miercuri 29 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7153 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Incendiu extins în București, ard mai multe case. Mai multe persoane, evacuate

Pompierii bucureșteni intervin pentru stingerea unui incendiu de amploare izbucnit în Capitală, pe o suprafață estimată la aproximativ 700 de metri pătrați, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov (ISUBIF). Focul s-a extins rapid din cauza construcțiilor lipite Incendiul se manifestă la mai multe case și anexe gospodărești situate pe strada Garoafei. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Potrivit pompierilor, construcțiile sunt lipite unele de altele, ceea ce a favorizat extinderea rapidă a focului, în special la anexele în care erau depozitate bunuri materiale. Echipajele de intervenție acționează în prezent pe patru laturi pentru limitarea propagării incendiului. Locatari evacuați, o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale Autoritățile au luat măsuri pentru evacuarea locatarilor din zona afectată. O persoană a fost preluată de echipajele SMURD și a necesitat acordarea primului ajutor, în contextul degajărilor intense de fum. „Intervenim pentru stingerea unui incendiu care se manifesta la case și anexe gospodărești în strada Garoafei, cu suprafață estimată de 700 mp. Au fost luate măsuri pentru evacuarea locatarilor, iar în acest moment a fost preluată de către echipajele SMURD o persoană care necesita acordarea primului ajutor. Arderea se manifestă cu degajare intensă de fum”, a transmis ISUBIF. Nouă autospeciale mobilizate pentru localizarea incendiului Pentru gestionarea situației, au fost alertate nouă autospeciale de stingere, precum și echipaje SMURD, autospeciale de descarcerare și Detașamentul Special de Salvatori. Autospecialele au fost amplasate pe trei străzi din zonă și intervin pentru localizarea și lichidarea focului. Pompierii acționează inclusiv la nivelul acoperișurilor, unde se observă degajări semnificative de fum, iar învelitoarea din tablă este îndepărtată pentru a permite stingerea eficientă a incendiului. Două persoane asistate medical, fără arsuri Până în acest moment, două persoane au fost asistate de echipajele SMURD. Este vorba despre un bărbat imobilizat la pat, evacuat preventiv, și o femeie care a suferit o stare de lipotimie. Potrivit autorităților, niciuna dintre persoane nu prezintă arsuri sau semne de intoxicare cu fum. Intervenția pompierilor este în desfășurare, iar cauza incendiului urmează să fie stabilită după stingerea completă a focului.

Incendiu extins în București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații (sursa: Facebook/Chan Chun Sing)
Internațional

Anchetă fără precedent la vârful armatei chineze: adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații grave

Ministerul Apărării Naționale din China a anunțat vineri deschiderea unei anchete împotriva generalului Zhang Youxia, unul dintre cei mai puternici lideri militari ai țării, pentru „presupuse încălcări grave ale disciplinei și ale legii”. Zhang este adjunctul președintelui chinez Xi Jinping în Comisia Militară Centrală (CMC), organismul suprem de conducere al Armatei Populare de Eliberare. Cine este Zhang Youxia și ce funcții ocupă În vârstă de 75 de ani, Zhang Youxia este prim-vicepreședinte al CMC, poziție care îl plasează imediat sub Xi Jinping în ierarhia militară a Chinei. Totodată, el este membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, una dintre cele mai influente structuri de decizie ale regimului de la Beijing. O a doua anchetă, anunțată în paralel În același comunicat, autoritățile chineze au anunțat deschiderea unei anchete și împotriva generalului Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, șef al Departamentului Statului Major Interarme. Ministerul nu a oferit detalii suplimentare despre faptele investigate, precizând doar că deciziile au fost luate „după deliberări” ale Comitetului Central al PCC. Contextul epurărilor militare sub conducerea lui Xi Jinping De la preluarea puterii în 2012, președintele Xi Jinping a declanșat ample campanii de epurare în rândul forțelor armate, oficial pentru combaterea corupției, dar și pentru consolidarea controlului politic și a loialității față de Partidul Comunist. În timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi, început în 2022, Comisia Militară Centrală a fost redusă de la șapte la patru membri, ajungând la cea mai mică structură din 1976 încoace. Epurări fără precedent la vârful Armatei Populare de Eliberare În ultimii ani, anchetele au vizat comandanți ai diferitelor ramuri militare, comisari politici și miniștri ai apărării. Un moment de vârf a fost atins în octombrie anul trecut, când nouă generali au fost excluși din armată și din Partidul Comunist Chinez. Cazul He Weidong, simbol al campaniei anticorupție Cel mai mediatizat caz rămâne cel al lui He Weidong, fost număr trei în ierarhia Armatei Populare de Eliberare, care a dispărut din viața publică în martie 2025 și a fost ulterior acuzat oficial de corupție. Înlăturarea sa a fost istorică, fiind primul vicepreședinte militar al CMC destituit în aproape șase decenii. Alți lideri militari de rang înalt eliminați Printre alți oficiali militari importanți vizați de epurări se numără amiralul Miao Hua, miniștrii apărării Wei Fenghe și Li Shangfu, precum și comandanții Forței de Rachete Li Yuchao și Wang Houbin. Anunțul privind ancheta împotriva lui Zhang Youxia confirmă continuarea restructurării radicale a conducerii militare chineze.

Scumpiri la transportul public din București-Ilfov (sursa: Facebook/Societatea de Transport București STB SA)
Eveniment

Scumpiri la transportul public din București-Ilfov: călătoria metropolitană ar putea costa 5 lei

Prețul unei călătorii metropolitane ar putea crește de la 3 la 5 lei, potrivit unui proiect de hotărâre ce urmează să fie dezbătut în ședința din 29 ianuarie a Consiliului General al Municipiului București. Majorarea vine în contextul în care politica tarifară pentru transportul public nu a mai fost modificată din anul 2021. Noile tarife propuse pentru transportul metropolitan Proiectul prevede tarife majorate pentru toate tipurile de titluri de călătorie: de la 10 lei pentru două călătorii metropolitane valabile 90 de minute, până la 100 de lei pentru abonamentul lunar și 900 de lei pentru abonamentul anual. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali De asemenea, este introdusă o suprataxă de 200 de lei pentru călătoriile la tarif special, iar abonamentele cu reducere de 50% ar urma să coste 50 de lei pe lună. Tarife mai mari și pentru transportul integrat cu metroul Și titlurile de călătorie metropolitană integrate cu metroul vor fi scumpite, o călătorie de 120 de minute urmând să coste 9 lei. Abonamentul lunar integrat STB–metrou ar ajunge la 180 de lei, iar cel anual la 1.600 de lei, potrivit documentului aflat pe agenda CGMB. De ce sunt justificate majorările de preț Conform referatului de aprobare, creșterea tarifelor este justificată de explozia costurilor de operare, generate de scumpirea energiei, combustibilului, pieselor de schimb, mentenanței, dar și de creșterile salariale și inflație. Autoritățile susțin că tarifele actuale nu mai acoperă costurile reale, accentuând dezechilibrul financiar al operatorilor de transport. Primarul Ciprian Ciucu: „A ajuns cuțitul la os” Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că majorarea prețului călătoriilor STB este inevitabilă, în contextul presiunilor bugetare severe. Acesta a precizat că, din cele 317 milioane de lei primite în luna ianuarie, Primăria Capitalei a rămas cu doar cinci milioane de lei după plata cheltuielilor curente și a subvențiilor parțiale pentru STB și Termoenergetica.

Ungaria, „la masa noii ordini mondiale” (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, mai aproape de China decât de Bruxelles: atacul lui Peter Szijjarto la adresa UE

Ungaria participă activ la conturarea unei noi ordini mondiale, spre deosebire de Europa, care „nu mai stă la masa unde se scriu regulile”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, vineri, la Gyor, cu prilejul inaugurării Institutului Confucius la Universitatea Szechenyi. Critici dure la adresa Bruxelles-ului Șeful diplomației ungare a criticat Bruxelles-ul, afirmând că Uniunea Europeană este „captivă unor ideologii învechite” care au dus la izolarea continentului. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Potrivit lui Szijjarto, Europa nu doar că nu influențează noua ordine mondială, dar nici măcar nu participă la procesele decizionale globale. China, jucător dominant în noua ordine globală Referindu-se la China, ministrul ungar a susținut că aceasta a devenit un actor dominant pe scena internațională, în contextul creșterii accelerate a rolului Asiei. El a amintit strategia de deschidere spre est adoptată de Ungaria în 2010, care a stat la baza unui parteneriat strategic amplu cu China, ce acoperă toate domeniile de cooperare. Investițiile chineze, motor economic pentru Ungaria Szijjarto a subliniat că 31% din investițiile străine directe ale companiilor chineze în Europa au ajuns în Ungaria, contribuind la crearea a zeci de mii de locuri de muncă. Oficialul ungar a prezentat cooperarea cu China drept o oportunitate strategică, spre deosebire de abordarea dominantă la nivel european, care consideră Beijingul un „rival sistemic”.

CTP Iași elimină opțiunile digitale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România digitală, abuzată de eternul ghișeu: profesorii, abonamente de transport doar offline (Iași)

CTP Iași introduce măsuri considerate anti-digitalizare pentru cadrele didactice, care vor fi obligate să prezinte lunar adeverințe de salariat pentru a beneficia de reducerea de 50% la abonamentele de transport public. CTP Iași elimină opțiunile digitale Adeverințele anuale nu mai sunt acceptate, compania motivând schimbarea prin necesitatea „acurateței bazei de date”. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Începând din această săptămână, profesorii își pot încărca abonamentele cu reducere doar la cele nouă puncte de vânzare fizice ale CTP Iași, nu și prin automate E-Pin sau aplicațiile 24Pay și IA’ȘI Bilet. Pentru obținerea sau reîncărcarea cardului CTP, este obligatorie prezentarea adeverinței, iar cei care nu dețin încă un card trebuie să urmeze procedura de emitere disponibilă pe site-ul companiei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum au ratat Apele Române o finanțare PNRR uriașă pentru modernizarea barajelor

Barajele din județul Iași nu au trecut testul contestațiilor, iar una dintre acumulările de apă a pierdut finanțarea PNRR necesară reabilitării. Finanțare PNRR pentru modernizarea barajelor, pierdută Acumularea Cucuteni, de pe râul Voinești, în comuna Lețcani, urma să beneficieze de un proiect de peste 33 de milioane de lei, care includea refacerea barajului și a echipamentelor hidromecanice și electrice. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Procedura de licitație a fost însă blocată de numeroase contestații, ceea ce a dus la abandonarea proiectului din cauza întârzierilor incompatibile cu calendarul PNRR. Administrația Națională Apele Române a anulat licitația, invocând pierderea sursei de finanțare, în contextul unui program mai amplu de investiții în baraje, estimat la 673 de milioane de lei la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

Contracte ApaVital, PR, crize și brand (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

ApaVital, cheltuieli de peste 667.000 de lei pentru imaginea publică: cum sunt justificate fondurile

ApaVital a cheltuit peste 667.000 de lei pentru servicii de comunicare, invocând necesitatea combaterii dezinformării apărute în contextul unor crize precum avariile de la Pașcani sau problemele din instalațiile Spitalului de Copii. Contracte ApaVital, PR, crize și brand La finalul anilor 2024 și 2025, compania de apă a atribuit trei achiziții directe pentru strategii de comunicare și gestionarea situațiilor de criză, care includ inclusiv activități de informare „la firul ierbii” în comunitățile afectate. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Două dintre contracte, în valoare totală de peste 400.000 de lei, au fost semnate cu o întreprindere individuală din Holboca, Gheorghe Vlasie I.I. Al treilea contract, de 260.000 de lei, a fost atribuit firmei bucureștene Amicom Revolution SRL și vizează promovarea brandului ApaVital și creșterea încrederii publice și instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Grindeanu vrea România în „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Lingăul suprem: Grindeanu cere ca România să spună „da, fără rezerve” propunerii lui Trump

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că România ar trebui să răspundă pozitiv invitației formulate de președintele Statelor Unite ale Americii privind aderarea la „Consiliul pentru Pace”, inițiativă care urmează să fie condusă de liderul de la Casa Albă. Potrivit lui Grindeanu, fondurile necesare pentru participarea României vor putea fi identificate, iar costurile nu trebuie să reprezinte un obstacol atunci când este vorba despre securitate. „Nu e servilism, e realism”, spune Grindeanu Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a explicat că inițiativa a pornit de la ceea ce el a numit o „experiență pozitivă”, respectiv pacea din Fâșia Gaza, care ar urma să fie extinsă la nivel global. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Liderul PSD a subliniat că, într-un context internațional marcat de numeroase conflicte, un astfel de demers este necesar. „Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui «da» fără rezerve. Nu este vorba de servilism, ci de realism”, a afirmat Grindeanu. Costurile nu sunt prea mari când e vorba de securitate Sorin Grindeanu a precizat că suma vehiculată pentru participarea în cadrul Consiliului este de aproximativ un miliard de dolari, dar a subliniat că acest aspect nu ar trebui să genereze controverse. În opinia sa, securitatea națională justifică un astfel de efort financiar, mai ales în relația cu partenerul strategic al României. „Niciodată costurile nu sunt prea mari atunci când vorbim de securitate. Și da, se găsesc sume”, a declarat liderul PSD. Aprecieri pentru poziția președintelui Nicușor Dan Președintele PSD a mai spus că, până în acest moment, șeful statului, Nicușor Dan, a procedat corect prin faptul că a ales să consulte și pozițiile celorlalți membri ai Uniunii Europene. Grindeanu a amintit că urmează o reuniune a Consiliului European, context în care este firesc ca România să țină cont de opiniile celorlalte 26 de state membre. Totuși, liderul social-democrat a avertizat că o temporizare prea lungă nu este benefică și că România trebuie să își exprime clar poziția. „România nu poate rămâne într-o zonă mioritică” Sorin Grindeanu a atras atenția asupra schimbărilor rapide care au loc pe scena internațională și a susținut că România nu își poate permite să rămână pasivă. În opinia sa, lumea se reorganizează, iar statele care nu iau decizii riscă să rămână în urmă. „România nu poate să rămână într-o zonă mioritică, privind la lună și la stele, în timp ce alții se pregătesc și se organizează”, a spus Grindeanu, subliniind necesitatea unei decizii ferme într-un termen rezonabil. Aproximativ 60 de state, invitate în „Consiliul pentru Pace” Inițiativa președintelui american Donald Trump prevede crearea unui „Consiliu pentru Pace”, din care ar urma să facă parte aproximativ 60 de state. Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că România a primit oficial invitația de aderare, printr-o scrisoare transmisă de liderul de la Casa Albă șefului statului român. Decizia finală privind participarea României urmează să fie luată după consultările interne și europene, însă poziția exprimată de liderul PSD indică un sprijin ferm pentru acceptarea invitației.

Discursul premierului canadian îl irită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, iritat de discursul premierului canadian care a denunțat șantajul economic al marilor puteri

Președintele american Donald Trump și-a exprimat miercuri nemulțumirea la Forumul Economic Mondial de la Davos față de discursul susținut cu o zi înainte de premierul canadian Mark Carney. Acesta avertizase asupra atitudinilor hegemonice ale marilor puteri și asupra destrămării ordinii internaționale bazate pe reguli. În intervenția sa, Trump l-a acuzat pe premierul Canadei de lipsă de recunoștință față de Statele Unite. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător. Canada trăiește de pe urma Statelor Unite”, a declarat liderul de la Casa Albă, adresându-i-se direct lui Mark Carney. „Canada trăiește de pe urma SUA”, susține Trump Donald Trump a continuat atacul afirmând că Canada ar beneficia masiv de pe urma relației cu Statele Unite, fără a-și arăta recunoștința. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Canada primește o grămadă de lucruri gratuite. Ar trebui să fie recunoscători pentru asta, dar nu sunt”, a insistat președintele american în fața participanților la forumul de la Davos. Declarațiile sale au venit ca reacție directă la discursul apreciat al premierului canadian, care a fost unul dintre cele mai comentate momente ale reuniunii. Mark Carney: „Vechea ordine mondială nu mai există” Premierul Canadei s-a remarcat la Davos printr-un discurs amplu și bine articulat, primit cu aplauze de audiență. Mark Carney a avertizat că ordinea mondială bazată pe reguli a intrat într-un declin ireversibil, pe fondul rivalităților tot mai accentuate dintre marile puteri. Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie, să accepte noua realitate geopolitică și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de statele dominante. Integrarea economică, folosită ca instrument de presiune În discursul său, premierul canadian a atras atenția asupra faptului că marile puteri își urmăresc interesele strategice folosind integrarea economică drept mijloc de presiune geopolitică. În acest context, el a făcut apel la solidaritate între statele medii pentru a contracara dezechilibrele de putere tot mai evidente. Discurs lăudat de președintele Finlandei Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, calificându-l drept cel mai bun rostit la actuala ediție a Forumului de la Davos. Potrivit lui Stubb, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra transformărilor profunde care au loc în prezent pe scena internațională. Relația tensionată SUA–Canada După revenirea sa la Casa Albă în urmă cu un an, Donald Trump a făcut în repetate rânduri declarații controversate la adresa Canadei, afirmând chiar că și-ar dori ca aceasta să devină al 51-lea stat al Statelor Unite. Recent, liderul american a distribuit și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Șoșoacă îl critică pe Simion pentru tortul Groenlanda (sursa: Facebook/Marco Badea)
Politică

A ajuns Șoșoacă vocea rațiunii: îl critică pe George Simion pentru tăierea tortului Groenlanda

Partidul S.O.S. România a condamnat public gestul președintelui AUR, George Simion, care, aflat în Statele Unite ale Americii, a tăiat un tort reprezentând Groenlanda, decorat cu drapelul american. Formațiunea consideră că acțiunea depășește orice limită a decenței politice și transmite mesaje periculoase într-un context internațional extrem de sensibil. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, S.O.S. România califică episodul drept un „gest rușinos și iresponsabil”, care demonstrează că liderul AUR „nu înțelege ce înseamnă responsabilitatea unei funcții publice și nici gravitatea mesajelor transmise prin astfel de acțiuni”. „Nu este glumă, ci inconștiență geopolitică” Reprezentanții S.O.S. România subliniază că gestul nu poate fi tratat ca o simplă glumă sau ca folclor politic. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Dimpotrivă, formațiunea vorbește despre o „manifestare gravă de inconștiență geopolitică” și despre un profund dispreț față de principiile dreptului internațional, dar și față de suveranitatea și independența statelor. În comunicat se arată că, într-un context global marcat de tensiuni și conflicte, în care suveranitatea statelor este pusă sub semnul întrebării, un parlamentar român și lider de partid nu are dreptul „să se transforme în figurant într-un spectacol de propagandă străină”. Acuzații de abandonare a suveranismului S.O.S. România merge mai departe și afirmă că gestul liderului AUR arată o ruptură totală de valorile suveranismului, pe care George Simion pretinde că le apără. Potrivit partidului, a te juca simbolic cu teritoriile altor state, sub un drapel străin, într-un moment în care acel stat este amenințat, echivalează cu sfidarea ordinii internaționale și cu compromiterea imaginii României pe plan extern. „România nu este colonie, iar politicienii români nu sunt chemați să legitimeze simbolic ambiții teritoriale ale altora”, se precizează în comunicat. „Servilism politic și lipsă de demnitate națională” Formațiunea consideră că astfel de episoade nu sunt simple exerciții de imagine, ci pot fi interpretate ca acte de servilism politic și ca o dovadă de lipsă totală de demnitate națională. S.O.S. România atrage atenția că asemenea comportamente pot fi percepute inclusiv ca atacuri simbolice asupra suveranității altor state. Partidul cere o delimitare publică fermă de astfel de gesturi și reafirmă că România are nevoie de lideri care să apere interesele naționale, nu de „aventurieri politici dispuși să facă orice pentru câteva fotografii și aplauze”. „România nu este de tăiat pe torturi” În final, S.O.S. România subliniază că rămâne consecventă apărării suveranității, independenței și demnității naționale, precum și respectului față de dreptul internațional. Formațiunea avertizează că aceste valori sunt tratate de alți politicieni cu o „iresponsabilitate periculoasă”. „România nu este de vânzare, nu este de tăiat pe torturi și nu va accepta niciodată să fie reprezentată de politicieni care confundă politica externă cu circul mediatic”, se mai arată în comunicatul S.O.S. România.

Trump insistă asupra cumpărării Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump promite că nu va folosi forța pentru a anexa Groenlanda, vrea să cumpere insula

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Statele Unite nu vor recurge la forţă pentru a anexa Groenlanda. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a subliniat că îşi menţine obiectivul strategic de a cumpăra teritoriul autonom danez şi a cerut „negocieri imediate” în acest sens. „Fără forţa pentru Groenlanda”, spune Trump Donald Trump a respins public ideea unei anexări prin constrângere, afirmând că speculaţiile privind utilizarea forţei sunt nefondate. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Lumea a crezut că voi folosi forţa. Nu am nevoie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa”, a declarat preşedintele american, referindu-se la Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. SUA, „singura mare putere capabilă să apere Groenlanda” În acelaşi discurs, Trump a insistat că Statele Unite sunt singura putere globală capabilă să asigure securitatea Groenlandei. El a criticat Danemarca, acuzând-o de „ingratitudine” şi de incapacitatea de a apăra eficient regiunea. „Orice aliat din NATO are obligaţia să-şi poată apăra propriul teritoriu. Adevărul este că nicio naţiune sau niciun grup de naţiuni nu poate apăra Groenlanda, cu excepţia Statelor Unite”, a spus Trump, subliniind rolul dominant al SUA pe scena geopolitică. Trump cere reluarea negocierilor pentru cumpărarea Groenlandei Preşedintele american a reafirmat dorinţa Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, în pofida opoziţiei exprimate de Danemarca şi de alţi aliaţi europeni. „Numai Statele Unite pot proteja acest teritoriu gigantic, această bucată colosală de gheaţă, să o dezvolte, să o modernizeze şi să o facă utilă şi sigură pentru Europa şi pentru noi”, a declarat Trump, solicitând deschiderea imediată a negocierilor. Declaraţii cu tentă ameninţătoare la adresa Danemarcei Într-un ton dur, liderul american a sugerat că refuzul Danemarcei ar putea avea consecinţe politice. „Noi vrem o bucată de gheaţă pentru a proteja lumea, iar ei refuză să ne-o dea. Ei pot spune ‘da’, şi le vom fi recunoscători, sau pot spune ‘nu’, şi vom ţine minte asta”, a spus Trump, într-o formulare percepută drept presiune diplomatică. Groenlanda, miza strategică dintre SUA, Rusia şi China Donald Trump a mai acuzat anterior Danemarca că neglijează securitatea regiunii arctice în faţa a ceea ce el consideră ameninţări crescânde din partea Rusiei şi Chinei. În acest context, preşedintele american a susţinut că prezenţa militară a SUA în Groenlanda, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă pentru noile realităţi geopolitice. Resursele minerale, adevărata miză a interesului american? Sinceritatea argumentelor de securitate invocate de Trump este însă pusă sub semnul întrebării de numeroşi observatori. Groenlanda este extrem de bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare esenţiale pentru tehnologiile avansate şi industria militară. Interesul preşedintelui american pentru aceste resurse strategice a devenit tot mai vizibil de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, alimentând suspiciunile că motivaţiile economice cântăresc cel puţin la fel de mult ca cele de securitate.

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump: Regatul Unit va sprijini Groenlanda

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit „nu va ceda” presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și va continua să susțină Groenlanda în fața ambițiilor liderului de la Casa Albă legate de acest teritoriu autonom danez. Starmer: „Regatul Unit nu va ceda sub amenințarea tarifelor” Într-o intervenție în fața Camerei Comunelor, Keir Starmer a subliniat că Londra nu își va abandona principiile și valorile, chiar și în contextul unor presiuni economice venite din partea Statelor Unite. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat premierul britanic. Întâlnire Londra–Copenhaga pe tema Groenlandei Keir Starmer a anunțat că o va primi joi la Londra pe prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale, într-un moment de tensiune diplomatică generată de pozițiile exprimate de Donald Trump. Premierul britanic a afirmat că Donald Trump a folosit intenționat un discurs dur pentru a exercita presiune asupra Regatului Unit. „Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte diferite față de cele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A făcut acest lucru pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit. Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer. Atacul lui Trump pe tema insulelor Chagos Marți, Donald Trump a lansat critici dure pe rețeaua Truth Social la adresa deciziei Marii Britanii de a restitui insulele Chagos statului Mauritius. Președintele american a calificat gestul drept „o mare stupiditate” și l-a invocat ca argument suplimentar pentru ideea că Groenlanda ar trebui „achiziționată”. Trump a susținut că Londra renunță la un teritoriu „extrem de important” din punct de vedere strategic și a criticat intenția de a transfera insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană vitală. Acordul privind Chagos și baza Diego Garcia Conform unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie arhipelagul Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei Diego Garcia. Această prevedere permite menținerea bazei militare americano-britanice într-o zonă strategică din Oceanul Indian. Guvernul britanic exclude retragerea din acord Secretarul de stat pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a subliniat marți că acordul nu mai poate fi anulat. „Nu putem să dăm înapoi”, a declarat oficialul, adăugând că Parlamentul britanic, unde documentul este în curs de examinare, nu poate anula semnarea acestuia.

Rusia confiscă active, dar nu le vinde (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia confiscă active la nivel record, dar nu are cui să le vândă: investitorii se tem

Rusia a confiscat active în valoare record anul trecut, însă se confruntă cu dificultăți majore în transformarea acestora în venituri bugetare. Eșecul licitației pentru vânzarea aeroportului Domodedovo din Moscova scoate la iveală limitele strategiei Kremlinului de a-și alimenta vistieria, relatează Bloomberg. Licitație ratată pentru aeroportul Domodedovo Eforturile statului rus de a obține venituri din vânzarea Aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia, au eșuat marți. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile au cerut un preț de 132 de miliarde de ruble (aproximativ 1,7 miliarde de dolari), sumă care ar fi depășit totalul veniturilor obținute din privatizări pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea, licitația nu a atras nicio ofertă eligibilă, semnalând lipsa de apetit a investitorilor pentru activele scoase la vânzare de statul rus. Investitori descurajați de datorii și performanțe slabe Potrivit presei ruse, mai multe companii cu legături cu miliardari ruși și-ar fi exprimat interesul pentru Domodedovo. Totuși, potențialii cumpărători s-au retras, descurajați de rezultatele financiare slabe ale aeroportului și de nivelul ridicat al datoriilor. Miliardarul Oleg Deripaska a comentat public eșecul tranzacției, întrebând retoric pe Telegram: „Cum poți încerca să vinzi ceva evaluat la 40 de miliarde de ruble pentru 130 de miliarde?”. El a indicat costurile ridicate de finanțare și rubla puternică – rezultate ale politicilor economice rusești – drept factori care reduc atractivitatea unei astfel de achiziții. Confiscări de active fără precedent în Rusia Conform unui raport al firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, Rusia a confiscat anul trecut active în valoare de 3.120 de miliarde de ruble, de peste patru ori mai mult decât în 2024. Intensificarea confiscărilor vine pe fondul presiunilor bugetare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Economia rusă, sub presiunea războiului și a scăderii veniturilor Economia Rusiei se apropie de recesiune, pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii cheltuielilor militare. Deficitul bugetar s-a adâncit, iar autoritățile mizează pe privatizări pentru a acoperi golurile financiare.  Totuși, costurile mari de împrumut și slăbiciunile din industriile civile limitează numărul tranzacțiilor și reduc prețurile obținute. Alte privatizări eșuate sau amânate În decembrie, guvernul rus nu a reușit să vândă Raven Russia Group, companie care deține aproximativ două milioane de metri pătrați de spații de depozitare în Moscova și Sankt Petersburg. Licitația nu a atras nicio ofertă, un preț de pornire de 90 de miliarde de ruble fiind considerat prohibitiv. De asemenea, vânzarea Yuzhuralzoloto PJSC, unul dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, a fost amânată. Potrivit cotidianului RBC, citându-l pe ministrul adjunct al Finanțelor Aleksey Moiseev, structura complexă a companiei și deținerea unor active non-esențiale, inclusiv în agricultură, au complicat procesul. Dilema Kremlinului: loialitate versus competență Pe fondul numărului mare de confiscări, autoritățile ruse se confruntă cu o problemă suplimentară. „Nu le poți vinde oricui; cumpărătorii trebuie să fie loiali și competenți pentru a conduce companiile”, a explicat Alyona Vandysheva, șefa Transparency International Rusia. În același timp, potențialii investitori competenți se tem că drepturile lor de proprietate ar putea fi contestate pe viitor, într-un climat juridic imprevizibil, ceea ce reduce și mai mult interesul pentru activele scoase la vânzare de statul rus.

Acordul UE–Mercosur, blocat temporar (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Acordul UE–Mercosur, blocat: Parlamentul cere aviz CJUE, Germania susține aplicarea provizorie

Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un aviz juridic privind compatibilitatea acordului UE–Mercosur cu tratatele europene, după un vot extrem de strâns la Strasbourg. Decizia a generat reacții rapide la nivel politic, cancelarul german Friedrich Merz calificând votul drept „regretabil” și susținând că acordul ar trebui aplicat provizoriu, invocând realitățile geopolitice și importanța strategică a parteneriatului comercial. Vot strâns în Parlamentul European Cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer un aviz juridic din partea CJUE privind temeiul legal al acordului UE–Mercosur. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme O a doua rezoluție, care solicita o evaluare juridică pe alte baze, a fost respinsă, obținând 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri. Rezultatul votului a fost considerat incert până în ultimul moment, mai multe state membre, în special Franța, încercând să-și convingă colegii să susțină trimiterea acordului în fața CJUE. Ce urmează pentru acordul UE–Mercosur Temeiul juridic al Acordului de parteneriat UE–Mercosur și al Acordului comercial interimar va fi analizat acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Până la emiterea avizului CJUE, Parlamentul European va continua examinarea documentelor, însă nu va putea vota aprobarea sau respingerea finală a acordului. Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, decizia finală privind acordul va fi luată doar după prezentarea avizului juridic al Curții. Reacția fermierilor: aplauze și petarde la Strasbourg Decizia Parlamentului European a fost întâmpinată cu entuziasm de fermierii care se aflau încă în fața sediului legislativului european de la Strasbourg. Aceștia au salutat votul cu urale, aplauze și petarde, exprimându-și opoziția față de acordul comercial UE–Mercosur, pe care îl consideră o amenințare pentru agricultura europeană. Friedrich Merz cere aplicarea provizorie a acordului Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat critic la decizia Parlamentului European. Într-o postare pe platforma X, acesta a calificat votul drept „regretabil” și a susținut că ignoră realitățile geopolitice actuale. Merz s-a declarat „convins de legalitatea acordului” UE–Mercosur și a afirmat că documentul ar trebui aplicat cu titlu provizoriu, în pofida solicitării Parlamentului European de a obține un aviz al CJUE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră