public, a transmis șeful statului. Demersul lui Nicușor Dan vine după ce câteva sute de judecători și procurori au semnat un mesaj de susținere pentru magistrații care au făcut dezvăluiri într-un reportaj realizat de Recorder despre disfuncționalitățile din sistemul judiciar.  Președintele a declarat încă din 11 decembrie că își dorește declanșarea unei dezbateri reale în societate privind starea Justiției din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră