marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6529 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Mii de accidente mortale și răniți grav pe șoselele României: 1.293 de morți în 2025

Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav au fost înregistrate la nivel național în anul 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Bilanțul accidentelor rutiere în 2025 Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, în urma cărora 1.293 de persoane și-au pierdut viața, iar 3.125 de oameni au fost răniți grav. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Comparativ cu anul 2024, statisticile indică: - cu 285 mai puține accidente (-6,7%); - cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%); - cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%). Principalele cauze ale accidentelor grave Poliția Română arată că cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave din 2025 au fost comportamentele riscante în trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor se află pe primul loc, reprezentând 16,1% din totalul accidentelor. Alte cauze importante au fost: - neadaptarea vitezei la condițiile de drum – 15,3%; - neacordarea priorității vehiculelor – 9,5%. Zeci de mii de acțiuni pentru prevenirea accidentelor Pentru reducerea riscului rutier, polițiștii au desfășurat peste 67.000 de acțiuni la nivel național, vizând combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave. În urma controalelor din trafic, în 2025 au fost aplicate 2.792.044 de sancțiuni contravenționale. Totodată, polițiștii au reținut 190.441 de permise de conducere și au retras 103.381 de certificate de înmatriculare, precum și 22.760 de plăcuțe de înmatriculare. Mii de șoferi prinși sub influența alcoolului IGPR mai informează că aproximativ 28.700 de persoane au fost depistate și scoase din trafic după ce au fost surprinse conducând sub influența alcoolului. Acesta este un factor major de risc pentru producerea accidentelor rutiere. Sistemul e-SIGUR, activ din 2025 Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel național este utilizat sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR. Sistemul presupune colectarea de date cu ajutorul dispozitivelor radar tip pistol, amplasate în afara părții carosabile, în locuri vizibile. Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost aplicate peste 21.000 de sancțiuni contravenționale în baza acestui sistem. De asemenea, au fost reținute: - 89 de permise pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h; - 4 permise pentru depășirea limitei legale cu peste 70 km/h. Platforma e-SAR, folosită împotriva agresivității în trafic Pentru creșterea siguranței rutiere, autoritățile au dezvoltat și platforma software e-SAR, destinată procesării sesizărilor privind comportamentul agresiv în trafic, transmise de cetățeni. În anul 2025, 1.053 de sesizări au fost soluționate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenției și suspendarea dreptului de a conduce. Deși datele indică o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, Poliția Română subliniază că siguranța rutieră rămâne o prioritate, iar combaterea vitezei excesive, a consumului de alcool și a comportamentului agresiv în trafic este esențială pentru reducerea numărului de victime.

Accidente mortale pe șoselele din România (sursa: Pexels/Valentin Sarte)
Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Joker, report de peste 9 milioane de euro (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Câștiguri uriașe anunțate de Loteria Română: Joker, report de peste 9 milioane de euro

Loteria Română anunță reporturi consistente la principalele jocuri loto, cu sume care ajung la zeci de milioane de lei. Duminică vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la extragerile de joi au fost acordate peste 29.000 de câștiguri. Joker: report de aproape 48 milioane de lei la categoria I Cel mai mare report se înregistrează la Joker, unde la categoria I suma a ajuns la peste 47,99 milioane de lei, echivalentul a peste 9,43 milioane de euro. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Interesul pentru acest joc rămâne ridicat, în contextul mizelor record puse în joc la fiecare extragere. Loto 6/49: peste 16 milioane de lei în joc La Loto 6/49, la categoria I, reportul a depășit 16,23 milioane de lei, adică peste 3,19 milioane de euro. La tragerea de joi, la categoria a II-a, s-au înregistrat două câștiguri a câte 115.184 de lei fiecare, biletele norocoase fiind jucate la agenții din Oradea și Oravița, județul Caraș-Severin. Mii de câștiguri acordate la tragerile de joi Potrivit Loteriei Române, la tragerile loto de joi au fost acordate 29.189 de câștiguri, în valoare totală de peste 3,58 milioane de lei, confirmând interesul constant al jucătorilor pentru jocurile loto. La jocul Noroc este înregistrat un report cumulat de peste 5,04 milioane de lei, echivalentul a peste 991.300 de euro. În același timp, Noroc Plus consemnează un report de peste 296.000 de lei, respectiv peste 58.100 de euro. Reporturi și câștiguri la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, la categoria a II-a, se înregistrează un report de peste 80.700 de lei, iar la Super Noroc, la categoria I, reportul a ajuns la peste 156.600 de lei. Totodată, la tragerea Loto 5/40 de joi, premiul de categoria I, în valoare de 301.033 de lei, a fost câștigat. Biletul norocos a fost jucat prin aplicația mobilă AmParcat.ro. Câștiguri importante la Joker și Noroc La tragerea Joker, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig de 791.403,64 de lei. Biletul câștigător a fost jucat la o agenție loto din Satu Mare. De asemenea, la tragerea Noroc, la categoria a II-a, a fost înregistrat un câștig de 604.566,48 de lei, biletul norocos fiind jucat la o agenție loto din Pucioasa, județul Dâmbovița. Loteria Română anunță că următoarele trageri Loto 6/49, Joker, Noroc, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, când jucătorii vor avea din nou șansa de a câștiga reporturile consistente puse în joc.

Poliția locală poate filma fără acord (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Polițiștii locali pot filma fără consimțământ: legea, promulgată de Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat o lege care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile fără acordul persoanelor vizate, în anumite situații clar definite. Actul normativ vizează creșterea transparenței activității poliției locale și consolidarea siguranței publice. În ce situații pot polițiștii locali să filmeze Potrivit șefului statului, legea stabilește explicit cazurile în care polițiștii locali pot face înregistrări în spațiul public fără consimțământul cetățenilor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Aceste situații includ legitimarea persoanelor, constatarea contravențiilor, folosirea mijloacelor de imobilizare, precum și intervențiile destinate protejării vieții, bunurilor și ordinii publice. „Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate”, a transmis Nicușor Dan. Informarea cetățenilor, acolo unde este posibil Legea prevede că, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt supuși unei înregistrări audio-video. În plus, autoritățile locale au obligația de a comunica public faptul că polițiștii locali sunt dotați cu astfel de echipamente, pentru a asigura un nivel sporit de transparență. Reguli clare privind stocarea datelor Un aspect important al noii reglementări îl reprezintă protecția datelor personale. Conform legii promulgate, înregistrările realizate de polițiștii locali vor fi păstrate pentru o perioadă de maximum șase luni, după care vor fi distruse. Excepție fac situațiile în care aceste date constituie probe într-o procedură judiciară aflată în desfășurare. Fonduri europene pentru implementare Pentru punerea în aplicare a noului sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene destinate achiziției și implementării echipamentelor foto-video-audio necesare. Acest mecanism urmărește să sprijine autoritățile locale fără a pune presiune suplimentară pe bugetele proprii. Nicușor Dan: Legea crește siguranța și protecția tuturor Președintele României a subliniat că această lege are rolul de a îmbunătăți relația dintre cetățeni și poliția locală, oferind un cadru clar și predictibil de intervenție. „Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților”, a declarat Nicușor Dan.

Facturi mari la energia electrică (sursa: Pexels/Emrah Tolu)
Economie

De ce plătesc românii facturi mai mari la energie electrică, deși există oferte mai ieftine

Românii care se încălzesc cu energie electrică ar putea reduce semnificativ costurile facturilor, însă mulți continuă să plătească prețuri ridicate dintr-un motiv care nu ține de economie, ci de psihologie. Un comunicat de presă transmis de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția asupra unei realități incomode: energia nu este scumpă pentru că lipsește, ci pentru că oamenii se tem să își schimbe furnizorul. Oferte sub 1 leu/kWh există, dar sunt ignorate Potrivit AEI, în piață există în prezent oferte de energie electrică sub 1 leu/kWh, cu TVA inclus, cu până la 35% mai mici decât prețurile plătite de majoritatea gospodăriilor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Diferența s-ar reflecta direct în factură, lună de lună. Cu toate acestea, cei mai mulți consumatori rămân captivi ofertelor vechi, deși iarna nu s-a încheiat și mai sunt aproximativ trei luni de consum ridicat. „Românii nu plătesc energia scumpă pentru că e puțină. O plătesc scumpă pentru că le este frică și sunt dezgustați să mai schimbe furnizorul”, explică Dumitru Chisăliță. Liberalizarea bruscă a pieței, șoc pentru consumatori În iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie complet reliberalizată, după ani de plafonări și intervenții ale statului. Retragerea bruscă a mecanismelor de protecție s-a făcut fără pregătire, fără comunicare și fără instrumente de tranziție, ceea ce a dus la o creștere medie a prețului energiei electrice de peste 60% în doar câteva luni. Deși a existat un scandal public, nu a urmat nicio reformă structurală reală. Paradoxal, la scurt timp după acest șoc, au apărut oferte considerabil mai ieftine decât prețul mediu plafonat anterior de 0,79 lei/kWh. Cu toate acestea, piața a rămas blocată. Frica, adevărata cauză a facturilor mari Conform comunicatului AEI, blocajul nu este economic, ci psihologic. După ani de facturi explodate, reguli schimbate și mesaje contradictorii, consumatorii nu mai percep energia ca pe un serviciu obișnuit, ci ca pe un risc. Creșterile bruște de preț declanșează un mecanism de supraviețuire: „mai bine nu schimb nimic”. Acest comportament este cunoscut în economie drept „status quo bias”, însă în România a fost amplificat până la paralizie. Chiar și o ofertă cu 35% mai ieftină este percepută ca suspectă, nu ca oportunitate. Neîncrederea în piață, alimentată de stat Ani la rând, mesajul autorităților a fost că populația este „protejată” de piață. Apoi, aproape peste noapte, responsabilitatea a fost transferată integral către consumatori. Pentru milioane de români, piața nu mai înseamnă competiție și prețuri mai bune, ci haos și nesiguranță. În acest context, furnizorii mari – Electrica, PPC, E.ON – nu trebuie să concureze prin preț, ci doar prin notorietate. Logo-ul cunoscut și asocierea, reală sau percepută, cu statul oferă un sentiment de siguranță. Furnizorii mai mici, deși vin cu oferte mai bune, se lovesc de o barieră invizibilă: frica. Birocrația ambiguă blochează schimbarea furnizorului Deși schimbarea furnizorului durează în realitate aproximativ zece minute online, mulți consumatori nu știu ce se întâmplă cu facturarea, dacă riscă întreruperea curentului sau dacă rămân cu datorii. Această ambiguitate birocratică nu este întâmplătoare, avertizează AEI, ci contribuie la menținerea status quo-ului. Rezultatul este o piață liberalizată doar pe hârtie. În practică, românii plătesc mai mult nu pentru că nu au alternative, ci pentru că nu au încredere să le folosească. Cum ar putea fi spart acest blocaj Dumitru Chisăliță susține că soluția nu constă în noi plafonări, ci în reducerea fricii. Printre măsurile care ar putea schimba radical comportamentul consumatorilor se numără o garanție de stat simplă, prin care diferența de preț să fie returnată dacă factura crește după schimbarea furnizorului. De asemenea, un contract standardizat, de maximum o pagină, recomandat de ANRE, ar elimina suspiciunile legate de clauze ascunse. Un portal public care să arate media reală a prețurilor plătite de populație ar transforma economiile potențiale dintr-un concept abstract într-o realitate ușor de înțeles. O criză de încredere, nu de energie Potrivit AEI, aceste soluții întârzie să apară deoarece o piață care funcționează ar reduce profiturile unor furnizori mari, mulți dintre ei conectați direct sau indirect la stat și la politică. Ar fi afectate inclusiv taxele și accizele care ajung la buget.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

Epidemie de violență domestică în România (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Epidemie de violență domestică în România: peste 138.000 de cazuri în 2025

Polițiștii au intervenit, în cursul anului 2025, la 138.385 de cazuri de violență domestică, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, potrivit unui comunicat al Poliției Române. Lovirea și alte violențe, cea mai frecventă infracțiune Datele oficiale arată că numărul faptelor penale din sfera violenței domestice a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, respectiv cu 9.685 de fapte, de la 59.345 la 49.660 de infracțiuni. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la: lovire sau alte violențe – de la 36.417 la 26.877 de fapte amenințare – de la 7.460 la 6.283 de fapte abandon de familie – de la 4.641 la 4.254 de infracțiuni Cu toate acestea, infracțiunea de lovire sau alte violențe reprezintă în continuare 54% din totalul faptelor înregistrate. Ordinele de protecție, principalul instrument împotriva agresorilor Unul dintre cele mai importante instrumente de protecție a victimelor îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului atunci când există un risc iminent asupra vieții sau integrității fizice ori psihice a victimei. În 2025, polițiștii au emis 15.856 de ordine de protecție provizorii, dintre care 5.904 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Nerespectarea ordinelor de protecție, mii de infracțiuni sesizate În ceea ce privește încălcarea ordinelor de protecție provizorii, au fost sesizate 1.134 de infracțiuni, dintre care: 612 în mediul urban 522 în mediul rural Totodată, instanțele de judecată au emis 15.680 de ordine de protecție, iar pentru nerespectarea acestora au fost înregistrate 6.337 de infracțiuni. Monitorizarea electronică a agresorilor, extinsă la nivel național Pentru prevenirea tragediilor, Ministerul Afacerilor Interne a devansat cu trei luni implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care a devenit operațional la nivel național la 1 octombrie 2024. Sistemul permite monitorizarea apropierii agresorului de victimă și generează alerte automate, în urma cărora polițiștii intervin pentru protecția victimei și imobilizarea agresorului. Aproape 5.000 de agresori monitorizați electronic în 2025 În cursul anului 2025, măsura obligării agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere a fost aplicată în 4.860 de situații, la nivel național. Dintre acestea: 2.681 de măsuri au fost dispuse în cazul ordinelor de protecție provizorii (17% din total) 2.179 de măsuri au fost dispuse de instanțele de judecată (14% din totalul ordinelor de protecție) SIME nu înseamnă interceptări, ci alertare în timp real Poliția subliniază că SIME nu este un sistem de interceptare, ci unul de alertare, care notifică autoritățile exclusiv atunci când agresorul se apropie de victimă, permițând intervenția rapidă. Începând cu 1 august 2025, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au fost dispuse măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea intervenției în cazurile de violență domestică. Polițiștii desfășoară activități proactive de identificare a situațiilor conflictuale, inclusiv în cazurile în care victimele nu doresc sau refuză utilizarea instrumentelor legale clasice, precum: depunerea unei plângeri penale emiterea unui ordin de protecție provizoriu monitorizarea electronică a agresorului Verificări directe la domiciliul victimelor și agresorilor Noua metodologie impune verificări directe atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului, pentru a evalua dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a atenuat, a fost eliminată. Prin acest sistem, situațiile de risc sunt identificate rapid, iar intervențiile pot fi ajustate în timp real. Poliția Română subliniază că nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări electronice de monitorizare a agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor, ceea ce confirmă eficiența acestui instrument de protecție.

ANM anunță Cod galben de ger (sursa: Pexels/Sindre Fs)
Eveniment

COD GALBEN Ger aspru în toată țara până miercuri, temperaturi de până la minus 20 de grade

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă o informare meteorologică și mai multe atenționări Cod galben de ger, valabile în perioada 17 ianuarie, ora 10:00 – 21 ianuarie, ora 10:00. Fenomenele meteo vor afecta majoritatea regiunilor României. Vreme deosebit de rece începând de sâmbătă Meteorologii anunță că sâmbătă vremea va fi deosebit de rece în jumătatea estică a țării, iar de duminică, gerul se va extinde în toate regiunile. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Temperaturile nocturne și cele de dimineață vor coborî frecvent la valori foarte scăzute. Minimele se vor situa, în general, între -20 și -10 grade Celsius, iar în nordul și estul Moldovei, precum și izolat în Transilvania, gerul va persista și pe parcursul zilei. Temperaturile maxime rămân negative inclusiv ziua În zonele cele mai afectate, maximele diurne vor atinge doar -15 până la -9 grade Celsius. În restul teritoriului, valorile termice vor fi semnificativ mai scăzute decât mediile climatologice ale perioadei. Până la începutul săptămânii viitoare, vântul va prezenta intensificări temporare în sudul Banatului și local în regiunile sud-estice, cu rafale de 40–60 km/h, ceea ce va amplifica senzația de frig resimțită. Cod galben de ger: 17 ianuarie, ziua ANM a emis un Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute, valabil sâmbătă, 17 ianuarie, între orele 10:00 și 20:00, pentru nordul și estul Moldovei, dar și pentru estul Transilvaniei. În aceste zone, temperaturile maxime vor fi cuprinse între -15 și -10 grade Celsius. Tot sâmbătă, în centrul și sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea, temperaturile vor fi cu 7–9 grade mai mici decât normalul perioadei, cu maxime cuprinse între -7 și -5 grade Celsius. Cod galben de ger pe timpul nopții Un al doilea Cod galben de ger este valabil în intervalul 17 ianuarie, ora 20:00 – 18 ianuarie, ora 10:00, pentru: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Transilvania Maramureș nordul Crișanei Temperaturile minime vor coborî, în general, între -20 și -10 grade Celsius. Ger persistent și duminică, 18 ianuarie Duminică, între orele 10:00 și 20:00, gerul va continua în nordul și estul Moldovei și în estul Transilvaniei, unde maximele vor fi cuprinse între -12 și -10 grade Celsius. În restul Moldovei, în sudul și centrul Transilvaniei, precum și în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, temperaturile vor rămâne deosebit de scăzute, între -9 și -5 grade Celsius. În noaptea de duminică spre luni, în intervalul 18 ianuarie, ora 20:00 – 19 ianuarie, ora 10:00, vremea va fi geroasă în aproape toată țara, cu temperaturi minime cuprinse între -20 și -10 grade Celsius.

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Dacia intră în istoria Raliului Dakar (sursa: Facebook/The Dacia Sandriders)
Eveniment

Dacia a câștigat Raliul Dakar la a doua participare în celebra cursă în deșert

Pilotul qatarian Nasser Al-Attiyah (Dacia Sandriders), alături de copilotul belgian Fabian Lurquin, a câștigat sâmbătă Raliul Dakar, la categoria auto, obținând al șaselea titlu din carieră. Victoria a venit după disputarea ultimei etape, desfășurată pe traseul Yanbu–Yanbu, cu o lungime de 108 kilometri. Dacia intră în istoria Raliului Dakar Aceasta este prima victorie a constructorului Dacia la Raliul Dakar, performanță realizată la doar a doua participare în competiția considerată cea mai dură cursă de rally-raid din lume. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Succesul obținut de Nasser Al-Attiyah marchează un moment istoric pentru Dacia, care reușește să câștige Raliul Dakar la doar a doua participare, confirmând ambițiile și potențialul proiectului Dacia Sandriders pe scena internațională a rally-raid-ului. Etapa finală, câștigată de Mattias Ekstrom Ultima etapă a ediției din acest an a fost câștigată de echipajul suedez Mattias Ekstrom / Emil Bergkvist (Ford Racing), care a parcurs traseul în 46 de minute și 14 secunde. Pe locurile următoare s-au clasat: Sebastien Loeb / Edouard Boulanger (Dacia Sandriders) – 46 min 22 sec Henk Lategan / Brett Cummings (Toyota) – 46 min 27 sec Un palmares impresionant pentru Nasser Al-Attiyah Prin succesul din 2025, Nasser Al-Attiyah ajunge la șase titluri câștigate la Raliul Dakar, după victoriile din 2011, 2015, 2019, 2022 și 2023. De asemenea, pilotul qatarian atinge pragul de 50 de victorii de etapă, egalând legendele Ari Vatanen și Stéphane Peterhansel. Pentru copilotul Fabian Lurquin, fost partener al lui Sébastien Loeb, acesta este primul succes la Dakar, un moment de referință în cariera sa. Clasamentul general final al Raliului Dakar În clasamentul general, Al-Attiyah și Lurquin au încheiat competiția cu timpul total de 48 h 56 min 53 sec, impunându-se în fața unor adversari redutabili. Podiumul final arată astfel: Locul 1: Nasser Al-Attiyah / Fabian Lurquin (Dacia Sandriders) – 48 h 56 min 53 sec Locul 2: Nani Roma / Alex Haro (Ford) – 49 h 06 min 35 sec Locul 3: Mattias Ekstrom / Emil Bergkvist (Ford) – 49 h 11 min 26 sec

Iranul reia parțial comunicațiile după zile de blocaj (sursa: Facebook/Hrana)
Internațional

Iranul permite doar comunicațiile interne prin SMS, dar internetul este în continuare blocat

Autoritățile iraniene au reluat sâmbătă funcționarea serviciului intern de mesaje SMS, după o întrerupere de nouă zile impusă pe fondul protestelor care au zguduit țara. Informația a fost confirmată de agenția de presă Tasnim, care a precizat că mesajele au fost reactivate fără a oferi detalii suplimentare. Internetul și SMS-urile internaționale rămân blocate Deși serviciul intern de SMS este din nou funcțional, mesajele internaționale și accesul global la internet continuă să fie blocate. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În prezent, singura modalitate de comunicare cu exteriorul rămâne apelul telefonic internațional, în timp ce restricțiile digitale sunt menținute. Blocarea comunicațiilor, declanșată de protestele naționale Iranul a întrerupt complet comunicațiile și accesul la internet pe 8 ianuarie, pe măsură ce protestele s-au intensificat. Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, după ce comercianți din Teheran și-au închis magazinele în urma prăbușirii rialului, extinzându-se rapid la nivel național. Proteste violente și represiune dură La apogeu, pe 8 august, protestele au cuprins aproape întreg teritoriul Iranului, degenerând în acte de vandalism, jafuri și incendieri ale unor clădiri publice, inclusiv zeci de moschei, potrivit autorităților. Regimul de la Teheran susține că manifestațiile au fost alimentate de „mercenari” sprijiniți de Israel și SUA. Bilanț controversat al victimelor și arestărilor Autoritățile iraniene afirmă că nu dețin un bilanț exact al victimelor, dar ONG-uri din exil, precum Iran Human Rights, estimează peste 3.400 de morți. În timp ce regimul vorbește despre aproximativ 3.000 de arestări, organizația HRANA susține că numărul real depășește 19.000. Calm fragil, sub supraveghere strictă În ultimele zile, situația pare să se fi stabilizat parțial, însă o prezență masivă a forțelor de ordine rămâne vizibilă pe străzi. Accesul la internet continuă să fie restricționat, semnalând că autoritățile mențin un control strict asupra comunicațiilor și informației.

Antarctica, sub calota de gheață (sursa: Pexels/Susanne Jutzeler, suju-foto)
Eveniment

Ce ascunde Antarctica sub calota de gheață: munți, canioane și mii de formațiuni necunoscute

Oamenii de știință au realizat cea mai detaliată hartă de până acum a terenului aflat sub vasta calotă de gheață a Antarcticii, scoțând la iveală un peisaj complex, format din munți, canioane, văi, câmpii și mii de formațiuni necunoscute anterior. Harta a fost obținută prin combinarea observațiilor satelitare de înaltă rezoluție cu o metodă inovatoare de analiză a fluxului de gheață, care permite estimarea topografiei subglaciare la nivelul întregului continent. Tehnologii noi pentru zone necartografiate până acum Cercetătorii au folosit date satelitare avansate și modelări ale modului în care gheața curge peste relief pentru a cartografia inclusiv regiuni care nu fuseseră niciodată analizate în detaliu. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Această abordare a permis eliminarea lacunelor mari existente în hărțile anterioare, unde distanțele dintre măsurători ajungeau uneori la zeci sau chiar sute de kilometri. Descoperiri fără precedent sub gheața Antarcticii Noua hartă a scos la iveală peste 30.000 de formațiuni deluroase necunoscute până acum, cu înălțimi de cel puțin 50 de metri. Relieful subglaciar al Antarcticii s-a dovedit a fi extrem de variat, comparabil cu peisaje din Scoția, Scandinavia, nordul Canadei sau Groenlanda, fapt care oferă cercetătorilor un nivel ridicat de încredere în acuratețea rezultatelor. De ce contează relieful subglaciar pentru schimbările climatice Potrivit glaciologului Robert Bingham, de la Universitatea din Edinburgh, forma reliefului de sub gheață influențează frecarea gheții și viteza cu care aceasta se deplasează spre ocean. Aceste date sunt esențiale pentru modelele numerice care estimează topirea calotei glaciare antarctice și contribuția sa la creșterea nivelului mării. Antarctica, o masă de gheață cu impact global Calota glaciară antarctică este cea mai mare de pe Pământ și conține aproximativ 70% din apa dulce a planetei, având o grosime medie de 2,1 kilometri și un maxim de aproape 4,8 kilometri. Continentul, mai mare decât Europa și Statele Unite, ascunde un relief modelat înainte de formarea gheții, cu peste 34 de milioane de ani în urmă, și ulterior remodelat de dinamica glaciațiilor. De la Marte la Antarctica: un decalaj de cunoaștere recuperat Până de curând, suprafața planetei Marte era mai bine cartografiată decât terenul aflat sub gheața Antarcticii. Noul studiu, publicat în revista Science, marchează un pas major în recuperarea acestui decalaj și oferă o imagine coerentă a peisajului subglaciar de pe întreg continentul. Implicații pentru prognozele IPCC și cercetările viitoare Cercetătorii speră ca harta să contribuie la îmbunătățirea prognozelor privind creșterea nivelului mării și a modelelor climatice utilizate de IPCC. Totodată, noile date permit identificarea zonelor unde sunt necesare cercetări de teren suplimentare, optimizând viitoarele misiuni științifice în Antarctica.

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră