vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7547 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Kremlinul propagandei nu anunțe 100 zile

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei  Foto: kremlin.ru
Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Foto: diez.md
Politică

Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros

Noul șef al serviciului secret din Republica Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română. Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Candidatura lui Alexandru Musteață la funcția de director al SIS a fost aprobată cu votul a 54 de deputați. Anterior, el a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița și membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). El a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin „la fel ca circa un milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări, însă, că va respecta întru totul jurământul de credință patriei. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției. Întrebat dacă intenționează să atragă în cadrul instituției persoane care dețin cetățenia altor state, acesta a explicat: „Fiecare persoană care vine într-o funcție publică depune jurământul față de Republica Moldova. Trebuie să țină cont de jurământ, fiind juridic, moral și patriotic. Legea cu privire la SIS prevede că colaboratorii nu pot deține o altă cetățenie decât cea a Republicii Moldova în exercitarea funcției. Articolul care ține de conducerea SIS nu are o astfel de limitare. Deci: în redacția actuală a legii, SIS nu poate atrage persoane cu cetățenie străină. Dar colaborarea internațională cu alte instituții, țări – sunt acorduri internaționale ratificate de acest Parlament”, a spus Musteață, citat de newsmaker.md. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros între 2013 și 2020. El știe română, engleză, rusă, franceză. Musteață are, printre altele, un masterat în guvernarea europeană la Colegiul Europei, Bruges, Belgia.

Zelenski spune că Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

Rusia controlează 20% din teritoriul Ucrainei

Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, adică o suprafață mai mare decât Belgia, Luxemburg și Olanda la un loc, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Europa Liberă România. Rusia controlează 20% din teritoriul Ucrainei Adresându-se parlamentului luxemburghez, liderul de la Kiev a declarat că aproape 125.000 de kilometri pătrați se află acum în mâinile Moscovei. Zelenski a precizat că actuala linie de front se întinde pe o distanță de peste 1.000 de kilometri, transmite BBC. According to Volodymyr Zelensky, Russian army controls around 20% of Ukraine's sovereign territory. For Ukrainians living on those territories, this brings enormously challenging living conditions. Lack of water, electricity, gas, medicines, all kinds of uncertainty.— Ivan Verstyuk ? (@VerstyukIvan) June 2, 2022 Aproape 12 milioane de ucraineni au fost forțați să își părăsească locuințele de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie, iar peste cinci milioane dintre ei – majoritatea femei și copii – au plecat în străinătate, a spus el. ⚡️Zelensky: Russia occupying 20% of Ukraine.Zelensky said that Russia is currently occupying 20% of Ukrainian territory. Russian forces have entered 3,620 Ukrainian settlements since Feb. 24, he said. 1,017 of them have been liberated, and 2,603 remain occupied.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 2, 2022 Zelenski a mai afirmat că pierderile militare rusești se ridică acum la peste 30.000 de soldați – mai mult decât totalul victimelor sovietice în timpul războiului din Afganistan din 1979-89 și a celor două războaie cecene din 1994-2000. Până în prezent, Rusia a oferit detalii despre peste 1.300 de soldați morți în Ucraina. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați, in subordinea ministrului Rafila Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Încă agenție stat cu 78 angajați

Guvernul a înființat, azi, prin ordonanță de urgență, încă o agenție de stat, cu 78 de angajați și buget de milioane de euro. Scopul Agenției Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) este să construiască spitale de stat. „Rolul ANDIS este de a dezvolta infrastructura de sănătate, prin pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă in infrastructura de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a OUG. Încă o agenție de stat, cu 78 de angajați Până la sfârşitul anului, această agenţie ar trebui să aibă minim 52 de posturi ocupate, iar la terminarea PNRR, în 2026 ar trebui să aibă minim 78 de posturi. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a arătat că, pentru funcţionarea Agenţiei există o alocare de circa 3 milioane de euro, care nu este pentru salarii, pentru că acestea vor fi plătite din bugetul ministerului Sănătăţii şi consultanţa pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă. Agenţia va fi coordonată de un preşedinte care, conform acordului cu cei de la Comisia Europeană, ministerul trebuie să îl desemneze pentru o perioadă provizorie de 6 luni. „Suma totală ce va fi absorbită din PNRR prin înfințarea ANDIS este 148.000 mii lei. Printre altele, din această sumă 59.280 mii de lei vor fi folosiți pentru pregătirea de studii de fezabilitate pentru viitoare investiții în infrastructura de sănătate, 3260 mii lei pentru pregătirea personalului și 9982 pentru elaborarea de ghiduri metodologice(de exemplu, norme, standarde, modele, repere de calitate, baze de date și documentație și altele similare ), cheltuieli ce ar fi trebuit să fie făcute în mod normal din bugetul de stat”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. Conducerea ANDIS este numită de ministrul Sănătății. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon

Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Eveniment

13-14.000 „oameni înarmați” în Transnistria

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria. El a spus că Chișinăul nu trebuie să neglijeze prezența militară din regiunea transnistreană și a arătat că nu există premise pentru implicarea Republicii Moldova în război atâta timp cât linia frontului nu este pe direcția Nicolaev – Odesa. Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria „În primul rând, să ne referim la trupele Federației Ruse care se află acolo, așa-numitele forțele ale contingentului, care se ocupă cu paza obiectivelor care au rămas și, îndeosebi, a depozitelor de la Cobasna. Ei sunt 1200 de persoane și vreo 700 de civili. Suplimentar, la ei putem să mai adăugăm dintr-o dată aproximativ 500 de militari care sunt în componența forțelor de menținere a păcii și ajungem la 2000 de militari ai Federației Ruse”, a explicat Ministrul Apărării, citat de newsmaker.md. Nosatîi a adăugat că acestui număr se adaugă forțe armate și alte structuri din regiune. #Moldova Defense Minister Anatol Nosatîi says that there are 14 thousand troops in #Transnistria region that could pose a threat to the country. “…we cannot ignore the presence of an uncontrolled state that is so militarized”https://t.co/bahbY5qM5i— Cristian Vlas (@cristivlas) June 2, 2022 Moldova crește bugetul alocat Apărării „Vreau să menționez că multe structuri militarizate sunt acolo, care sunt în uniformă, trec prin diferite pregătiri și aici m-aș referi la așa-numita lor armată care are aproximativ 5000 de militari. Putem să adunăm și forțele de ordine din așa-numitul Minister al Afacerilor Interne, iarăși 4000 de oameni, apoi forțele NGB-ului, care sunt trei mii și ceva. Putem să punem și aceleași forțe cazace care mai sunt acolo și punându-le pe toate împreună ajungem la 13-14 mii de oameni înarmați”, a adăugat Ministrul Apărării. Nosatâi a definit Transnistria drept un „stat necontrolat militarizat”. On June 2, 1992, separatist forces in #Transnistria arrested Ilie Ilașcu and several other Moldovans, who they accused of being terrorists & working for the Moldovan security forces pic.twitter.com/sx7dwUhDao— Keith Harrington (@Keith_h96) June 2, 2022 Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat miercuri seară că Guvernul este obligat în contextul actual de război la granițele sale să doteze armata națională pentru ca această să poată să îi apere pe cetățenii Republicii Moldova. Cheltuielile destinate apărării naționale au fost majorate pentru 2022 cu 16,9%, până la 885 milioane de lei moldovenești. Anterior acestei majorări, Republica Moldova avea alocat circa 0,4% din PIB pentru sectorul armatei. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)

Patriarhul Bartolomeu îi cere patriarhului Moscovei să se sacrifice Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Patriarhul Bartolomeu cere patriarhului Moscovei sacrifice

Patriarhul ecumenic Bartolomeu îi cere patriarhului Chiril al Moscovei să se opună invadării Ucrainei, chiar dacă Putin îl va băga la închisoare. Patriarhul Chiril a susținut constant invadarea Ucrainei și este posibil să fie sancționat de UE, care nu-i va permite să intre pe teritoriul ei. Patriarhul Bartolomeu îi cere patriarhului Moscovei să se sacrifice „Nu știu cum se poate justifica în fața conștiinței sale. Cum se va justifica, cum îl va judeca istoria. Va trebui să se apere singur. Cineva poate arăta că este sub presiunea președintelui Putin. El ar trebui să reacționeze la invazia Ucrainei și să condamne războiul, așa cum au făcut toți ceilalți primați ortodocși. Nu a făcut-o, asta este în detrimentul lui și îmi pare foarte rău (...) Mă așteptam ca fratele Chirl, în acest moment critic, istoric, să se ridice la înălțime. Chiar dacă este nevoie să-și sacrifice tronul, să-i spună lui Putin: „Domnule președinte, nu pot fi de acord cu tine, demisionez, plec”. Sau să-l bage în închisoare, nu știu ce ar face președintele Putin dacă patriarhul ar reacționa la planurile sale”, a afirmat patriarhul ecumenic Bartolomeu, citat de Orthodox Times. ?Alcoholic Zakharova urged the #EU authorities to pray that Patriarch Kirill would not impose sanctions against them. pic.twitter.com/I6V9IIYrNW— NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2022 Comisia Europeană a propus, la începutul lunii mai, sancţionarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Chiril, în cadrul celui de-al şaselea pachet de sancţiuni impus Rusiei. Sancţiunile interzic intrarea pe teritoriul Uniunii Europene şi presupun îngheţarea activelor persoanelor vizate. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă) Însă, potrivit bloomberg.com premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-ar fi opus sancționării patriarhului Chiril.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete Foto: Twitter
Eveniment

Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete

Der Spiegel scrie că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va trimite Ucrainei lansatoare de rachete ultraperformante, de tip MLRS, dar modelul german, denumit MARS II. Informația, preluată de la agenția dpa, citează surse guvernamentale. Scholz trimite Ucrainei lansatoare de rachete Potrivit Der Spiegel, rachetele trase MARS II pot ajunge la 40 de kilometri. Echipamentele trimise de SUA pot bate la 70 de kilometri. Totuși, mai multe site-uri specializate susțin că MARS II a executat trageri precise și dincolo de 100 de kilometri, rezultatele depind însă de tipul de rachetă folosit. În plus, precizia acestor rachete, care folosesc sisteme GPS, ar fi de șapte metri. Germany plans to hand over four Mars II volley fire systems to Ukraine #SupportUkraine #HelpUkraine #StandWithUkraine #UkraineUnderAttack #StopWar pic.twitter.com/K3GbPsVsNC— Russia Vs World (@RussiaVsWorld_) June 1, 2022 Der Spiegel susține că echipamentele vor ajunge în Ucraina la final de iunie, timp în care SUA vor instrui militarii ucraineni în folosirea lor - atât pe modelul american, cât și pe cel german. „Până acum, Germania a fost reticentă în a livra arme grele Ucrainei. Dar acum se spune că există mai multe sisteme cu care guvernul federal vrea să echipeze armata ucraineană în lupta împotriva Rusiei. Mai exact, Kievul urmează să primească patru lansatoare multiple de rachete”, arată Der Spiegel. MARS II poate lansa 12 rachete la fiecare minut. Such a fruitful day: Germany plans to transfer four Mars II multiple rocket launchers to Ukraine. The range of the Mars II MLRS is up to 84 km, the maximum armament is 12 missiles, the rate of fire is 12 missiles in 55 seconds. pic.twitter.com/CVvzjPKpLa— Eugene Dnipro ?? (@EvgeniyDnepr390) June 1, 2022 Der Spiegel mai scrie că partea ucraineană s-a angajat să nu folosească sistemele MLRS pentru a lansa atacuri pe teritoriul Rusiei. Germania va trimite și „cel mai modern sistem de apărare aeriană”, IRIS-T, în Ucraina, a declarat miercuri cancelarul țării. Citește și: Germania va trimite sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T în Ucraina, afirmă cancelarul german „În următoarele săptămâni, vom furniza și alte arme, de exemplu, guvernul german a decis recent că vom furniza sistemul IRIS-T, cel mai modern sistem de apărare aeriană pe care îl are Germania”, a declarat Olaf Scholz în timpul unui discurs în Parlamentul german.

Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu respins candidaturile 13 magistrați

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Legea îi permite șefului statului să respingă o singură dată propunerile CSM pentru numirea în funcția de judecător. Potrivit legii din Republica Moldova, judecătorii „se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani”. Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați „Se resping candidaturile doamnelor Hadîrca Victoria, Slobozean Silvia, Bagrin Lucia, Berdilo Rodica, Ciubotaru Lorina, Ionașcu Olga, sanduța Victoria, Vasilenco Angela și ale domnilor Crigan Dragoș, Gandrabur Marcel, Martînenco Veaceslav, Vasilache serafim și Movilă Iurie, propuși pentru a fi numiți în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă”, se arată în documentul semnat de către președinta țării Maia Sandu și citat de newsmaker.md. Una dintre candidatele respinse de Maia Sandu, Rodica Berdilo, este cea care a invalidat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău, alegeri câștigate de Andrei Năstase. Berdilo a luat această decizie în urma unui recurs al Partidului Socialiștilor, care l-a acuzat pe Năstase că a făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Decizia judecătoarei Berdilo a fost apoi menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Însă legea Republicii Moldova prevede că șeful statului nu se poate opune pentru a doua oară propunerilor CSM: „La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate”.

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin Foto: Twitter president of Russia
Eveniment

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili, arată o analiză Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Rusia vinde petrol și gaze de 800 de milioane de dolari pe zi. În plus, pe fondul diminuării drastice a importurilor, excedentul de cont curent se apropie de 100 de miliarde de dolari, după primele patru luni din 2022. Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin „Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, care au făcut-o un paria în lumea dezvoltată. Corporațiile gigantice au fugit, multe s-au îndepărtat de active de miliarde de dolari, iar economia se îndreaptă către o recesiune profundă. Dar Putin poate ignora acest prejudiciu deocamdată, pentru că cuferele sale sunt pline de veniturile din mărfuri, care au devenit mai profitabile ca niciodată datorită creșterii prețurilor globale determinate parțial de războiul din Ucraina”, scrie Bloomberg. Lesson #3: only an energy embargo really hurts Russia. Two-thirds of the rise in the c/a surplus this year is from energy exports (blue). Only one-third is from import compression. Maritime sanctions will stop tankers shipping oil out of Russia. We just need the political will... pic.twitter.com/AOnX28i8eB— Robin Brooks (@RobinBrooksIIF) May 29, 2022 Rusia va face, în 2022, 285 de miliarde de dolari doar din vânzarea de petrol și gaz, cu 20% mai mult ca anul trecut. Grafic: Bloomberg Cum ajută tergiversările lui Viktor Orban: Rusia câștigă timp Agenția de presă arată că tergiversările din UE în legătură cu un embargou asupra livrărilor rusești de petrol permite Kremlinului să găsească noi piețe pe care să vândă acest produs. Italy has increased Russian crude oil imports in an unintended consequence of EU sanctions against Russia. Banks are reluctant to finance a major Russian-owned refinery in Sicily, preventing it from buying oil from non-Russian sources. https://t.co/XUnHOnU2Ll— The Associated Press (@AP) June 1, 2022 „Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cei mai mari producători de petrol din Rusia au realizat în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu, estimează SberCIB Investment Research, cu sediul la Moscova. Și exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – deoarece sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cereale”, mai explică Bloomberg. Sanctions are doing little to stop money from gushing into Russia’s accounts ???️ Russia's oil & gas revenue could be ~$285 billion this year, exceeding 2021 by more than one-fifth?? That's due to a fuel price rally driven in part by the war in Ukrainehttps://t.co/sd5xnt3TbF pic.twitter.com/Li5hOOhnKz— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) June 1, 2022 Prăbușirea importurilor și creșterea prețurilor la produsele pe care Rusia la exportă a dus la un excedent de cont curent de 96 de miliarde de dolari, în primele patru luni. Rubla, performanțe istorice În plus, rubla s-a întărit și a devenit moneda cea performantă în acest an. Potrivit unei înregistrări recente a serviciului ucrainean de informații, militarii ruși se plâng de faptul că sunt plătiți în dolari, întrucât dolarul se devalorizează în raport cu rubla. Russia's ruble is the strongest currency in the world this year https://t.co/VvfiFj59VP— Ben Owen ?? (@hrkbenowen) May 31, 2022 Bloomberg precizează că Uniunea Europeană importa circa 40% din necesarul de gaz din Rusia și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea poate să se debaraseze, în acest an, de circa jumătate din aceste importuri. Însă China și India au importat, în 2022, din Rusia, cantități mult mai mari de petrol, de oțel și de cărbune cocsificabil. Un grafic al agenției mai arată că Rusia livrează 45% din paladium, la nivel global, și 15,1% din platină. Citește și: Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 din Ungaria. Drumul, preluat de la CNAIR de „Alianța vestului” Totuși, Bloomberg consideră că, în timp, sancțiunile vor avea efecte: producția de petrol se va reduce cu 9%, iar cea de gaz cu 5,6% în acest an - potrivit unei estimări a ministerului rus al Economiei.

Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Politică

Bolojan vrea drumul Oradea-Arad M44

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat că vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de autostrada M44 din Ungaria. Aceasta va implica o nouă conexiune și șapte kilometri de drum expres pe teritoriul României. De partea cealaltă, Ungaria va construi 43 de kilometri de autostradă. În plus, va trebui deschis și un nou punct de trecere a frontierei. M44 va lega Békéscsaba de autostrada M5, lângă Kecskemét. Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 Potrivit agenției de presa maghiare hirado.hu, Bolojan a declarat că se doreşte predarea drumului expres dintre Arad şi Oradea cel târziu până în primul trimestru al anului 2027. Traseul celor 120 km între Oradea și Arad va fi împărțit, probabil, „în 3-4 tronsoane a câte 30-40 km”. a explicat președintele CJ Bihor. Însă, marți, Bolojan a precizat că legătura suplimentară dintre Drumul Expres Oradea - Arad și Autostrada M44 din Ungaria va fi finalizată însă mai târziu, deoarece partea maghiară abia acum va începe elaborarea documentațiilor, așa că abia în 2026 ar putea să înceapă lucrările de construire propriu-zisă a celor 43 km de șosea de pe teritoriul acestei țări. Proiectul drumului expres Oradea - Arad a fost preluat de la CNAIR de asocierea consiliilor județene și primăriilor reședință de județ din Bihor și Arad, pentru a-l derula în parteneriat cu CNAIR, autoritățile locale asumându-și elaborarea a documentațiilor. Proiectul a fost evaluat la 1,38 miliarde euro. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare „Ne propunem ca la sfârșitul lunii august să avem finalizat Studiul de Fezabilitate, iar la sfârșitul anului să ni se predea proiectul tehnic”, a spus Bolojan.

Cehii au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

50 milioane euro cumpere arme Ucrainei

Circa 120.000 de cetățeni cehi au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei, scrie The Times. Inițiativă cehă a fost lansată de către Tomas Kopecny, ministrul adjunct al Apărării. Din 2014, el s-a ocupat de înzestrarea armatei cehe, ca director pentru cooperare industrială în cadrul acestui minister. Lituanienii au avut o inițiativă asemănătoare și, în trei zile și jumătate, au reușit să finanțeze achiziționarea unei drone militare turcești. Peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Cu banii strânși, Kopecny a cumpărat deja armament - inclusiv armament greu, precum aruncătoare multiple de rachete - și l-a transferat în Ucraina. Campania „Sponsorizați un tanc” a început la 26 februarie, câteva zile după începutul invaziei rusești. "Czech crowdfunding appeal thought up by @TomasKopecny_CZ , deputy defense minister: 120,000+ Czechs gave €50+ million. Kopecny’s office has co-ordinated several dozen shipments of weapons, including howitzers and multi-launch rocket systems."https://t.co/NMFFBvJ2UE— Jakub Janda 楊雅嚳 (@_JakubJanda) May 31, 2022 Acum câteva zile, lituanienii au colectat peste 5 milioane de euro în cursul unei chete publice destinate cumpărării unei drone militare Bayraktar TB2 pentru Ucraina, în sprijinul acestei ţări care se apără împotriva invaziei ruse. Banii necesari achiziţionării dronei turceşti au fost strânşi în trei zile şi jumătate. „Este probabil pentru prima oară în istorie când cetăţenii unui stat pot cumpăra şi dona astfel de arme grele unui alt stat”, a declarat unul dintre organizatorii chetei, Andrius Tapinas, fondator al canalului local de televiziune online Laisves TV, aflat la originea acestei iniţiative. Russian troll factory claims they shot down Lithuania's crowdfunded Bayraktar drone after 3.5 minutes of flight.What an unbelievable shot! Unbelievable because the drone is still in the factory pic.twitter.com/eNQSlGckhg— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 30, 2022 Organizatorii unor astfel de colecte au nevoie de permisiune din partea guvernului lor și de un sistem de export configurat și pregătit. „Deoarece materialul militar este puternic controlat, guvernul trebuie să fie implicat de la început”, a spus Kopecny. Tapinas a primit permisiunea guvernelor turc și lituanian înainte de a-și lansa apelul. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Foto: Bucharest Airports
Politică

Otopeni topul celor mai proaste aeroporturi

Otopeni ocupă locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi din lume, arată un sondaj al German AirHelp, publicat de Rador. Sondajul evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%). Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Otopeni este pe locul IV în Top 10 al celor mai proaste aeroporturi: „Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960”, scrie Rador, citând sondajul German AirHelp. 8 of the 10 worst airports in the world are in #Europe — see the list: #Travel website AirHelp ranks the world's major airports on three metrics: on-time performance, service quality, and food and shops. AirHelp, a German claims management company that… https://t.co/OoRiXCo0Xy— Trek Maestro (@Trek_Maestro) May 30, 2022 Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, arată acest sondaj. Cele 10 sunt: 10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii. 9. Billy Bishop (Toronto, Canada)Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax. 8. Porto (Porto, Portugalia)Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi. 7. Orly (Paris, Franța)Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul. 6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza. 5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente. 4. Henri Coandă (București, România)Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960. 3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis. 2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților. 1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate. Aeroportul Otopeni are un rating de 4/10 pe Skytrax. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Foto: Facebook
Politică

Avalanșă majorări salariale funcționarii din ministere

Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere, anunță mai mulți deputați USR. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare, a arătat deputata Oana Țoiu. „Astăzi, acum, în plenul Camerei Deputaților, fără fișă de impact financiar, fără consultare publică și fără să respecte legea salarizării unitare PSD și PNL propun măriri în amendamente noi fără număr”, afirmă Țoiu. Ulterior, aceste amendamente au fost votate. Mai mulți deputați USR, printre care Cristina Prună și Claudiu Năsui, au protestat față de acest vot. „Avem o inflație imensă acum fiindcă am avut cheltuieli publice enorme și nesustenabile, iar acum coaliția de guvernare continuă să arunce gaz pe foc cu noi creșteri de salarii din pix”, a afirmat Năsui. Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Iată propunerile adoptate, potrivit deputatei USR Țoiu: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Țoiu susține că, de la începutul guvernării PSD-PNL-UDMR, numărul angajaților din „aparatul central” a crescut cu 14.800. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Oleg Morozov, parlamentar rus, propune ca liderii care vizitează Kievul să fie răpiți Foto: Twitter
Eveniment

Liderii vizitează Kievul să fie răpiți

Un parlamentar rus, Oleg Morozov, propune ca liderii militari din NATO care mai vizitează Kievul să fie răpiți, aduși la Moscova și judecați. Afirmațiile sale au fost făcute la principalul canal al televiziunii publice rusești, Rossia 1. Discuția a fost prezentată - inclusiv traducerea în engleză - pe contul de Twitter al Juliei Davies, care monitorizează propaganda Kremlinului. Inițiatorul propunerii, deputatul Morozov, a vorbit despre oficialii militari NATO - conform traducerii - dar, când s-a ajuns la exemple, s-a discutat despre secretarii Apărării din Marea Britanie și SUA, care sunt politicieni. Acest parlamentar este cunoscut pentru agresivitatea sa, acum câteva săptămâni propunea „denazificarea Poloniei”. BREAKING:Russian MP and one of the top politicians of Putin’s party, Oleg Morozov, has stated that “Poland should be the next in the line for denazification process after Ukraine".Does Putin really want to start a war with NATO too? pic.twitter.com/MuGf4BK2Ck— Visegrád 24 (@visegrad24) May 13, 2022 Parlamentar rus: liderii care vizitează Kievul să fie răpiți Parlamentarul Morozov a spus că scenariul său este unul de „basm”, dar nu i se pare exagerat. What sort of things do you daydream about? Russian State Duma deputy Oleg Morozov fantasizes about kidnapping foreign government officials when they're heading to Kyiv to meet up with Volodymyr Zelensky. Morozov thinks it's not far-fetched and might start happening very soon. pic.twitter.com/pU1wOi7unm— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 31, 2022 „Vin cu un scenariu de basm: ce ar fi dacă un oficial NATO ar călători cu trenul la Kiev și nu ar ajunge niciodată acolo și s-ar trezi la Moscova?”, a spus Morozov. „Îl vom răpi?”, a întrebat moderatoarea. „Da! Și așa vom ști ce ordine a dat și de ce e responsabil. Nu cred că este un scenariu atât de exagerat. Am fost obișnuiți ca lumea să funcționeze într-un anumit fel, dar de la 24 februarie funcționează diferit. Sunt reguli noi pe lume. Orice oficial militar care dorește să meargă la Kiev mâine, să se gândească dacă nu se va trezi la Moscova (...) și să fie judecat”, a afirmat deputatul, care face parte din partidul lui Putin, Rusia Unită, și prezintă Tatarstanul în Duma de Stat. Moderatoarea evenimentului a amintit că ultimul înalt oficial care a vizita Kievul a fost Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării, iar acesta a spus că Rusia reprezintă o țintă legitimă pentru Ucraina. Un alt politician care a fost dat ca exemplu, în acest context, a fost Lloyd Austin, secretarul american al Apărării. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră