vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Scala Milano refuză să boicoteze Rusia

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia: va deschide stagiunea 2022-2023 cu o operă rusă. Opera Scala din Milano îşi va deschide stagiunea 2022-2023 cu o reprezentaţie a spectacolului "Boris Godunov", o operă a compozitorului rus Modest Petrovici Musorgski, ce va fi interpretată de artişti ruşi, întrucât instituţia milaneză nu are planuri privind un boicot cultural în pofida invadării Ucrainei, informează Reuters. "Nu susţin o vânătoare de vrăjitoare, nici anularea spectacolelor cu opere ruseşti. Nu mă ascund atunci când îl citesc pe Puşkin", a declarat Dominique Meyer, directorul artistic al teatrului milanez. Alegerea spectacolului de operă care va deschide această stagiune a fost făcută în urmă cu câţiva ani, a adăugat el. Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia La Milano, rolurile principale din această operă compusă de Modest Petrovici Musorgski vor fi interpretate de doi artişti ruşi: basul Ildar Abdrazakov şi soprana Anna Denisova. Debutul noii stagiuni la Scala din Milano, care are loc de obicei la începutul lunii decembrie, reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul cultural al Italiei. Imediat după invazia declanşată de Rusia în luna februarie, reprezentanţii Operei Scala din Milano au anunţat că dirijorul rus Valeri Gherghiev nu va mai susţine spectacole în această companie artistică deoarece nu a condamnat războiul din Ucraina. Răspunzând jurnaliştilor care l-au invitat să explice diferenţa faţă de cazul dirijorului Gherghiev, Dominique Meyer a spus că Opera Scala îl consideră pe dirijorul rus aproape ca pe un politician. "El este un fel de ministru rus al Culturii. Ceilalţi artişti se află într-o situaţie diferită: ei primesc premii şi trofee, dar acest lucru nu îi transformă în susţinători ai războiului", a adăugat Dominique Meyer. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Opera Scala din Milano va avea un program alcătuit din peste 200 de spectacole în stagiunea 2022-2023, care va începe pe 7 decembrie.

Scala din Milano refuză să boicoteze Rusia Foto: Facebook Teatro alla Scala
Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă Foto: News.ro
Eveniment

Armata ucraineană anunţă respins Flota rusă

Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă la Marea Neagră cu 100 de kilometri faţă de zona de coastă, relatează AFP. Navele rusești impun o blocadă a porturilor ucrainene de la începutul invaziei. Insula Șerpilor a fost ocupată din 25 februarie. Armata ucraineană anunţă că a respins Flota rusă ”În urma acţiunilor noastre menite să înfrângă forţele navale inamice, grupul navelor din Flota rusă la Marea Neagră a fost respins din zona de coastă ucraineană la o distanţă de peste 100 de kilometri”, anunţă într-o postare pe Telegram Ministerul ucrainean al Apărării, citat de news.ro. Potrivit ministerului ucrainean, trupe ruse au fost nevoite să desfăşoare sisteme de apărare de coastă în Crimeea şi în regiunea ucraineană Herson (sud), pe care le ocupă. Ruşii au trimis, de asemenea, întăriri pe Insula Şerpilor. ”Am privat Flota rusă de controlul total al părţii de nord-vest al Mării Negre, care a devebit o zonă gri”, dă asigurări Ministerul ucrainean al Apărării. Ministerul afirmă că Moscova încearcă să reia controlul. Potrivit Kievului, ”ameninţarea unor tiruri ruse de rachetă de pe mare rămâne” prezentă. Nave ruseşti continuă ”să blocheze navigaţia civillă” în această zonă, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei În aprilie, rachetele ucrainene au scufundat nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, crucișătorul Moscova.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Salariile primarilor urmează să fie mărite Foto: Asociația comunelor
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească Foto: mfe.gov.ro
Politică

Boloș critică agenția investiții infrastructura spitalicească

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Foto: Twitter
Eveniment

Contratacurile ucrainene încetinit ofensiva rusă Severodonetsk

Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk, afirmă mai multe publicații, care prezintă și o analiză a fotografiilor din satelit care indică incendiile din zona centrală a orașului. Potrivit analiștilor, Ucraina încearcă să câștige timp până la sosirea aruncătoarelor multiple de rachete, MLRS, promise SUA și alte state. Foto: Twitter Osint Agregator Contratacurile ucrainene au încetinit ofensiva rusă în Severodonetsk Atât Sloviansk, cât și Kramatorsk au și o semnificație simbolică. Timp de câteva luni în 2014, ele au fost deținute de separatiștii pro-ruși care și-au format propria administrație a orașului. Aceștia au fost în cele din urmă alungați de armata ucraineană, explică BBC. Battle of #Severodonetsk pic.twitter.com/rZ34dBgpRA— C4H10FO2P (@markito0171) June 5, 2022 „După o săptămână de lupte urbane sângeroase, bloc cu bloc, luptătorii ucraineni au recuperat părți din Severodonetsk, potrivit lui Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk. „Ocupanții au pierdut un număr mare de personal”, a scris Haidai. Ministerul britanic al Apărării a spus că contraatacul ucrainean urmărește „să oprească avantajul operațional pe care l-au câștigat anterior forțele ruse prin concentrarea unităților de luptă și a puterii de foc”. Forțele ruse din zona Severodonetsk includ rezerve din autodeclarata Republica Populară Lugansk, potrivit informațiilor britanice. Ministerul britanic al Apărării a spus că utilizarea de către Moscova a luptătorilor separatiști, care sunt slab pregătiți și nu au echipamente grele, indică dorința de a proteja unitățile ruse de lupta urbană”, a scris, azi, Wall Street Journal. (1/4) Over the last 24 hours, Ukrainian forces have counterattacked in the contested city of Sieverodonetsk in eastern Ukraine, likely blunting the operational momentum Russian forces previously gained through concentrating combat units and firepower.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) June 5, 2022 Rusia vrea să oprească întăririle ucrainene Rusia aruncă în aer podurile din Severodonetsk pentru a zădărnici încercările ucrainenilor de a primi întăriri, anunță un guvernator regional citat de Reuters, informează Mediafax. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Forțele rusești aruncă în aer podurile de peste râul Seversky Donets pentru a împiedica Ucraina să aducă întăriri militare și să livreze ajutoare civililor din orașul Severodonetsk, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Luhansk. ”A existat un oarecare succes” al trupelor ruse care au reuşit să intre în oraş şi să ocupe o bună parte din el, împărţindu-l în două. Dar armata noastră a reuşit să se redistribuie, să construiască o linie de apărare. În prezent, se face totul pentru a restabili controlul deplin al Ucrainei asupra oraşului, a declarat primarul Oleksandr Striuk, într-un interviu de televiziune difuzat pe contul oficial regional Telegram. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale, spune Ionela Costica Foto: Captură YouTube
Politică

CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale

Noile generaţii de pe piaţa muncii cer salarii de 800-1.000 de euro la angajare, dar CV-urile lor sunt pline de greşeli gramaticale, spune Ionela Costică, decanul Facultăţii de finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE Bucureşti. CV-urile sunt pline de greşeli gramaticale „Am propus la un moment dat să introducem în planul de învăţământ limba română. Din păcate, acordăm o atenţie din ce în ce mai redusă modului în care ne exprimăm. Am avut ocazia să primesc o teză scrisă în limbajul Messenger, nu este de râs. La final era formulat simpatic: Să dea Domnu să iau examenul şi un smiley face. Să reluăm problemele de gramatică la facultate e tardiv, la 18 - 20 de ani e greu să le spui studenţilor cum se vorbeşte şi cum se scrie, încercăm să îi corectăm diplomatic“, a spus conferențiarul universitar Ionela Costică, la un eveniment organizat săptămâna trecută la Banca Naţională și citată de Ziarul Financiar. În CV-uri, sunt adesea greșeli precum ”mi-ar place”, ”capabilități” sau ”cunoștiințe”, iar cunoașterea deficitară a limbii române este o provocare și pentru profesorii universitari, care se lovesc de erorile gramaticale ale studenților, educați în social media, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF, conform Mediafax.

Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în mandatul lui Bolos Foto: Facebook
Politică

Ministerul Cercetării cumpărat mobilier 230.000 lei

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș, scrie G4Media. În acea perioadă, ministru era Marcel Boloș, susținut de PNL. La 3 mai 2022, el a fost numit ministru la Investiții și Proiecte Europene (MIPE), iar în locul său, la Digitalizare, a ajuns liberalul Sebastian Burduja. Bolos a fost ministru al Cercetării și Digitalizării din data de 28 ianuarie până la data de 3 mai 2022. Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei „Pe lista contractelor se află achiziția mai multor tipuri de scaune, inclusiv directoriale, birouri, mese de ședință, canapele, fotolii, mochete, aparate de aer condiționat, televizoare, frigidere, măsuțe de cafea, uși, cuiere și seifuri. Printre societățile furnizoare se află Ikea Romania, Mobexpert Băneasa și Orient Xianzhi Economic, ultima fiind o societate din Voluntari în care asociați sunt cinci cetățeni chinezi. De la firma Mobexpert, cunoscută îndeosebi pentru prezența pe piața de lux, au fost cumpărate mai ales fotolii, dar și un birou, valoarea totală fiind de aproape 12.000 de lei”, arată G4Media. Biroul ministrului Boloș a fost renovat contra sumei de 8.750 de lei, iar achizițiile de mobilier au ajuns la 16.600 de lei. Biroul de Presă a justificat aceste cheltuieli prin faptul că ”la nivelul instituției numărul angajaților a crescut”, iar birourile demnitarilor au fost remobilate pentru ca aceștia să poată desfășura o activitate mai eficientă. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Boloș a preluat, recent, conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde numărul secretarilor de stat a crescut de la cinci la opt, printr-o hotărâre de guvern adoptată acum câteva zile. În plus, s-au mai înființat două noi posturi de secretar general adjunct, două de subsecretar, iar schema de personal s-a majorat de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%.

Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" Foto: Gov.ro
Politică

Boloș afirmă impozitul progresiv o soluție

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților. Boloș este ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Recent, ministerul său a extins schema de personal cu circa 600 de persoane, explicația fiind că aceste noi angajări sunt necesare pentru a face față PNRR. Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" „Reforma fiscală este la Ministerul Finanțelor și dumnealor în această perioadă pregătesc partea aceasta de optimizare fiscală. Acum este limpede că avem un sistem fiscal care este cumva atipic, pentru că în mod normal ar trebui să aplicăm impozitele și taxele locale la valoarea de piață pe care o au proprietățile pe care le deținem. Noi avem un sistem fiscal care are reglementate bazele de impozitare. Ca profesor de finanțe, eu nu am mai văzut un astfel de sistem în Uniunea Europeană și nici nu va rezista.(...). Dacă este în discuție impozitarea proprietăților, impozitul progresiv poate să fie o soluție", a spus Marcel Boloş la "Income Magazine", o emisiune a Antenei 3. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, acum trei zile, că, din punctul său de vedere, România va ajunge la impozitare progresivă, „cum este peste tot în lume”, dar nu în acest an. „Am văzut că şi Cehia a renunţat la taxa unică şi ei chiar aveau unică. Deci, acesta este trendul. Am mai rămas noi şi Estonia, Bulgaria. (...) Şi eu am văzut mesajul preşedintelui României care a fost unul foarte corect. Acelaşi mesaj l-am avut şi noi: anul acesta nu se modifică nicio taxă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a declarat premierul Ciucă la 22 mai.

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriile ocupate de Rusia Foto: Lazurnoe.top
Eveniment

Ce riști mergi plajă Marea Neagră

Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră, în teritoriul ucrainean ocupat de Rusia: trei oameni au murit în explozia unei mine, anunță procuratura ucraineană din Herson. Potrivit Procuraturii Herson, soldații ruși minează țărmul Mării Negre, în pofida faptului că în zona respectivă sunt multe stațiuni de odihnă și pensiuni. Ce riști dacă mergi la plajă, la Marea Neagră „Sub îndrumarea procedurală a Procuraturii Regionale Herson, o anchetă preliminară este în curs de desfășurare cu privire la încălcările legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei). Potrivit anchetei, militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse, încălcând Convenția de la Geneva privind Protecția Persoanelor Civile, au plantat mine de-a lungul coastei Mării Negre în satul Lazurnoe. Pe 3 iunie 2022, trei civili, aflati pe o plaja locala in apropierea pensiunii „Sail”, au călcat pe o mină inamică, care a explodat. Toți au murit pe loc în urma exploziei devastatoare”, se arată în comunicatul acestei procuraturi. Foto: Facebook Lazurnoe Forțele de ordine ucrainene le cer cetățenilor să dea dovadă de atenție sporită, întrucât militarii ruși minează pădurile, plajele și alte locuri publice din Herson. Pe 29 martie, un om a murit, iar altul a fost rănit, la Odesa, după ce au atins o mină amplasată pe plajă, scrie newsmaker.md. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Fot: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Coaliția de guvernare vrea taxă solidaritate

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari, scrie publicația Profit. Potrivit acestei publicații, coaliția majoritară este pe cale de a ajunge la un consens pe acest subiect. Însă economiștii arată că această taxă va duce la creșterea prețurilor și va fi plătită, la final de consumatori. Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Taxa ar urma să fie plătită de companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro. Profit estimează că statul ar putea colecta astfel circa un miliard de euro. „Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus, acum două zile, președintele PSD Marcel Ciolacu. Discuții despre o astfel de taxă există din decembrie 2021. Camera de Comerț Americană din Românie ( AmCham) a criticat intenția, apreciind că este vorba de o măsură fiscală „nefundamentată, peste noapte”, „fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană”. Nu este „o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer de povară către sectorul privat”, mai arăta AmCham. Și Consiliul Investitorilor Străini a criticat o astfel de taxă. PSD a mai inventat, în regimul Dragnea, o așa-numită „taxă pe lăcomie”, care a fost plătită de bănci. Ea a fost abrogată în decembrie 2019, de către guvernul Orban.

Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale Foto: Facebook SRI
Politică

Corupția nu este amenințare siguranței naționale

Corupția nu este o amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit proiectului de lege privind activitățile de informații și contrainformații. De fapt, în întregul pachet de proiecte de legi privind siguranța națională, cuvântul „corupție” apare de cinci ori, numai în viitoarea lege de organizare a ministerului Interne și strict cu referire la Direcția Generală Anticorupție. Proiectele au fost publicate integral de site-ul G4Media. Corupția nu este amenințare la adresa siguranței naționale În legea-cadru, privind activitățile de informații și contrainformații, sunt prezentate „ameninţările la adresa securităţii naţionale a României”, dar, deși lista este extrem de lungă, corupția nu figurează. Astfel, pe listă apar: interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şide cercetare ale Românieisistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţionalcriminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţionalăacţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice Nici situația din Justiție sau statul de drept nu apar pe această listă. Nici infracțiunile la adresa intereselor financiare ale UE nu sunt pe listă, deși, în 2019, DNA prezenta un amplu raport, de 39 de pagini, pe acest subiect. Încă din iunie 2020, presa a scris că fenomenul corupției a fost marginalizat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2005, CSAT decidea că lupta împotriva corupției trebuie să fie o preocupare majoră a serviciilor de informații.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei Foto: kremlin.ru
Eveniment

Kremlinul propagandei nu anunțe 100 zile

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Foto: diez.md
Politică

Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros

Noul șef al serviciului secret din Republica Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română. Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros Candidatura lui Alexandru Musteață la funcția de director al SIS a fost aprobată cu votul a 54 de deputați. Anterior, el a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița și membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). El a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin „la fel ca circa un milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări, însă, că va respecta întru totul jurământul de credință patriei. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției. Întrebat dacă intenționează să atragă în cadrul instituției persoane care dețin cetățenia altor state, acesta a explicat: „Fiecare persoană care vine într-o funcție publică depune jurământul față de Republica Moldova. Trebuie să țină cont de jurământ, fiind juridic, moral și patriotic. Legea cu privire la SIS prevede că colaboratorii nu pot deține o altă cetățenie decât cea a Republicii Moldova în exercitarea funcției. Articolul care ține de conducerea SIS nu are o astfel de limitare. Deci: în redacția actuală a legii, SIS nu poate atrage persoane cu cetățenie străină. Dar colaborarea internațională cu alte instituții, țări – sunt acorduri internaționale ratificate de acest Parlament”, a spus Musteață, citat de newsmaker.md. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Noul șef al SIS a lucrat la Fundația Soros între 2013 și 2020. El știe română, engleză, rusă, franceză. Musteață are, printre altele, un masterat în guvernarea europeană la Colegiul Europei, Bruges, Belgia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră