duminică 03 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7173 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Alertă de rabie la Iași: focar confirmat la Vlădiceni, după moartea unei bovine

Un nou focar de rabie a fost confirmat la Vlădiceni, după ce o bovină a murit duminică, ridicând semne de întrebare privind extinderea bolii în zona municipiului. Focar de rabie, alertă sanitară la Iași Autoritățile pregătesc o campanie de vaccinare a tuturor animalelor din sat pentru a limita răspândirea virusului. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Persoanele care au intrat în contact direct cu animalul infectat sunt îndemnate să se prezinte de urgență la Spitalul de Boli Infecțioase. Situația devine tot mai îngrijorătoare, în contextul creșterii accelerate a cazurilor de rabie în acest an, inclusiv cu un deces uman confirmat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Focar de rabie, alertă sanitară la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mii de germani, schimbare de sex în acte (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Internațional

Zeci de mii și-au schimbat sexul în acte după modificarea legislației (Germania)

De la intrarea în vigoare a noii legislații, în noiembrie 2024, peste 22.000 de cetățeni germani și-au schimbat sexul și prenumele în documentele oficiale, potrivit datelor comunicate de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Legea permite oricărei persoane care se identifică cu un gen diferit de cel declarat la naștere să își modifice statutul legal printr-o simplă declarație la oficiul de stare civilă, depusă cu trei luni înainte. Patru opțiuni de gen în actele oficiale Noua legislație oferă posibilitatea ca în documentele de identitate să fie înscris genul masculin, feminin, divers – sau niciun gen. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În același timp, persoanele care aleg să-și schimbe sexul în acte pot modifica și prenumele, fără a fi nevoie de evaluări medicale sau psihologice. De la birocrație la libertatea de alegere Anterior, Germania aplica o lege privind persoanele transsexuale, adoptată în urmă cu mai multe decenii, care impunea o procedură complexă, costisitoare și adesea traumatizantă. Pentru a-și schimba genul și prenumele, solicitanții trebuiau să treacă prin evaluări realizate de experți medicali și să obțină aprobarea unui tribunal, proces care putea dura luni întregi. Legea actuală, numită popular „legea autodeterminării”, a fost promovată de guvernul de centru-stânga condus de fostul cancelar Olaf Scholz, care a susținut ideea respectării dreptului fiecărui individ de a-și defini propria identitate. Peste 7.000 de cereri în prima lună de aplicare Potrivit statisticilor oficiale, 7.057 de persoane și-au schimbat sexul în acte în prima lună de aplicare a noii legi, în noiembrie 2024. În decembrie, numărul a scăzut la 2.936, iar în iulie 2025 s-au înregistrat 1.244 de cereri noi. Chiar și așa, cifra totală depășește cu mult numărul persoanelor care au reușit să finalizeze procedura în baza legii vechi — doar 596 de germani reușiseră acest lucru înainte de reforma legislativă. Germania, printre țările europene care recunosc identitatea de gen prin declarație Prin adoptarea acestei legi, Germania se alătură statelor europene care permit recunoașterea identității de gen prin simplă declarație administrativă, fără intervenția sistemului medical sau a instanțelor. Reforma a fost salutată de organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că simplificarea procedurii reprezintă un pas esențial pentru respectarea demnității și libertății individuale.

Jaful de la Luvru, doi suspecți reținuți (sursa: Pexels/Shvets Anna)
Internațional

Doi suspecți în cazul furtului de bijuterii de la Luvru și-au recunoscut faptele. Prada, de negăsit

Cei doi bărbați arestați sâmbătă pentru furtul spectaculos al unor bijuterii din Muzeul Luvru au recunoscut parțial faptele, a anunțat miercuri procuroarea Parisului, Laure Beccuau, în cadrul unei conferințe de presă. Suspecții riscă până la 15 ani de închisoare Potrivit acesteia, suspecții sunt prezentați magistraților pentru a fi inculpați de „furt în bandă organizată”, infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare, și de „asociere de răufăcători”, care poate atrage o pedeapsă de 10 ani. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Cei doi bărbați urmează să compară în fața unui judecător de libertăți, care va decide dacă vor fi plasați în arest preventiv, conform solicitării formulate de Parchet. „Sunt bănuiți că au pătruns în Galeria lui Apollo pentru a sustrage bijuterii”, a explicat Laure Beccuau, confirmând că investigațiile sunt în desfășurare. Identitatea suspecților: un algerian și un rezident francez Primul suspect are 34 de ani, este cetățean algerian și locuiește în Franța. Al doilea are 39 de ani și s-a născut la Aubervilliers, în regiunea pariziană. Unul dintre ei a fost reținut sâmbătă pe aeroportul Roissy, în timp ce se pregătea să zboare spre Algeria, fără bilet de întoarcere. Cel de-al doilea a fost arestat în aceeași seară, în apropierea locuinței sale. Bijuteriile furate nu au fost încă recuperate „Bijuteriile nu sunt în posesia noastră la ora la care vă vorbesc”, a declarat procuroarea Parisului, exprimându-și speranța că obiectele vor fi recuperate în cursul anchetei. Laure Beccuau a respins totodată speculațiile apărute în presă privind o posibilă complicitate internă în cadrul muzeului: „Contrar informațiilor vehiculate în anumite media, nimic nu indică implicarea personalului Luvrului în acest stadiu al anchetei.” Patru răufăcători identificați până acum Ancheta a permis identificarea cu certitudine a patru persoane implicate în furt, însă autoritățile nu exclud existența altor complici sau a unor intermediari care ar fi putut participa la operațiune ori la valorificarea bijuteriilor. „Nu putem exclude că alte persoane au avut roluri secundare sau că bijuteriile au fost deja transferate”, a adăugat procuroarea Beccuau.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Oana Gheorghiu, vicepremier al României (sursa: Facebook/Oana Gheorghiu)
Politică

Oana Gheorghiu, acceptată vicepremier de către Nicușor Dan. Grindeanu se opune

Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de numire a Oanei Gheorghiu în funcția de viceprim-ministru al României, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială. Documentul a fost transmis la Monitorul Oficial și urmează să fie publicat joi, 30 octombrie. Ceremonia oficială de depunere a jurământului de învestitură va avea loc în cursul dimineții de joi. Propunerea premierului Ilie Bolojan Nominalizarea Oanei Gheorghiu a fost trimisă marți Administrației Prezidențiale de către premierul Ilie Bolojan, pentru a ocupa postul de viceprim-ministru rămas vacant după demisia lui Dragoș Anastasiu, înregistrată în luna august. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Decizia premierului vine după mai multe consultări în coaliția de guvernare, însă propunerea a generat reacții critice în interiorul PSD, principalul partener de coaliție. Sorin Grindeanu se opune Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, a cerut public premierului să-și retragă nominalizarea, avertizând asupra posibilelor tensiuni diplomatice cu Statele Unite ale Americii. „Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii și să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic, premierul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier. Cei care visează la funcții înalte în statul român trebuie să înțeleagă că fiecare declarație iresponsabilă lovește direct în interesele strategice ale României!”, a transmis Grindeanu într-o postare pe Facebook. Acesta a adăugat că „PSD trebuie consultat în astfel de decizii”, subliniind că nu există „jumătăți de măsură” în privința relației României cu partenerii săi externi. Cine este Oana Gheorghiu, noul viceprim-ministru Oana Gheorghiu, în vârstă de 56 de ani, este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic. Este cofondatoare și copreședintă a Asociației Dăruiește Viață, una dintre cele mai cunoscute organizații non-guvernamentale din România, implicată activ în dezvoltarea infrastructurii medicale și în campanii de advocacy pentru reformarea sistemului sanitar. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Oana Gheorghiu are peste un deceniu de experiență în coordonarea unor proiecte majore de sănătate publică, care au contribuit la schimbarea percepției societății asupra responsabilității statului în domeniul medical. În februarie 2025, ea a fost numită copreședintă a Asociației Dăruiește Viață, după ce anterior a ocupat funcția de vicepreședintă. Ceremonia de învestire are loc joi După publicarea decretului în Monitorul Oficial, ceremonia oficială de învestitură a Oanei Gheorghiu în funcția de viceprim-ministru va avea loc joi dimineață, la Palatul Cotroceni. Noua vicepremieră urmează să-și preia atribuțiile imediat după depunerea jurământului, într-un moment tensionat pentru coaliția de guvernare, marcat de divergențe privind direcția politică și echilibrul în relațiile externe.

ChatGPT, folosit de persoane cu gânduri suicidare (sursa: Facebook/OpenAI)
Eveniment

Un milion de utilizatori cu gânduri suicidare pe ChatGPT. Unii cer sfaturi practice și le și primesc

Mai mult de 1 milion de utilizatori ai programului ChatGPT au menționat, în conversațiile lor cu asistentul AI, gânduri legate de sinucidere, potrivit estimărilor publicate de compania OpenAI, creatorul chatbotului. ChatGPT, folosit de persoane cu gânduri suicidare Conform datelor comunicate de compania americană, aproximativ 0,15% dintre utilizatori au avut „conversații care includ indicatori expliciți de planificare sau intenție suicidară potențială”. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Cu 800 de milioane de utilizatori săptămânali activi, acest procent corespunde unui număr de circa 1,2 milioane de persoane. Semne de urgențe de sănătate mintală OpenAI estimează, de asemenea, că aproximativ 0,07% dintre utilizatorii săptămânali ai ChatGPT prezintă semne de urgență psihiatrică, cum ar fi episoade maniacale sau psihotice. Acest procent echivalează cu aproape 600.000 de persoane care pot trece prin momente de criză mentală în timpul interacțiunilor cu chatbotul. Cazul tragic care a declanșat controversele Subiectul a ajuns în prim-planul opiniei publice după moartea adolescentului californian Adam Raine, al cărui caz a stârnit o amplă dezbatere privind responsabilitatea companiilor de inteligență artificială. Părinții tânărului au dat în judecată OpenAI, acuzând compania că ChatGPT i-ar fi oferit fiului lor sfaturi explicite despre cum ar putea să-și pună capăt vieții. OpenAI întărește măsurile de siguranță și control parental Ca reacție la acest caz și la creșterea numărului de interacțiuni sensibile, OpenAI a implementat o serie de măsuri de protecție pentru utilizatori. Printre acestea se numără funcții consolidate de control parental; acces îmbunătățit la linii telefonice de urgență; redirecționarea automată a conversațiilor cu conținut delicat către modele AI mai sigure; mesaje de atenționare care invită utilizatorii să ia pauze în timpul sesiunilor lungi. ChatGPT, actualizat pentru a recunoaște crizele emoționale Compania californiană a anunțat că a actualizat modelul ChatGPT pentru a recunoaște mai eficient semnele de criză emoțională sau psihologică și pentru a reacționa într-un mod mai empatic și responsabil. OpenAI a precizat că colaborează cu peste 170 de specialiști în sănătate mintală pentru a îmbunătăți detecția conversațiilor cu potențial de risc și pentru a reduce semnificativ răspunsurile problematice generate de sistem. Inteligență artificială, responsabilitate socială Prin noile protocoale de siguranță, OpenAI încearcă să arate că tehnologia poate coexista cu empatia, iar AI generativă poate fi un instrument util doar atunci când este gestionată etic și responsabil. Compania afirmă că va continua să îmbunătățească algoritmii de detecție a suferinței psihice, pentru ca ChatGPT să devină un spațiu sigur pentru dialog, nu o sursă de risc pentru persoanele vulnerabile.

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

Începe execuția Autostrăzii Unirii (A8) (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrada A8: începe execuția celui mai dur segment montan

Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a semnat, miercuri, două contracte importante de proiectare şi execuţie pentru un total de 105 kilometri de drum de mare viteză, în valoare de 10,2 miliarde de lei fără TVA (12,4 miliarde cu TVA). Autostrada Unirii (A8): cel mai dificil tronson Cele două proiecte vizează Autostrada Unirii (A8) – sectorul Grinţieş - Pipirig, şi Drumul Expres Focşani - Brăila, care va conecta Podul peste Dunăre de la Brăila cu autostrada A7. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Primul contract semnat de CNIR se referă la tronsonul 2B Grinţieş - Pipirig, considerat cel mai complex segment al autostrăzii montane A8. „Este un sector cu o lungime de 32 de kilometri şi provocări tehnice deosebite, mai ales în ceea ce priveşte structurile şi tunelurile”, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR. Contractul de 5,97 miliarde de lei a fost atribuit Asocierii SA&PE Construct SRL (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – Tehnostrade SRL – Spedition UMB SRL. Durata de realizare este de 14 luni pentru proiectare și 40 de luni pentru execuție. Drumul Expres Focşani – Brăila: legătura strategică între A7 și Podul peste Dunăre Al doilea contract vizează Drumul Expres Focşani – Brăila, cu o lungime de 73,5 kilometri – cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit în cadrul unui singur contract. Lucrarea, în valoare de 4,29 miliarde de lei, a fost atribuită Asocierii SA&PE Construct SRL (lider) – Spedition UMB – Tehnostrade SRL – Arcada Company, toate companii româneşti. „Deşi pare un segment mai simplu, are provocările sale – zona are o pânză freatică ridicată şi porţiuni inundabile”, a precizat Budescu. Pentru acest proiect, durata prevăzută este de 6 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuţie. Spațiile de servicii vor fi gata înaintea deschiderii traficului Directorul CNIR a subliniat că spațiile de servicii vor fi finalizate cu șase luni înainte de deschiderea oficială a traficului, pentru ca noile drumuri să fie complet funcționale încă din prima zi. „Am cerut în caietul de sarcini ca spațiile de servicii să fie finalizate cu șase luni înaintea încheierii lucrărilor. Ne dorim ca, atunci când deschidem autostrăzile, acestea să fie complet echipate”, a precizat Budescu. De asemenea, antreprenorii vor putea da în trafic tronsoane parțiale dacă acestea vor fi finalizate înaintea termenului general. Contracte fără contestații Cele două contracte, fără contestații depuse, sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii moderne din România și pentru asigurarea conectivității între regiunile istorice ale țării. „Pentru A8 avem o asociere româno-bosniacă, iar pentru Focşani – Brăila doar companii româneşti, ceea ce ne bucură şi mai mult”, a adăugat șeful CNIR.

Percheziții la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Capitală (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Medici, luați de procurori după moartea unui pacient, suspectați că nu l-au îngrijit corespunzător

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au efectuat, miercuri dimineață, percheziții la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, într-un dosar care vizează moartea unui pacient internat în Unitatea de Arși. Potrivit anchetatorilor, au fost emise mandate de aducere pe numele a doi medici suspectați că nu ar fi acordat îngrijiri medicale corespunzătoare pacientului, care a decedat în urmă cu două luni. Procurorii investighează circumstanțele decesului unui pacient „În dimineaţa zilei de 29 octombrie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară în Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenţă 'Bagdasar-Arseni'”, se arată în comunicatul transmis de Parchet. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Reprezentanții instituției au precizat că mandatele de aducere vizează două cadre medicale, care urmează să fie conduse și audiate la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Indicii privind neacordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare Anchetatorii verifică modul în care a fost tratat pacientul internat în Unitatea Funcțională de Arși a spitalului, în data de 31 august 2025. Potrivit sursei citate, există indicii că pacientul nu ar fi beneficiat de îngrijirile medicale corespunzătoare necesare în starea sa, ceea ce ar fi putut contribui la decesul survenit ulterior. Dosar instrumentat de Parchet și Serviciul Omoruri Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri. Se urmărește stabilirii circumstanțelor exacte ale decesului și a eventualei răspunderi penale a personalului medical implicat.

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

SUA ar putea relaxa tarifele pentru China (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță posibilitatea reducerii tarifelor pentru China înaintea întâlnirii cu Xi Jinping

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, că ia în considerare reducerea tarifelor impuse importurilor din China, în special celor legate de fentanil, înaintea întrevederii programate cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi urmează să se întâlnească joi, în Coreea de Sud, în marja summitului APEC, pentru a discuta despre relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. SUA ar putea relaxa tarifele pentru China Trump a afirmat că speră să ajungă la „un acord excelent pentru ambele părți”, care să pună capăt tensiunilor economice dintre Washington și Beijing. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Wall Street Journal, China ar putea accepta controale mai stricte asupra exporturilor de substanțe chimice precursoare pentru fabricarea fentanilului, în schimbul unei relaxări a tarifelor americane. Președintele SUA a subliniat că „întreaga lume urmărește” rezultatul acestor discuții. Fentanilul, în centrul disputei comerciale Donald Trump a acuzat în repetate rânduri China că are o contribuție indirectă la criza fentanilului din Statele Unite, un opioid sintetic de până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Administrația americană susține că substanțele chimice folosite la fabricarea drogului provin în mare parte din China, iar măsurile de control mai stricte ar putea salva mii de vieți. Turneu asiatic și discuții cu aliații regionali Vizita în Coreea de Sud reprezintă a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, după Malaezia și Japonia. Trump s-a întâlnit miercuri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, pentru a discuta atât cooperarea în domeniul apărării în fața amenințării Coreei de Nord, cât și relațiile comerciale bilaterale. Liderul american a declarat că un acord comercial între SUA și Seul „va fi finalizat foarte curând”, deși persistă diferențe legate de taxele pentru automobile și investițiile sud-coreene în Statele Unite. Summitul APEC, test pentru relațiile Washington–Beijing Întâlnirea Trump–Xi este așteptată cu interes global, fiind prima după șase ani între cei doi lideri. Deși negociatorii au convenit deja asupra unui cadru preliminar de discuții, rămâne de văzut dacă va fi semnat un acord concret care să reducă tensiunile comerciale și să stabilizeze piețele. Analiștii consideră că SUA caută o „victorie diplomatică rapidă”, în timp ce China încearcă să restabilească încrederea și echilibrul în relațiile bilaterale.

Legea pensiilor magistraților, blocată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Legea pensiilor magistraților, blocată până la motivarea Curții Constituționale

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că proiectul privind pensiile magistraților nu poate fi încheiat până la publicarea motivării deciziei Curții Constituționale. Legea pensiilor magistraților, blocată Liderul formațiunii a explicat că este imposibil de știut ce modificări sunt necesare până la primirea documentului oficial și a acuzat transformarea dezbaterii publice într-un atac personal nejustificat. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu acordat la Antena 1, că a fost „ciuruit” de critici pe nedrept, deși a apărat întotdeauna independența judecătorilor și procurorilor. „Cei care mă critică acum mă felicitau atunci când susțineam magistrații”, a spus acesta, subliniind că poziția sa a fost întotdeauna una de echilibru și respect față de sistemul de justiție. Hunor a explicat că orice discuție despre modificarea sau adoptarea legii este prematură până la publicarea motivării Curții Constituționale. „Dacă decizia e doar procedurală, corecturile vor fi simple; dacă privește fondul, va trebui analizat în detaliu”, a spus liderul UDMR, subliniind că orice pas următor depinde de conținutul motivării. Scopul coaliției: echitate și dreptate socială Liderul UDMR a precizat că obiectivul Guvernului și al coaliției de guvernare este de a asigura echitate socială, în contextul percepției publice că magistrații beneficiază de condiții privilegiate la pensionare. El a explicat că se dorește o tranziție graduală spre un sistem în care perioada de activitate să fie de 35 de ani, iar pensia să reprezinte cel mult 70% din venitul net, conform practicilor europene.

Grindeanu cere retragerea propunerii pentru Oana Gheorghiu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD solicită retragerea propunerii Oanei Gheorghiu din funcția de vicepremier: „risc” diplomatic

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, îi solicită premierului Ilie Bolojan să retragă imediat propunerea de numire a Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. Riscul unui „dezastru diplomatic” Liderul social-democrat avertizează că o astfel de decizie ar putea compromite relația României cu Statele Unite ale Americii, partener strategic esențial. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Grindeanu a transmis, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că premierul trebuie să regândească de urgență acest demers, pentru a evita un „dezastru ireparabil diplomatic” în raport cu Washingtonul. El a subliniat că fiecare declarație iresponsabilă venită din partea unor oficiali guvernamentali lovește direct în interesele strategice ale țării. Critici la adresa „vocilor anti-americane” din Guvern Liderul PSD a atras atenția că Executivul este deja dominat de „voci anti-americane și critice la adresa Administrației Trump”, iar o astfel de numire nu ar face decât să afecteze și mai mult credibilitatea României în fața partenerului transatlantic. Grindeanu a amintit și de importanța programului Visa Waiver, considerând că orice tensiune diplomatică poate întârzia realizarea acestui obiectiv. PSD cere consultări în deciziile de guvernare Sorin Grindeanu a subliniat că PSD trebuie consultat în privința unor astfel de decizii majore, mai ales atunci când sunt implicate funcții de înaltă demnitate publică. El a cerut partenerului de coaliție, Ilie Bolojan, să țină cont de poziția social-democraților și să retragă urgent propunerea de numire a Oanei Gheorghiu.

Percheziții în dosarul exploziei din Rahova (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Explozia din Rahova, anchetă de amploare: percheziții în București, Ilfov, Prahova și Teleorman

Poliția Română, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, desfășoară miercuri opt percheziții în cadrul anchetei privind explozia din cartierul Rahova. Percheziții în dosarul exploziei din Rahova Acțiunile vizează atât persoane fizice, cât și juridice implicate în dosarul penal deschis după incidentul grav. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), patru percheziții au loc în București, două în județul Ilfov și câte una în județele Prahova și Teleorman. Ancheta are ca scop ridicarea de documente și dispozitive de stocare a datelor relevante pentru caz. Persoane duse la audieri După finalizarea perchezițiilor, șase persoane vor fi conduse la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, unde vor fi audiate pentru clarificarea circumstanțelor exploziei. Autoritățile reamintesc că, imediat după explozie, au fost efectuate cercetări la fața locului și audieri ale mai multor persoane. Ancheta continuă pentru stabilirea responsabilităților și a cauzelor exacte care au dus la producerea evenimentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră