joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Justiție

Savonea, decizie aberantă și sfidătoare: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Șantierul Naval Mangalia intră în faliment (sursa: Facebook/Șantierul Naval Mangalia S.A.)
Eveniment

Șantierul Naval Mangalia intră în faliment: planul de reorganizare a fost respins

Șantierul Naval Mangalia se îndreaptă oficial spre faliment, după ce planul de reorganizare nu a fost aprobat de compania Damen Shipyards în cadrul Adunării Generale a Creditorilor. Șantierul Naval Mangalia intră în faliment Anunțul a fost făcut de Blocul Național Sindical (BNS), care avertizează asupra consecințelor dramatice pentru angajați. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu "Referitor la situaţia gravă a angajaţilor de la Şantierul Naval Mangalia, care nu şi-au primit drepturile salariale de peste 3 luni, vă aducem la cunoştinţă următoarele: În cadrul Adunării Generale a Creditorilor desfăşurate astăzi, compania Damen Shipyards nu a aprobat planul de reorganizare al societăţii. În aceste condiţii, procedura de reorganizare a eşuat, urmând a fi deschisă procedura de faliment. Intrarea în faliment presupune inventarierea şi valorificarea forţată a activelor companiei, în vederea acoperirii datoriilor către creditori", a transmis BNS. Impact major asupra angajaților Potrivit sindicaliștilor, efectele acestei decizii sunt extrem de grave pentru salariați. Odată cu radierea companiei, contractele individuale de muncă vor înceta, ceea ce înseamnă pierderea locurilor de muncă pentru sute de persoane. "Această situaţie generează un impact social major la nivel local şi necesită o atenţie urgentă a statului român, în vederea identificării unor soluţii pentru protejarea angajaţilor afectaţi", a mai transmis BNS. Damen explică de ce a respins planul La rândul său, Damen Holding a justificat decizia de a nu susține planul de reorganizare, invocând dezechilibre financiare majore și riscuri semnificative. "Damen Holding a realizat o analiză detaliată a planului de reorganizare propus de administratorul judiciar al companiei care operează şantierul naval Mangalia. Această evaluare atentă arată că planul propus exclude în totalitate rambursarea investiţiilor semnificative şi a împrumuturilor acordate de Damen Holding şantierului, atât în prezent, cât şi în viitor, ceea ce creează un dezechilibru major şi generează prejudicii substanţiale pentru Damen." Compania subliniază că nu poate lua decizii care să îi afecteze interesele legitime sau pe cele ale partenerilor implicați. "Este important de menţionat că Damen nu va lua decizii care să afecteze interesele sale legitime sau pe cele ale angajaţilor, partenerilor şi celorlalte părţi implicate. Deşi compania rămâne angajată să sprijine viitorul şi posibila continuare a activităţii şantierului naval Mangalia (...). Din păcate, în forma actuală, planul de reorganizare nu îndeplineşte aceste criterii, motiv pentru care Damen nu îl poate susţine", se arată în comunicatul companiei. Reprezentanții Damen au precizat că rămân deschiși la dialog pentru identificarea unor soluții alternative. Proteste și salarii neplătite de luni de zile Criza de la Șantierul Naval Mangalia s-a adâncit în ultimele luni, pe fondul lipsei comenzilor și al problemelor financiare. Câteva sute de angajați au protestat în mod repetat în acest an, nemulțumiți că nu și-au primit salariile de peste trei luni. Insolvență și conflict între acționari Șantierul Naval Mangalia se află în insolvență din iunie 2024, după ce situația financiară s-a deteriorat accentuat. Administratorul judiciar, CITR, a încercat să identifice un investitor strategic și a propus un plan de reorganizare, însă acesta nu a fost acceptat. Structura acționariatului complică situația: statul român deține 51% din acțiuni, iar compania olandeză Damen are 49%. Tensiunile dintre parteneri datează din 2023, când Damen a notificat rezilierea acordului de asociere din 2018, invocând modificări legislative care au afectat cadrul juridic al parteneriatului. Disputa a ajuns în arbitraj internațional, iar ulterior Damen a solicitat intrarea în insolvență a șantierului. De la investiții promițătoare la faliment În 2018, Damen a preluat pachetul majoritar de acțiuni de la compania sud-coreeană Daewoo și a acceptat ulterior ca statul român să devină acționar majoritar, cu 51%, în schimbul controlului operațional și managerial al șantierului. Astăzi, însă, proiectul pare să se apropie de final, iar falimentul anunțat ridică semne de întrebare privind viitorul industriei navale din Mangalia și impactul social asupra comunității locale.

Skyfall, NASA trimite elicoptere pe Marte (sursa: AeroVironment)
Eveniment

NASA va trimite o flotă de elicoptere pe Marte cu o navă nucleară: misiunea Skyfall

NASA pregătește o nouă etapă în explorarea spațială: misiunea Skyfall, care va trimite o flotă de elicoptere miniaturale pentru a analiza suprafața planetei Marte. Conceptul, dezvoltat împreună cu compania AeroVironment, a fost prezentat inițial anul trecut, iar agenția spațială americană a confirmat că lansarea este programată pentru 2028. O premieră: navă spațială cu propulsie nucleară Misiunea Skyfall va fi transportată către Marte cu ajutorul unei nave revoluționare, bazată pe propulsie nucleară electrică (NEP). NASA descrie acest sistem drept „prima navă spațială interplanetară alimentată cu energie nucleară”. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Tehnologia NEP utilizează un reactor de fisiune pentru a genera electricitate, care alimentează propulsoare electrice de înaltă eficiență. Spre deosebire de generatoarele termoelectrice cu radioizotopi (RTG), folosite anterior în misiuni precum Voyager, sistemul NEP este implicat direct în propulsie și poate funcționa indiferent de distanța față de Soare. Space Reactor-1 Freedom, cheia misiunii Elementul central al misiunii nu este doar flota de elicoptere, ci și nava care le transportă: Space Reactor-1 (SR-1) Freedom. Aceasta ar putea deschide o nouă eră în explorarea spațială, stabilind standarde pentru utilizarea energiei nucleare în misiuni de lungă durată. Potrivit NASA, SR-1 Freedom va contribui la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru viitoare misiuni către Marte și chiar către Sistemul Solar exterior, dar și pentru susținerea programului Artemis și a unei baze pe Lună. Trei elicoptere inspirate de Ingenuity Misiunea Skyfall va include trei elicoptere similare cu Ingenuity, primul aparat de zbor care a operat pe o altă planetă. Ingenuity a realizat 72 de zboruri pe Marte între 2021 și 2024, demonstrând viabilitatea acestui tip de explorare. Noile elicoptere nu vor avea doar rol demonstrativ, ci vor îndeplini misiuni concrete de recunoaștere și analiză a terenului. Ce vor face elicopterele pe Marte Elicopterele Skyfall vor fi echipate cu camere video și radare capabile să pătrundă în sol. Acestea vor avea mai multe obiective esențiale: evaluarea zonelor pentru viitoare aterizări umane identificarea pericolelor și a configurației terenului cartografierea gheții de apă subterane analizarea dimensiunii și adâncimii depozitelor de gheață Aceste informații sunt esențiale pentru planificarea viitoarelor misiuni umane pe Marte. NASA schimbă strategia: focus pe Lună În paralel, NASA a anunțat că renunță la proiectul stației spațiale Gateway, care urma să orbiteze Luna. În schimb, agenția își concentrează resursele pe construirea unei baze permanente pe suprafața selenară, folosind inclusiv componente deja dezvoltate pentru Gateway. Lansare în 2028 și posibilă continuare a misiunii Dacă planul este respectat, misiunea Skyfall va fi lansată în decembrie 2028 și ar urma să ajungă pe Marte aproximativ un an mai târziu. Există și posibilitatea ca nava SR-1 Freedom să își continue călătoria în Sistemul Solar după lansarea elicopterelor, ceea ce ar transforma această misiune într-un punct de plecare pentru explorări spațiale extinse.

Războiul din Iran scade prețul aurului (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

AI poate genera radiologii false (sursa: Radiological Society of North America)
Eveniment

AI poate genera radiografii false care păcălesc peste 50% din medici și chiar aplicații AI

Un studiu recent atrage atenția asupra unui risc major din domeniul medical: imagini radiologice false, generate de inteligența artificială, pot păcăli inclusiv radiologi experimentați. Cercetarea, citată de revista Nature, evidențiază vulnerabilitățile serioase pe care această tehnologie le introduce în sistemele de diagnostic. Studiu internațional: cât de ușor pot fi confundate imaginile În cadrul cercetării, 17 radiologi din 12 spitale, situate în șase țări, au analizat un set de 264 de radiografii. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Jumătate dintre acestea erau imagini sintetice, create cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT sau RoentGen. Rezultatele au fost îngrijorătoare: atunci când medicii nu știau că participă la un test privind imaginile generate de AI, doar 41% au reușit să identifice corect radiografiile false. Precizia crește când radiologii sunt avertizați După ce participanții au fost informați că unele imagini sunt generate artificial, capacitatea lor de a face diferența între radiografiile reale și cele sintetice a crescut semnificativ, ajungând la o precizie medie de 75%. Datele au fost publicate în revista de specialitate Radiology și subliniază importanța conștientizării în fața noilor tehnologii. Riscuri majore: fraude medicale și atacuri cibernetice Coordonatorul studiului, Dr. Mickael Tordjman, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mount Sinai din New York, avertizează asupra implicațiilor grave ale acestor descoperiri. Potrivit acestuia, existența unor radiografii false extrem de realiste deschide calea unor posibile fraude medicale. De exemplu, o fractură generată artificial ar putea deveni imposibil de diferențiat de una reală, ceea ce ar putea influența procese legale sau decizii medicale critice. În plus, există și un risc semnificativ de securitate cibernetică. Hackerii ar putea compromite sistemele informatice ale spitalelor și introduce imagini false în dosarele pacienților, manipulând diagnosticele sau generând haos în activitatea clinică. Nici inteligența artificială nu detectează perfect falsurile Studiul a analizat și performanța mai multor modele de inteligență artificială în identificarea imaginilor false. Printre acestea s-au numărat GPT-4o și GPT-5 (OpenAI), Gemini 2.5 Pro (Google) și Llama 4 Maverick (Meta). Rezultatele au variat semnificativ, cu rate de detecție cuprinse între 57% și 85%. Chiar și modelul care a generat imaginile false, GPT-4o, nu a reușit să le identifice pe toate, deși a avut cele mai bune rezultate dintre sistemele testate. „Doar vârful aisbergului”: pericolele viitoare Autorii studiului avertizează că situația actuală ar putea reprezenta doar începutul. În viitor, imagini mult mai complexe, precum scanările CT sau RMN, ar putea fi falsificate cu același grad de realism. În acest context, dezvoltarea unor baze de date educaționale și a unor instrumente eficiente de detectare devine esențială pentru protejarea sistemului medical și menținerea încrederii în diagnosticele digitale.

Atac la Bushehr, risc nuclear major (sursa: Planet Labs)
Internațional

Cernobîl în Iran: Rosatom avertizează că centrala de la Bushehr e în pericol după un bombardament

Compania de stat rusă Rosatom atrage atenția asupra unei situații extrem de grave la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, după ce instalația a fost lovită marți de un proiectil. Oficialii ruși descriu contextul drept unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii posibile. Impact în apropierea unui reactor nuclear activ Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat că incidentul s-a produs în jurul orei 18:00 GMT, într-o zonă situată în imediata vecinătate a unui reactor nuclear aflat în funcțiune. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Deși nu au fost raportate victime, proximitatea impactului față de infrastructura nucleară ridică semne serioase de alarmă privind siguranța instalației. Evacuare în etape a personalului rus În contextul riscurilor crescute, Rosatom a decis reducerea drastică a personalului de la Bushehr. Compania a inițiat deja a treia etapă de evacuare, în cadrul căreia un grup de angajați a părăsit miercuri dimineață situl, deplasându-se pe cale rutieră către frontiera Iranului cu Armenia. Potrivit declarațiilor oficiale, alte două grupuri urmează să fie evacuate în perioada imediat următoare, pe măsură ce situația din teren evoluează. AIEA, informată oficial despre incident Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că a fost notificată de către autoritățile iraniene în legătură cu incidentul de la Bushehr. Monitorizarea internațională a situației este esențială, având în vedere riscurile asociate unei instalații nucleare active. Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului Centrala de la Bushehr este unica instalație nucleară operațională din Iran. Reactoarele sale funcționează pe bază de combustibil nuclear furnizat de Rusia, iar la începutul lunii martie aproximativ 600 de specialiști ruși erau prezenți la fața locului, dintre care circa 250 în regim permanent. După un prim atac asupra centralei, produs pe 18 martie, Rosatom anunțase deja intenția de a evacua majoritatea personalului. Incidentul recent pare să accelereze aceste planuri, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate. Riscuri majore pentru securitatea nucleară Lovitura asupra centralei Bushehr readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor nucleare în zone de conflict. Chiar și în absența unor victime sau a unor avarii majore confirmate, orice incident în proximitatea unui reactor activ poate genera consecințe grave, atât la nivel regional, cât și global.

Bolojan, reduceri de personal în sectorul public (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Bolojan anunță decimarea aparatului bugetar: reduceri de zeci de mii de posturi

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în lunile următoare, vor avea loc reduceri de personal de ordinul „zecilor de mii” de posturi, atât în aparatul central, cât și în administrația locală. Reduceri de 10% în administrație și un proces dificil Măsura face parte din reforma bugetară menită să reducă cheltuielile statului și să evite adâncirea deficitului. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” „Este una din provocările pe care le avem în următoarele luni, una dintre cele mai importante, pentru că, aşa cum ştiţi, am adoptat înaintea bugetului pachetul pe administraţie, care prevede reducerea aparatului guvernamental, naţional, ministerele, plus administraţia publică locală cu 10%. Prin urmare, vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi, în tot aparatul central şi în administraţia locală. Dar aceste reduceri trebuie făcute, înseamnă că trebuie hotărâri de consiliu date, trebuie date ordonanţe, trebuie date hotărâri de guvern, trebuie făcute concursuri. Deci, nu este o operaţiune foarte uşor de făcut, dar mie mi s-a părut că este cât se poate de corect ca anul acesta să fie un efort al statului pe care îl face, suplimentar, pentru a-şi reduce cheltuielile”, a declarat premierul. Fără reduceri, cheltuielile scapă de sub control Premierul a explicat că, fără aceste măsuri, bugetul nu va putea susține cheltuielile salariale: „Deci, în câteva luni de zile, se va vedea că alocările care sunt făcute nu acoperă cheltuielile de personal, dacă nu se fac aceste reduceri. Asta s-a întâmplat, de exemplu, anul trecut, când s-au calculat reduceri de personal de 5% în primele luni, nu s-a făcut nicio reducere de personal, dimpotrivă, cheltuielile au crescut, s-a ajuns la o anvelopă pe primele şase luni de plus 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi am intrat în deficitele în care am intrat. Anul acesta nu ne mai putem permite acest lucru şi asta va fi urmărită în perioada următoare. Nu este o chestiune plăcută, dar trebuie să o facem”. Toate instituțiile vizate, cu excepții în domenii-cheie Șeful Guvernului a subliniat că măsura se aplică tuturor instituțiilor publice: „toate instituţiile publice trebuie să-şi facă reducerea de personal de 10%, de la Televiziunea Română, până la celelalte autorităţi, la ministere”. Totuși, în cazul unor ministere precum Internele și Apărarea, unde există deficit de personal, Executivul pregătește măsuri alternative, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. „Iar în zona ministerelor unde există un personal deficitar, unde nu ne putem permite reduceri de personal - Ministerul de Interne, Ministerul Apărării -, intră în vigoare măsura prin care, până la sfârşitul acestei luni, trebuie să venim cu un proiect în dezbatere publică pentru creşterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, având în vedere mecanismul de pensionare mult mai rapidă, pe care nu îl mai putem susţine din punct de vedere bugetar”, a explicat Bolojan. În ceea ce privește companiile de stat, premierul a recunoscut dificultățile reformei: „o prioritate, dar nu este foarte comod de făcut”. Contracte fără performanță și lipsă de responsabilitate Ilie Bolojan a amintit și de problema contractelor fără performanță. „Aici, spre deosebire de un minister unde poţi să vii cu o ordonanţă, cu o hotărâre de guvern cu care să lucrezi, aceste companii sunt conduse de manageri care au fost numiţi pe baza unui concurs mai corect sau mai puţin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulţi dintre ei nu au clauze care să facă, ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare şi nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, avem o abordare, am avut o abordare de tip recompensă. Şi oamenii aceştia, pe de-o parte, n-au nici motivaţia interioară să facă ceea ce trebuie, pentru că nu trebuie să ai neapărat un contract foarte dur ca să-ţi faci datoria, n-au nici această motivaţie, dar n-au nici un contract care să le impună anumite aspecte de performanţă, pe care, dacă nu le fac, să poată să-i schimbe şi atunci stau liniştiţi. Şi trebuie să recunoaştem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine”, a mai declarat premierul. Premierul a mai precizat că vicepremierul Oana Gheorghiu are o sarcină complicată în implementarea reformelor, deoarece companiile de stat nu sunt în subordinea directă a acesteia și necesită colaborare cu ministerele și alte autorități pentru a produce schimbările necesare.

Trump, susținere pentru Viktor Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Trump, sprijin total pentru Orbán: E un prieten adevărat, un luptător, un câștigător

Președintele american Donald Trump și-a declarat public sprijinul pentru premierul ungar Viktor Orban, înaintea alegerilor legislative programate luna viitoare în Ungaria. Mesajul a fost transmis pe platforma Truth Social, unde Trump l-a descris pe Orban drept „un prieten adevărat” și „un câștigător”, susținându-i fără rezerve candidatura pentru un nou mandat. Mesaj ferm: „Votați-l pe Viktor Orban” În postarea sa, Donald Trump a făcut apel direct către electoratul ungar să îl voteze pe Viktor Orban, subliniind relația apropiată dintre cei doi lideri. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” "Ungaria: VOTAŢI-L PE VIKTOR ORBAN. Este un prieten adevărat, un luptător şi un CÂŞTIGĂTOR şi are sprijinul meu deplin şi necondiţionat pentru realegerea sa ca prim-ministru al Ungariei" Donald Trump a lăudat politicile lui Viktor Orban, în special măsurile împotriva imigrației ilegale și eforturile de „restaurare a ordinii publice”. Liderul american a mai afirmat că relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins „noi culmi de cooperare”. Viktor Orban, în dificultate în sondaje Aflat la putere din 2010, Viktor Orban se confruntă cu rezultate nefavorabile în sondajele independente înaintea alegerilor legislative din 12 aprilie. În paralel, Viktor Orban este criticat de instituțiile europene pentru limitarea independenței justiției, a presei și a mediului academic, precum și pentru presiunile asupra societății civile. De asemenea, guvernul ungar este acuzat de politici controversate în raport cu minoritățile, aspecte care continuă să tensioneze relațiile cu Bruxellesul.

Buna Vestire, semnificația sărbătorii creștine (sursa: Pexels/Ron Lach)
Eveniment

Buna Vestire, între dezlegare la pește și reper creștin fundamental

Buna Vestire, una dintre cele mai importante sărbători creștine, marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria nașterea Mântuitorului. Buna Vestire, semnificația sărbătorii creștine Considerată începutul mântuirii omenirii, această zi are o semnificație teologică profundă pentru credincioșii ortodocși. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Părintele Dorel Burduja, din Parohia Piciorul Lupului, explică faptul că Buna Vestire reprezintă vestea divină a salvării aduse oamenilor. Potrivit acestuia, evenimentul nu este întâmplător, ci împlinește o promisiune veche a lui Dumnezeu. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cartier din Iași invadat de miros toxic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Duhoarea de gaze și chimicale care terorizează un cartier de ani de zile, mister total

Locuitorii din cartierul Alexandru cel Bun din Iași reclamă de luni de zile un miros toxic persistent de gaze și substanțe chimice, care le invadează locuințele zi și noapte. Cartier din Iași invadat de miros toxic În ciuda numeroaselor sesizări către Apavital, Garda de Mediu, DSP și Delgaz, problema rămâne nerezolvată, iar autoritățile pasează responsabilitatea. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Oamenii descriu o situație insuportabilă, spunând că mirosul s-a impregnat în pereți, mobilier și le afectează profund calitatea vieții. Garda de Mediu confirmă oficial existența poluării, semnalând un miros puternic de gaze și chimicale în zona râului Bahlui, între podul Cerna și cartierul Alexandru cel Bun. Continuarea, în Ziarul de Iași

Hoți de lux cu doar opt clase(sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Hoți de lux ca în filme, deși au doar opt clase: filau zile la rând vilele bogaților

Doi bărbați din Republica Moldova, cu doar opt clase și meserii modeste în construcții, au devenit autorii unor furturi spectaculoase din locuințele de lux din Iași. Hoți de lux cu doar opt clase Aceștia își studiau cu atenție țintele, monitorizând zile la rând vilele bogaților pentru a le înțelege programul și a evalua bunurile vizate. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Acționau calculat, alegând momentul potrivit în plină zi, când proprietarii erau plecați, pentru a evita orice suspiciune. Într-unul dintre cazuri, o absență de doar o oră și jumătate a fost suficientă pentru ca hoții să dea lovitura. Continuarea, în Ziarul de Iași

Negocierile SUA–Iran, Qatar neagă implicarea (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs – Qatar)
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Israel asigură aducerea Luminii Sfinte în România (sursa: Facebook/Ambasada Israelului în România)
Eveniment

Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge în România: Israelul anunță măsuri speciale de securitate

Statul Israel a anunțat că face „toate demersurile necesare” pentru aducerea Luminii Sfinte de Paște de la Ierusalim la București, în ciuda contextului de securitate tensionat din regiune. Informația a fost transmisă marți de Ambasada Israelului în România, care a subliniat importanța menținerii acestei tradiții religioase în condiții de siguranță. Provocări de securitate în Ierusalim, pe fondul tensiunilor cu Iranul Potrivit ambasadorului Israelului la București, Lior Ben Dor, organizarea evenimentului are loc într-un context complicat, marcat de amenințări la adresa locurilor sfinte. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „În ciuda provocărilor de securitate generate de încercările repetate ale Iranului de a viza locurile sfinte din Ierusalim, pregătirile logistice pentru acest moment special sunt deja în desfăşurare”, a transmis diplomatul într-o postare pe Facebook. Autoritățile israeliene pregătesc aducerea Luminii Sfinte în siguranță Oficialul israelian a precizat că autoritățile lucrează pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a ceremoniei. „Autorităţile israeliene lucrează pentru a asigura condiţiile necesare desfăşurării în siguranţă a acestei tradiţii vechi şi atât de însemnată. Ambasada României în Israel, precum şi Ministerul Afacerilor Externe al României au fost, de asemenea, informate cu privire la aceste demersuri”, a mai afirmat Lior Ben Dor. Angajament pentru protejarea locurilor sfinte și libertatea religioasă În mesajul său, ambasadorul a reiterat angajamentul Israelului de a proteja locurile sfinte și de a garanta libertatea religioasă pentru toate comunitățile. „Statul Israel îşi reafirmă angajamentul ferm faţă de protejarea locurilor sfinte şi garantarea libertăţii religioase pentru toate comunităţile”, a subliniat acesta. Lumina Sfântă, simbol al credinței pentru milioane de români Diplomatul israelian și-a exprimat, totodată, dorința ca această tradiție să fie celebrată și în România. „Ambasada noastră îşi exprimă, totodată, dorinţa de a celebra aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim alături de milioane de credincioşi din România”, a transmis ambasadorul Israelului la București.

Spionaj pentru Rusia, româncă arestată în Germania (sursa: Facebook/Polizei Rheinland-Pfalz)
Internațional

Româncă, arestată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei. Ar fi urmărit furnizorii de drone pentru Ucraina

Autoritățile germane au anunțat marți destructurarea unei rețele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, în urma căreia o femeie româncă a fost arestată în Germania, iar un cetățean ucrainean a fost reținut în Spania. Cei doi sunt suspectați că ar fi acționat pentru un serviciu de informații rus, vizând o persoană implicată în furnizarea de drone și echipamente către Ucraina. Colectare de informații despre furnizori de drone pentru Ucraina Potrivit Parchetului german, cetățeanul ucrainean, identificat drept Serghei N., ar fi început activitățile de spionaj în Germania încă din decembrie 2025. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Acesta ar fi colectat informații despre o persoană implicată în livrarea de drone și piese de schimb către Ucraina, folosind surse online și realizând inclusiv înregistrări video la locul de muncă al acesteia. Arestare în Spania, în baza unui mandat european După desfășurarea activităților de supraveghere, Serghei N. a părăsit Germania și s-a stabilit în Spania, în orașul Elda, din regiunea Alicante. El a fost arestat marți de poliția spaniolă, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile germane pe 17 februarie 2026. Românca ar fi preluat misiunea de spionaj în Germania Anchetatorii susțin că, ulterior, o femeie româncă, identificată ca Alla S., ar fi continuat operațiunea de spionaj în Germania, cel târziu din martie 2026. Potrivit Parchetului german, aceasta s-ar fi deplasat la adresa persoanei vizate și ar fi filmat locația cu telefonul mobil. Anchetatorii consideră că aceste acțiuni ar fi avut rolul de a pregăti eventuale operațiuni ulterioare ale serviciilor de informații ruse împotriva țintei monitorizate. Arestare în Germania și percheziții la domiciliu Românca a fost arestată în orașul Rheine, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, în vestul Germaniei. Ea urmează să fie prezentată miercuri în fața judecătorilor Curții Supreme a Germaniei, care vor decide asupra măsurii de arestare preventivă. În paralel, autoritățile germane așteaptă transferul cetățeanului ucrainean din Spania către Germania. Suspiciuni de colaborare cu un serviciu de informații străin Parchetul german a precizat că ambii suspecți sunt anchetați pentru implicare în activități desfășurate în beneficiul unui serviciu de informații străin. De asemenea, autoritățile au efectuat percheziții la domiciliile celor doi, în cadrul investigației în curs.

CNA sancționează Realitatea Plus (sursa: Facebook/CNA - Consiliul Național al Audiovizualului)
Eveniment

CNA penalizează Realitatea Plus pentru dezinformare: postul, redus la tăcere timp de 3 ore

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis marți sancționarea postului Realitatea Plus, obligând radiodifuzorul să difuzeze exclusiv textul deciziei de sancționare timp de trei ore. Măsura va fi aplicată miercuri, 1 aprilie 2026, în intervalul orar 18:00 – 21:00, potrivit unui comunicat oficial al instituției. Decizia CNA, după analizarea a 28 de rapoarte de monitorizare Potrivit CNA, sancțiunea a fost stabilită în urma analizării a 28 de rapoarte întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Dintre acestea, 26 de rapoarte au evidențiat abateri privind conținutul emisiunilor difuzate de Realitatea Plus în perioada 4 – 27 decembrie 2025. În consecință, Consiliul a decis aplicarea uneia dintre cele mai dure sancțiuni prevăzute de legislația audiovizuală: obligarea postului de televiziune să difuzeze, fără alte programe, textul integral al deciziei. Încălcări ale legislației audiovizuale: informare incorectă și lipsa imparțialității CNA a constatat încălcarea mai multor prevederi legale, atât din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cât și din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Printre principalele abateri identificate se numără: nerespectarea obligației de informare obiectivă a publicului; prezentarea incorectă sau incompletă a faptelor și evenimentelor; lipsa distincției clare între fapte și opinii; absența echilibrului și a imparțialității în dezbateri; formularea unor acuzații fără prezentarea de dovezi și fără oferirea dreptului la replică. Ce prevede legea Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, furnizorii de servicii media au obligația de a asigura informarea obiectivă a publicului și de a favoriza libera formare a opiniilor. De asemenea, Codul audiovizualului stabilește reguli clare privind responsabilitatea editorială: orice acuzație privind fapte ilegale sau imorale trebuie susținută cu dovezi; persoanele vizate trebuie informate și invitate să își exprime punctul de vedere; informațiile difuzate trebuie să fie verificate, corecte și prezentate cu bună-credință; în cazul erorilor, rectificările trebuie făcute rapid și în condiții similare de difuzare. Totodată, legislația impune ca emisiunile de știri și dezbateri să asigure echilibrul opiniilor și prezentarea punctelor de vedere opuse. O sancțiune rară, cu impact direct asupra grilei de programe Obligarea unui post de televiziune să difuzeze exclusiv textul unei sancțiuni reprezintă una dintre cele mai severe măsuri aplicate de CNA. Decizia vizează nu doar sancționarea abaterilor constatate, ci și transmiterea unui semnal clar privind respectarea standardelor jurnalistice și a responsabilității față de public.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră