sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5610 articole
Ramona Emilian

Internațional

Bărbat ucis de un grup de romi, demisii în guvernul sloven

Miniștrii sloveni de Interne și de Justiție și-au dat demisia duminică, în urma morții unui bărbat de 48 de ani agresat de un grup de romi în orașul Novo Mesto, din sud-estul Sloveniei. Tragedia a provocat o undă puternică de indignare publică și a determinat guvernul să convoace o ședință de urgență. Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven Premierul liberal Robert Golob a anunțat că i-a acceptat demisiile ministrului de Interne, Boštjan Poklukar, și ale ministrei Justiției, Andreja Katič, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate după o ședință extraordinară a guvernului. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Nu ar fi trebuit să se întâmple așa ceva. Miniștrii în cauză și-au asumat responsabilitățile și au demisionat”, a declarat Golob. Cei doi oficiali vor rămâne în funcție până la numirea succesorilor lor, a precizat premierul. Bărbatul, ucis în fața unui bar Incidentul a avut loc sâmbătă noaptea, în fața unui bar din Novo Mesto, potrivit agenției slovene de presă STA. Un bărbat de 48 de ani a fost atacat și bătut de un grup de persoane, după ce venise să-l ia pe fiul său, care fusese anterior amenințat. Victima a murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite. Poliția a anunțat arestarea unui tânăr de 21 de ani, cunoscut autorităților pentru fapte anterioare de violență. Tensiuni crescânde între comunitatea locală și minoritatea romă Potrivit presei slovene, atacatorii ar face parte din comunitatea romă din Novo Mesto, unde tensiunile s-au amplificat în ultimul an pe fondul creșterii infracționalității și violențelor minore. Tragedia a reaprins dezbaterea privind integrarea și răspunderea penală a membrilor acestei minorități, estimată la 7.000–12.000 de persoane la nivel național, într-o țară cu aproximativ 2 milioane de locuitori. Comunitatea din Novo Mesto, solidară cu familia victimei Sute de oameni s-au adunat duminică dimineața în centrul orașului Novo Mesto pentru a aduce un omagiu victimei. Participanții au aprins lumânări și au cerut măsuri ferme pentru restabilirea siguranței în oraș. „Aceste violențe arată că problema romilor, asupra căreia atragem atenția de mult timp, se agravează. Instituțiile publice nu au luat măsuri, deși situația este gravă”, a declarat primarul Gregor Macedoni, într-un comunicat publicat online. Primarul cere acțiuni din partea guvernului În urma tragediei, primarul din Novo Mesto a convocat o reuniune de urgență a autorităților locale și a anunțat organizarea unei manifestații publice marți după-amiază, pentru a cere guvernului măsuri concrete de securitate. Guvernul de la Ljubljana a confirmat că, într-o primă etapă, vor fi trimise unități suplimentare de poliție în regiune, pentru a preveni noi incidente și pentru a restabili ordinea publică. O problemă sensibilă în Slovenia Consiliul comunității rome din Slovenia estimează că în țară trăiesc între 7.000 și 12.000 de romi, majoritatea în regiunile sudice și sud-estice. Autoritățile au recunoscut în repetate rânduri dificultatea de a gestiona tensiunile dintre comunitățile locale și populația romă, un subiect care reapare periodic în dezbaterile publice din Slovenia.

Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven (sursa: Facebook/Boštjan Poklukar)
Acord comercial major între SUA și China (sursa: NBC)
Internațional

Șantajul lui Trump la China pare să funcționeze: tarife mai mici pentru minerale rare

Negociatorii americani și chinezi au ajuns la un „cadru semnificativ de acord” care ar putea preveni impunerea unor taxe vamale suplimentare de 100% asupra exporturilor chineze către Statele Unite. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, după cea de-a cincea rundă de discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng. Întâlniri la nivel înalt înainte de summitul Trump–Xi Discuțiile bilaterale s-au desfășurat la Kuala Lumpur, înaintea întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru joi, în Coreea de Sud, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Cred că avem șanse reale să ajungem la un acord global”, a declarat Trump sâmbătă, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Beijingul ar amâna restricțiile la exportul de minerale rare Potrivit lui Scott Bessent, China intenționează să amâne cu un an introducerea restricțiilor la exportul de minerale rare, materii esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală. În același timp, Beijingul ar urma să reia achizițiile de soia americană, o decizie care ar aduce beneficii majore fermierilor din SUA. În schimb, Washingtonul nu va mai impune taxele suplimentare de 100% asupra produselor chinezești, măsură pe care președintele Trump o anunțase anterior ca posibilă sancțiune comercială. „Cred că vom evita acest lucru, pentru ca taxele vamale să fie evitate”, a declarat Bessent pentru postul ABC. Acordul, o gură de oxigen pentru fermierii americani Ministrul american al finanțelor a subliniat că înțelegerea va include achiziții agricole substanțiale din partea Chinei, în special de soia. „După ce acordul va fi făcut public, fermierii americani vor fi foarte mulțumiți, atât pentru acest sezon, cât și pentru următorii ani”, a precizat Bessent, el însuși producător de soia. Discuțiile includ și cooperarea împotriva traficului de fentanil Într-un interviu acordat postului NBC, Scott Bessent a menționat că negocierile au vizat și alte domenii sensibile, inclusiv combaterea traficului de droguri sintetice. Beijingul ar fi acceptat să colaboreze cu Washingtonul pentru limitarea fluxurilor de precursori chimici folosiți la fabricarea fentanilului, care ajung în Statele Unite prin Mexic și Canada. „Acordul va include o cooperare foarte importantă pentru a bloca precursorii de droguri care alimentează criza fentanilului”, a explicat oficialul american. Trump și Xi vor discuta și despre „planul de pace global” În cadrul viitoarei întrevederi, Donald Trump și Xi Jinping ar urma să abordeze și „planul de pace global” propus de liderul american, potrivit lui Bessent. Detaliile nu au fost încă făcute publice, însă oficialii de la Washington descriu întâlnirea ca pe un moment decisiv pentru stabilitatea economică și diplomatică mondială.

Secretele tehnice ale construirii Catedralei Naționale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Secretul protecției la cutremur a Catedralei Naționale, dezvăluit de consilierul Patriarhului

Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a dezvăluit cele mai mari provocări tehnice întâmpinate în realizarea Catedralei Naționale. Primele provocări: săparea fundației la 24 de metri adâncime „Cea mai mare parte din rezolvări le-am simțit ca pe un semn al prezenței divine, care ne-a ajutat să depășim problemele mari ale șantierului într-un mod aproape miraculos”, a declarat acesta. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Dificultățile au început încă din etapa de fundație, când s-a săpat la o adâncime de 24 de metri. Pentru a evita prăbușirea pereților, groapa a trebuit ranforsată cu beton armat, proces care necesita o cantitate uriașă de oțel. „Costa foarte mult, dar după mai multe studii și teste am reușit să reducem un nivel din cele patru prevăzute, economisind sume importante. A fost o mare încercare, dar și o mare izbândă inginerească”, a explicat Părintele Crîngașu. Fundația include cinci grinzi uriașe de beton armat, fiecare de 6 metri înălțime și 130 de metri lungime – o realizare de proporții în domeniul construcțiilor. Hidroizolație din plumb: o soluție tradițională cu durabilitate milenară Ultima etapă a fundației a adus o altă provocare – hidroizolația. Testele de laborator au arătat că foliile moderne oferă o durabilitate de aproximativ 60 de ani, insuficientă pentru o construcție gândită să dăinuie milenii. „Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, așa că am ales o soluție curajoasă și verificată de mii de ani: hidroizolația cu folie de plumb”, a explicat consilierul patriarhal. Sudura în plumb este extrem de complexă, însă echipa a reușit să finalizeze lucrările impecabil: „Am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”, a subliniat Părintele Crîngașu. Soluție unică pentru protecția la cutremur Cea mai spectaculoasă inovație tehnică a fost însă soluția de protecție seismică. Clădirile foarte mari, precum Catedrala Națională, necesită în mod normal rosturi seismice pentru a permite mișcarea independentă a structurilor. „Noi nu puteam tăia catedrala în mai multe segmente, așa că am conceput o soluție inginerească nouă, care asigură stabilitatea fără rosturi seismice”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu. Rezultatul a depășit așteptările: la un cutremur major, o clădire de aceleași dimensiuni ar avea o mișcare verticală de 120 cm, în timp ce Catedrala ar oscila doar 30 cm – de patru ori mai puțin. Montarea clopotelor și adaptarea structurii Turnului Clopotniță O altă etapă dificilă a fost pregătirea Turnului Clopotniță pentru instalarea celor șase clopote, dintre care cel principal cântărește peste 25 de tone și sună în gama Do. „Efectele vibrațiilor produse de dangătul clopotelor pot afecta pereții, așa că a trebuit să regândim întreaga structură de rezistență. A fost o muncă dificilă, dar necesară”, a declarat consilierul patriarhal. Catedrala Națională deține, astfel, cel mai mare clopot cu balans din Europa. „Utilizarea lui în timpul slujbelor ne-a adus și mari provocări, dar și o mare bucurie”, a adăugat acesta. Continuarea lucrărilor: apel la implicare și solidaritate Părintele Nicolae Crîngașu a vorbit și despre dificultățile financiare care au întârziat finalizarea lucrărilor. „De multe ori am început lucrările fără să știm dacă vom avea bani pentru continuare. Nu am vrut să comitem păcatul neplății muncitorilor. Dacă am fi avut un buget sigur, Catedrala ar fi fost gata de doi ani”, a mărturisit el.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Luptă violentă între migranți la Moscova (sursa: Facebook/Euromaidan Press)
Internațional

VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori

Ministerul de Interne din Rusia a anunțat că peste 80 de persoane au fost duse la secțiile de poliție pentru interogatorii, după o confruntare violentă între migranți într-o zonă rezidențială din Moscova (VIDEO). Autoritățile au precizat că toți străinii implicați în incident vor fi expulzați. Scene de violență pe străzile Moscovei Mass-media ruse au publicat mai multe înregistrări video care surprind zeci de persoane luptându-se pe stradă cu bâte și lopeți, spargând geamuri și avariind mașini parcate în apropierea complexului rezidențial Prokșino. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deocamdată, nu a fost stabilit motivul exact al altercației. 19 persoane arestate pentru huliganism Potrivit Ministerului de Interne, 19 persoane au fost arestate pentru huliganism. Într-un comunicat transmis duminică, autoritățile au precizat că migranților care dețin și cetățenie rusă li se poate revoca acest statut. Ceilalți străini implicați vor fi expulzați din țară. „Cetățenii străini implicați care nu sunt închiși vor fi expulzați și li se va interzice reintrarea în Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Irina Volk. Migrația, problemă politică tot mai tensionată în Rusia Migrația din fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucaz a devenit o temă sensibilă în politica internă rusă. Restricțiile asupra migrației s-au intensificat după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall, din martie 2024, atribuit de autoritățile ruse unor cetățeni din Tadjikistan. Peste 6 milioane de migranți în Rusia în 2024 Conform datelor Ministerului de Interne, aproximativ 6,3 milioane de migranți au sosit în Rusia în 2024. Aproape jumătate provin din Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan. Deși economia rusă se bazează puternic pe forța de muncă ieftină provenită din aceste țări – mai ales în construcții și în industria bunurilor de larg consum – tot mai mulți cetățeni ruși reacționează negativ la ceea ce consideră un aflux masiv de persoane care nu se integrează cultural. Războiul din Ucraina a agravat criza forței de muncă De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă. Sute de mii de persoane s-au alăturat armatei, iar numeroși lucrători au părăsit țara. În acest context, dependența de migranții din Asia Centrală a crescut, amplificând tensiunile sociale și riscul de confruntări precum cea din Moscova.

A furat mașina Poliției din curte (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Fascinanta Oltenie: un bălșean a furat o mașină de Poliție din Robănești și a condus până acasă

Un incident neobișnuit a avut loc duminică, 26 octombrie, în județul Dolj. Un bărbat de 58 de ani, din orașul Balș, județul Olt, a sustras o autospecială de poliție din curtea Postului de Poliție Robănești și a condus-o până acasă, parcurgând peste 20 de kilometri. A furat cheia dintr-o anexă și a plecat cu mașina Poliției Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Dolj, bărbatul a pătruns în curtea Postului de Poliție Robănești în dimineața zilei de duminică, în jurul orei 10:00. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Dintr-o anexă, el ar fi sustras cheia unei autospeciale de poliție, pe care apoi a folosit-o pentru a pleca cu mașina instituției. Autospeciala, aparținând Secției 5 Poliție Rurală Pielești – Postul de Poliție Robănești, se afla parcată în curtea postului în momentul furtului. Depistat la Balș, la volanul autospecialei În jurul orei 11:00, la aproximativ o oră după furt, polițiștii din orașul Balș, județul Olt, au depistat mașina de poliție pe strada Petre Pandrea. La volan se afla bărbatul de 58 de ani, care nu are nicio legătură cu structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). „Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a fost sesizat de către Poliția Orașului Balș cu privire la faptul că un bărbat din localitate conducea o autospecială de poliție. Din verificările efectuate s-a stabilit că acesta nu face parte din structurile MAI”, a transmis IPJ Dolj. Ancheta, preluată de Serviciul de Investigații Criminale Dolj Conducerea IPJ Dolj a dispus ca cercetările să fie preluate de o echipă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale. Polițiștii urmează să stabilească exact modul în care s-au desfășurat faptele și să ia măsurile legale corespunzătoare. Incidentul a stârnit uimire, atât în rândul localnicilor, cât și al polițiștilor, fiind extrem de rar ca o autospecială de poliție să fie sustrasă chiar din incinta unui post.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Trump condiționează întâlnirea cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump condiționează o întâlnire cu Putin: Nu îmi voi pierde timpul fără o înțelegere de pace

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, până când nu va considera că există un acord real care să asigure pacea între Rusia și Ucraina Trump condiționează întâlnirea cu Putin „Trebuie să știți că vom face o înțelegere, nu îmi voi pierde timpul”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor prezenți la Doha, în cadrul unei escale din turneul său asiatic. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Liderul american a subliniat că o eventuală discuție cu Vladimir Putin va avea loc doar în momentul în care negocierile de pace vor avea o bază solidă. Discuții la Doha despre situația din Fâșia Gaza În cursul zilei de sâmbătă, Trump s-a întâlnit la bordul avionului său cu emirul și premierul Qatarului, pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza. Escala din capitala Qatarului a avut loc în drumul către Malaezia, unde sunt programate noi întrevederi diplomatice. „O pace durabilă” și o posibilă forță internațională în Gaza Trump a afirmat că eforturile de stabilizare a Fâșiei Gaza avansează, iar în curând ar putea fi desfășurată o forță internațională de menținere a păcii. „Ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre situația din Gaza. Qatarul, lăudat pentru rolul său în stabilitatea regională Donald Trump a adăugat că Qatarul ar putea contribui cu trupe de menținere a păcii, dacă situația o va impune. El a lăudat statul din Golf, pe care l-a descris drept un aliat important al Statelor Unite și un actor cheie în stabilitatea regională.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Incendiul stins după patru zile de intervenții (sursa: Facebook/ISU Prahova)
Eveniment

Incendiu catastrofal lângă București, stins după patru zile. Cum au ars zeci de tone de deșeuri

După patru zile de luptă cu flăcările, incendiul izbucnit joi la o firmă de valorificare a deșeurilor nepericuloase din comuna prahoveană Ariceștii Rahtivani a fost stins duminică dimineață. Peste 100 de pompieri mobilizați în lupta cu flăcările Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova, incendiul a fost lichidat în jurul orei 7:00, duminică dimineață. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple La fața locului au intervenit, din momentul izbucnirii flăcărilor și până la stingerea completă, cinci ofițeri și peste 100 de subofițeri și soldați gradați profesioniști. Incendiul s-a întins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați Focul a izbucnit pe platforma de depozitare a deșeurilor a firmei, afectând o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Din cauza degajărilor masive de fum, autoritățile au emis mesaj RO-ALERT pentru populația din zonă, avertizând locuitorii să evite expunerea la fum și să țină ferestrele închise. După stingerea incendiului, Garda de Mediu Prahova a anunțat că va efectua un control la firma de valorificare a deșeurilor unde a izbucnit focul, pentru a stabili cauzele incidentului și eventualele nereguli privind depozitarea sau gestionarea deșeurilor.

Sfințirea picturii Catedralei Naționale, moment istoric BOR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Evenimentul secolului pentru BOR: se sfințește Catedrala Națională, participă și Nicușor Dan

Catedrala Națională din București va găzdui, duminică, un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română – sfințirea picturii interioare a edificiului, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel. Citește și: Măsuri de securitate fără precedent la Sfințirea Catedralei Naționale. Ce reguli trebuie să respecte participanții Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române și va reuni demnitari de rang înalt din țară și din străinătate. Nicușor Dan și Maia Sandu, printre invitații de onoare Președintele României, Nicușor Dan, va participa duminică la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, potrivit Administrației Prezidențiale. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple De asemenea, luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ceremonii de decorare. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va fi prezentă la evenimentul religios, la invitația Patriarhului Daniel. În timpul vizitei sale la București, aceasta va avea și o întrevedere oficială cu președintele României. Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale Ceremonia de duminică va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, înconjurați de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La eveniment sunt așteptați peste 100.000 de credincioși din toată țara, în timp ce în interiorul Catedralei vor avea acces doar 2.500 de invitați oficiali. Programul liturgic prevede: 07:30 – 10:00: Slujba Sfintei Liturghii 10:15: Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Bartolomeu I 10:30 – 12:30: Slujba de sfințire a picturii Catedralei La final, va fi citit Actul de sfințire. Credincioșii vor putea urmări ceremonia pe ecrane montate în fața Catedralei și în zona exterioară a ansamblului. Accesul pentru închinare în Sfântul Altar va fi permis, în mod organizat, după ora 20:00, iar Catedrala va rămâne deschisă „zi și noapte” până la sfârșitul lunii octombrie. Un moment simbolic: Centenarul Patriarhiei Române Sfințirea picturii Catedralei Naționale reprezintă punctul central al evenimentelor dedicate Centenarului Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc, totodată, 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. „Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București dedicate Centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I. Istoria proiectului Catedralei Naționale Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru România a apărut după Războiul de Independență din 1877–1878, când s-a constatat lipsa unui lăcaș de cult suficient de mare pentru marile ceremonii naționale. Printre primii intelectuali care au susținut proiectul s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Primul act legislativ privind construirea unei catedrale ortodoxe în Capitală a fost Legea 1750, promulgată în 1884 de Regele Carol I. Însă construcția a fost amânată de crize, războaie și, ulterior, de regimul comunist. Proiectul a fost reluat în anii 1990 de Patriarhul Teoctist, iar amplasamentul actual – pe Dealul Arsenalului – a fost stabilit în 2005. Lucrările au început în 2010, iar altarul Catedralei a fost sfințit pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. Arhitectură monumentală și simbolism religios Catedrala Națională atinge o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale cântăresc 33 de tone. Ansamblul arhitectural este proiectat în formă de potir, simbolizând Sfânta Euharistie. Accesul se face prin 27 de uși de bronz, fiecare cântărind circa 800 de kilograme și împodobite cu reliefuri ale sfinților și ale Maicii Domnului. Designul îmbină tradiția bizantină și stilul brâncovenesc, reflectând unitatea culturală a provinciilor românești – de la ocnițele moldave la turnurile transilvănene și pridvoarele muntenești. Mozaicuri, vitralii și icoane de proporții impresionante Mozaicurile Catedralei, realizate între 2019 și 2025, acoperă 25.000 de metri pătrați, reprezentând scene biblice din Vechiul și Noul Testament. Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor Orsoni. Iconostasul are o lungime de 23,8 metri, o înălțime de 17,1 metri și include 45 de icoane. Cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România, Platytera, măsoară 16 metri, iar icoana Pantocrator, din turla principală, are un diametru de 12 metri. Vitraliile au fost create de meșteri români coordonați de Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Arte. Cel mai mare vitraliu, „Înălțarea Domnului”, are 15 metri înălțime și 5,5 metri lățime, fiind realizat în doar trei luni. Turlele și clopotele Catedrala are opt turle, dintre care cea principală, Turla Pantocrator, atinge 120 de metri până la baza crucii. În aprilie 2025 a fost montată crucea principală de șapte metri și șapte tone, marcând finalizarea structurii. Turla-clopotniță adăpostește șase clopote turnate la Innsbruck de firma Grassmayr, dintre care cel mai mare cântărește 25 de tone. Fiecare clopot poartă inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României – Centenar 1918–2018”. Catedrala are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și un al doilea ocrotitor – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României. Prin monumentalitate, simbolism și participarea la sfințirea picturii a celor mai înalte fețe bisericești ortodoxe, evenimentul de duminică devine nu doar o celebrare religioasă, ci și un moment de reafirmare a identității spirituale românești.

Camerele video devin radare fixe (sursa: Pexels/tommy picone)
Eveniment

Șoferii nu vor mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple

Poliția Română pregătește un proiect major de reformă a legislației rutiere, care prevede transformarea camerelor video din orașe și de pe drumurile naționale în radare fixe capabile să calculeze viteza medie a vehiculelor. Inițiativa are scopul de a crește siguranța rutieră și de a simplifica modul în care sunt sancționate abaterile de viteză. Modificarea legii circulației, în dezbatere publică Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că, în perioada următoare, va fi lansat în dezbateri publice proiectul de modificare a OUG 195/2002, actul care reglementează circulația rutieră în România. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Schimbările vizează, în principal, integrarea tuturor camerelor video ale autorităților locale și ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) într-un sistem unic de supraveghere a traficului. Pentru prima dată în România, va fi introdus conceptul de „viteză medie”, folosit deja în mai multe state europene. Cum vor funcționa noile radare fixe În prezent, Poliția Română acționează pe trei direcții principale pentru combaterea abaterilor rutiere: controale directe efectuate de polițiștii din teren; monitorizarea traficului cu ajutorul celor 700 de radare mobile din programul e-SIGUR; procesarea sesizărilor venite din partea participanților la trafic. Noile modificări ar urma să extindă capacitatea de supraveghere, prin integrarea miilor de camere montate deja de primării și CNAIR în rețeaua națională de control automat al vitezei. e-SIGUR: sistemul național care va calcula viteza medie Potrivit șefului Poliției Române, chestorul-șef Bogdan Despescu, sistemul e-SIGUR a devenit operațional începând cu 1 ianuarie 2025 și urmează să fie extins semnificativ. „Creăm premisele integrării în sistemul e-SIGUR a camerelor administrației publice locale și CNAIR, pentru procesarea unui volum masiv de date”, a explicat acesta. Noul sistem va fi complet automatizat: imaginile vor fi analizate de un software care va calcula viteza medie de deplasare pe un sector de drum. Dacă media depășește limita legală, va fi emisă o alertă și o sancțiune automată. Ce înseamnă „viteza medie” și cum va fi calculată Conceptul de „viteză medie” presupune măsurarea timpului în care un vehicul parcurge distanța dintre două camere fixe. Dacă timpul de deplasare este mai scurt decât ar permite limita legală, sistemul stabilește cu cât a fost depășită viteza admisă. Exemplu: Autostrada București–Pitești are aproximativ 130 km. Dacă un șofer respectă limita de 130 km/h, durata minimă de parcurgere este de 60 de minute. Dacă ajunge în 40 de minute, viteza medie este de aproximativ 195 km/h — ceea ce duce la suspendarea permisului pentru 90 de zile, pentru depășirea vitezei legale cu 65 km/h. Amenzi automate pentru proprietarii vehiculelor Un alt element de noutate îl reprezintă simplificarea modului de sancționare. „Introducem un mecanism simplificat de constatare a sancțiunilor, atunci când proprietarul vehiculului este și conducătorul obișnuit. În această situație, procesul-verbal se consideră comunicat direct”, a explicat Bogdan Despescu. Astfel, proprietarul mașinii va primi amenda automat, fără a mai fi necesară identificarea șoferului la momentul faptei. Dacă proprietarul declară că altcineva conducea vehiculul, procesul-verbal inițial se anulează, iar sancțiunea se emite pe numele șoferului real. Pas înainte pentru siguranța rutieră Prin acest proiect, Poliția Română își propune să modernizeze infrastructura de supraveghere a traficului și să reducă semnificativ numărul accidentelor cauzate de viteză. Modelul urmează exemplele deja implementate în Austria, Țările de Jos, Spania și Bulgaria, unde sistemele automate de măsurare a vitezei medii au redus incidentele rutiere cu până la 30%. Proiectul de modificare a legislației rutiere urmează să fie pus în dezbatere publică în perioada următoare, urmând ca implementarea finală să depindă de aprobarea Guvernului.

Recesiune în România, semnalul dat de Carrefour (sursa: Pexels/SHOX art)
Economie

România, practic în recesiune, susține un consultant financiar care explică de ce pleacă Carrefour

Consultantul financiar Radu Georgescu a atras atenția, într-o analiză publicată recent, asupra datelor financiare comunicate de Carrefour, care indică o deteriorare semnificativă a consumului în România și posibila intenție a companiei de a se retrage de pe piața locală. Scădere accentuată a vânzărilor în trimestrul al treilea din 2025 Potrivit analizei, vânzările Carrefour România au scăzut cu 2,5% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși procentul pare modest, efectul real este mult mai grav: în contextul unei inflații oficiale de aproximativ 10% și al deschiderii de noi magazine, volumul vânzărilor a înregistrat o scădere estimată de cel puțin 15%. „Este o scădere foarte mare”, subliniază Radu Georgescu, considerând că aceste date arată o contracție puternică a consumului intern. Consumul din România scade din cauza măsurilor de austeritate În raportul financiar recent, compania Carrefour explică scăderea vânzărilor prin diminuarea consumului pe fondul măsurilor de austeritate introduse de noul Guvern. Consultantul consideră că aceasta reprezintă „cel mai puternic mesaj de avertizare economică transmis de o companie multinațională în ultimii ani”. Documentul este unul oficial, destinat acționarilor și depus la Bursa din Paris, ceea ce conferă concluziilor sale un grad ridicat de credibilitate. Semnal de recesiune pentru economia românească Datele financiare prezentate de Carrefour confirmă, potrivit lui Radu Georgescu, ceea ce resimt deja companiile antreprenoriale: creșterea prețurilor, taxele suplimentare și inflația au dus la o scădere accentuată a puterii de cumpărare. „Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2025”, afirmă el, explicând că marile companii internaționale oferă adesea primele semnale ale crizelor economice. De ce contează datele publicate de Carrefour Carrefour este singurul lanț internațional de retail care publică date detaliate despre activitatea sa în România: evoluția organică, volumele vândute și marjele comerciale. Alți retaileri importanți, precum Kaufland, Lidl sau Penny, nu sunt listați la bursă și, prin urmare, nu sunt obligați să prezinte situații financiare complete. Aceasta face ca raportările Carrefour să fie un barometru relevant pentru starea reală a economiei românești, mai ales în ceea ce privește consumul populației. „Urmează o perioadă economică foarte complicată” În concluzie, Radu Georgescu avertizează că România se află în fața unei perioade economice dificile, în care scăderea consumului, presiunea fiscală și incertitudinile guvernamentale ar putea duce la noi dezechilibre. „Pe scurt, Carrefour confirmă ceea ce simt deja firmele antreprenoriale din România. Urmează o perioadă foarte complicată din punct de vedere economic”, a transmis consultantul financiar.

Pakistan, eșecul negocierilor cu Afganistanul (sursa: X/Team Khawaja Asif)
Internațional

Un nou război stă să izbucnească: Pakistanul avertizează Afganistanul

Ministrul pakistanez al apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat sâmbătă că este convins că Afganistanul își dorește pacea, dar a avertizat că un eșec al negocierilor de la Istanbul ar putea declanșa „un război deschis” între cele două țări. Declarațiile vin la doar câteva zile după ce Pakistanul și Afganistanul au convenit asupra unui armistițiu, în urma unor confruntări armate sângeroase la frontieră. Negocierile de la Istanbul: o nouă încercare de a evita escaladarea violenței Discuțiile de la Istanbul, începute sâmbătă și programate să continue până duminică, reprezintă cea mai recentă tentativă de detensionare a relațiilor dintre cele două state vecine. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul principal al întâlnirilor este stabilirea unui mecanism de implementare pe termen lung a armistițiului convenit anterior la Doha, pentru a preveni noi violențe de frontieră. Pakistanul și Afganistanul respectă armistițiul, dar tensiunile rămân ridicate Ministrul Khawaja Muhammad Asif a afirmat că, în ultimele zile, nu au mai avut loc incidente armate între cele două țări și că armistițiul este respectat de ambele părți. „Avem opțiunea, dacă nu se ajunge la un acord (la Istanbul), să avem un război deschis cu ei”, a declarat oficialul pakistanez într-o intervenție televizată. „Dar am văzut că afganii vor pace”, a adăugat acesta, exprimându-și speranța într-o soluție diplomatică. Confruntări sângeroase la frontieră între Pakistan și Afganistan Tensiunile au escaladat la începutul lunii, după ce Islamabadul a cerut regimului taliban să oprească militanții care atacă teritoriul pakistanez din baze situate în interiorul Afganistanului. Ca răspuns, Pakistanul a lansat atacuri aeriene pe teritoriul afgan, iar ambele părți au deschis focul în mai multe puncte de frontieră, soldându-se cu zeci de victime și cu închiderea unor puncte-cheie de trecere care continuă să rămână blocate. Schimb de acuzații între Islamabad și Kabul Autoritățile pakistaneze acuză guvernul taliban de la Kabul că adăpostește grupări militante care atacă forțele pakistaneze din regiunile de graniță. De cealaltă parte, talibanii resping acuzațiile și susțin că operațiunile militare ale Pakistanului încalcă suveranitatea Afganistanului. O situație fragilă cu potențial de escaladare Deși ambele state afirmă că își doresc menținerea păcii, lipsa unui acord clar la Istanbul ar putea reaprinde conflictele de frontieră și amenința stabilitatea unei regiuni deja fragile. Pentru moment, armistițiul de la Doha rămâne valabil, dar viitorul relațiilor dintre Islamabad și Kabul depinde de rezultatul discuțiilor diplomatice din Turcia.

Trecerea la ora de iarnă 2025 (sursa: Pexels/Jordan Benton)
Eveniment

Ora de iarnă 2025: cum ne afectează schimbarea orei și de ce nu a fost încă eliminată în UE

Românii vor trece la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Este ultima duminică din octombrie, conform regulii aplicate în toate țările Uniunii Europene, pentru a sincroniza programele de lucru, transporturile și alte activități internaționale. Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, după perioada orei de vară, când ceasurile se dau înainte. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul acestei schimbări este alinierea activităților zilnice la lumina naturală, mai redusă în sezonul rece, pentru ca oamenii să poată profita de mai multă lumină dimineața. Deși inițial măsura a fost introdusă pentru economisirea energiei, specialiștii susțin că astăzi beneficiile sale sunt minime, în condițiile în care consumul de electricitate nu mai depinde semnificativ de orele de lumină naturală. Cum afectează trecerea la ora de iarnă somnul și rutina zilnică Trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, dar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. În primele zile, mulți oameni se confruntă cu: dificultăți de adormire sau treziri frecvente, somn neodihnitor, oboseală și scăderea capacității de concentrare. Aceste simptome apar din cauza perturbării ritmului circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și dispoziția. Medicii numesc această stare „jet lag social”, comparabilă cu efectele traversării mai multor fusuri orare într-un timp scurt. Specialiștii recomandă o adaptare treptată a programului înainte de schimbarea orei: culcarea cu 10-15 minute mai devreme în fiecare seară și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta organismul să se sincronizeze mai ușor. Va fi eliminată schimbarea orei în Europa? În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei și păstrarea unui fus orar unic pe tot parcursul anului. Deși sondajele arătau un sprijin majoritar al cetățenilor europeni, proiectul este, deocamdată, blocat în procesul decizional al Uniunii Europene. Până la o decizie finală, România și celelalte state membre continuă să aplice actualul sistem. Istoria schimbării orei: de la lumânări la criza petrolului Ideea de a modifica ora nu este nouă. Benjamin Franklin este adesea invocat drept primul care a deschis „Cutia Pandorei” a timpului. În 1784, în calitate de diplomat în Franța, Franklin publica în Journal de Paris un articol satiric în care îi îndemna pe parizieni să se trezească mai devreme pentru a economisi lumânările. El calcula că ora matinală ar putea salva zeci de milioane de lire anual și propunea chiar reglementări: taxarea obloanelor, limitarea consumului de lumânări și clopote sau tunuri trase dimineața pentru a-i trezi pe leneși. Deși intenția era mai degrabă umoristică, ideea a prins rădăcini. Prima propunere serioasă: „Irosirea luminii zilei” Conceptul real al orei de vară îi aparține britanicului William Willett, care în 1907 publica eseul „The Waste of Daylight”. El propunea mutarea ceasurilor înainte și înapoi în patru etape, pentru a folosi mai eficient lumina zilei. Ideea s-a concretizat în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus oficial ora de vară pentru a economisi cărbunele. România a urmat exemplul un an mai târziu, în 1917. Ora de vară în timpul războaielor și după În Statele Unite, ora de vară a fost aplicată între 1918–1919 și reintrodusă între 1942–1945. În Franța ocupată din 1940, diferențele de fus orar dintre zona liberă și cea controlată de Germania au creat haos în transporturi, astfel că regimul de la Vichy a decis în 1941 alinierea la ora germană. După război, sistemul a fost abandonat, dar a revenit în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului, când guvernele căutau soluții pentru economisirea energiei. Din 2001, Uniunea Europeană a standardizat schimbarea: ultima duminică din martie pentru ora de vară și ultima duminică din octombrie pentru ora de iarnă. Efectele asupra sănătății: mai mult stres, mai puțină odihnă În justificarea economică a schimbării orei s-a ignorat adesea impactul asupra sănătății. Potrivit Beth Ann Malow, profesor de neurologie la Universitatea Vanderbilt, efectele depășesc disconfortul temporar: trecerea la ora de vară perturbă sistemul nervos și crește riscul de infarct, accident vascular sau tulburări de somn. Această ajustare forțată face ca organismul să perceapă ora 8:00 ca pe ora 7:00, ceea ce generează stres și crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Un studiu publicat în American Economic Journal în 2017 arată că, între 2002 și 2011, tranziția la ora de vară a dus la peste 30 de decese suplimentare anual în accidente rutiere, cu un cost social estimat la 275 milioane de dolari. Studiile recente confirmă riscurile schimbării orei Cercetările publicate în 2020 în studiul „Measurable health effects associated with the daylight saving time shift” arată că, deși ideea economisirii energiei era relevantă în epoca lumânărilor și a lămpilor cu gaz, astăzi doar o mică parte din consumul energetic se mai datorează iluminatului. Totuși, peste un sfert din populația lumii este încă afectată de această schimbare de două ori pe an. Efectele observate includ: creșterea cu până la 30% a accidentelor rutiere în ziua schimbării orei, o creștere cu 5,7% a accidentelor la locul de muncă, o incidență mai mare a infarctelor miocardice (cu aproximativ 3,9%). Între tradiție, politică și sănătate Schimbarea orei rămâne un ritual controversat al societății moderne. De la gluma lui Benjamin Franklin la directivele europene, motivele economice s-au estompat, în timp ce efectele asupra sănătății au devenit tot mai evidente. Deși tot mai multe voci cer eliminarea schimbării sezoniere, decizia finală pare departe. Până atunci, românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în octombrie, iar organismul va continua să-și caute echilibrul între timpul natural și cel impus de convențiile omenirii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră