vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7711 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea: doi magistrați de la Curtea de Apel București, Alexandru Cobîscan și Lucian Șalar, au contestat la Tribunalul Argeș câte o hotărâre a Colegiului de conducere al CAB. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Informația a fost făcută publică de către judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, cea pe care CSM a acuzat-o că a încălcat codul deontologic, prin postări pe Facebook. Marinaș a fost preluată de site-ul clujust.ro.  Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea „Doi dintre colegii mei (din punct de vedere profesional, dar si de suferință, oameni care nu mai tolerează status quo actual) s-au adresat instanței de judecată. Dl. Judecător Cobîscan contesta hotărârea Colegiului de Conducere al CAB prin care a fost propus un judecător fără experiență si fără vechime pentru delegarea in funcția de președinte al Tribunalului București, desi trei judecători cu vechime si experiență la TB si-au exprimat acordul pentru delegare. Dl. Judecător Șalar contesta mutarea sa forțată dintr o secție in alta pe motiv (neoficial) de semnare scrisoare de susținere a judecătorilor Laurentiu Besu si Raluca Moroșanu. Să vină justiția să repare injustitia din justiție. Un fel de «contextul conjuncturii»”, a postat Sorina Marinaș. Expresia „contextul conjuncturii” este o ironie la adresa Liei Savonea, care a folosit această expresie la ședința CSM de înfierare a judecătoarei Gabriela Milu. „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt”, a spus Savonea.  Presa a relatat cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. „In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii”, a arătat, recent, judecătoarea Ana Maria Puiu.   

Judecătorii reformiști încep să atace în instanță deciziile abuzive ale găștii Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi Foto: captură tiktok
Politică

Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău, unde a fost ales președinte al Consiliului Județean: pateuri, dulciuri și covrigi, conform Programului Anual de Achiziții Publice pentru anul 2026 aprobat recent de Consiliul Județean. Informația a fost postată pe Facebook de fostul său contracandidat, Mihai Răzvan Moraru. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Acesta susține că în programul de achiziții de anul trecut nu se găseau produse de panificație, patiserie și cofetărie, servicii de restaurant sau aranjamente florale. În plus, ar fi crescut alocarea pentru servicii precum promovarea în presă - 1,5 milioane de lei - sau „excursie cu presa prin județ”, estimată la 100.000 de lei.  Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi „Acum câteva zile CJ Buzău a aprobat forma inițială a Programului Anual de Achiziții Publice pentru anul 2026. Îl găsiți în linkul din comentarii, ultimul fișier de pe paginǎ. Ce regăsim aici, față de același Program de anul trecut:   O reducere substanțialǎ a bugetului de investiții. Zero investiții noi în drumurile județene, în rețeaua de apă și canal, în centre comunitare pentru copii, tineri și vârstnici. Planul de investiții reprezintă doar 36% din bugetul total propus și o scădere de 94% față de 2025, în care toate proiectele incluse sunt cele deja începute, în anii anteriori, la Spitalul Județean și în două zone turistice, cu finanțare PRSE2021-2027.   Achitia de bunuri crește cu 51% și reprezintă 25% din buget. Pe lângă achiziția de pubele și containere, sunt bugetate dotări cu sume importante în mobilier, IT, electronice și electrocasnice.   Însă uimitoare este achiziția de servicii și ce se include aici. Serviciile reprezintă 38.7% din buget 2026 față de 1.2% în 2025, crescând de PATRU ori în valoare nominală. Iar aici regăsim noi bugete, care nu existau în trecut : - achiziția de servicii de catering ( mâncare și băutură ) 250.000 lei - achiziția de produse de panificație, patiserie și cofetărie : 225.000 lei. - achiziția de aranjamente florale : 90.000 lei. - achiziția de servicii restaurant : 40.000 lei. - servicii speciale de transport : 125.000 lei.   Dar și servicii cu bugete mai mari : - servicii de pază : 800.000 lei. - organizare evenimente : 2.000.000 lei. - promovare în presă : 1.5 milioane lei. - excursie cu presa prin județ : 100.000 lei.   În schimb, bugetul pentru indicatoare e de doar 100.000 lei, în condițiile în care turistul nu prea găsește obiectivele turistice și încă 200.000 lei pentru totemuri intrare în județ. Mai există un acord cadru pentru deszăpezire de 66 milioane de lei, perioada 2026-2030. Și în buget pentru protecția animalelor și a deșeurilor de animale de 2.1 milioane lei.   În schimb, pentru copiii vulnerabili din județ se acordă un buget de doar 270.000 lei, cam jumătate din bugetul de fursecuri, băutură și mâncare. Restul : tineri, vârstnici, antreprenori - nu există!   Zero proiecte noi de investiții, doar alocări pentru proiecte începute!   Așa arată austeritatea și dezvoltarea în viziunea lui Marcel Ciolacu”, a scris Moraru. 

PSD i-a aplicat lui Ciucu rețeta Bolojan: s-a aliat cu AUR și PUSL și i-a refuzat toate reformele Foto: Facebook
Politică

PSD i-a aplicat lui Ciucu rețeta Bolojan: s-a aliat cu AUR și PUSL și i-a refuzat toate reformele

PSD i-a aplicat lui Ciucu rețeta Bolojan: în Consiliul General al Municipiului București s-a aliat cu AUR și PUSL și i-a refuzat toate reformele în administrația Capitalei. Consilierii PSD au respins fără explicații și auditurile cerute de noul primar general la STB și Termoenergetica. STB este controlat politic de o grupare apropiată lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, oficial membru PNL, dar apropiat de PSD.  Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD PSD i-a aplicat lui Ciucu rețeta Bolojan: s-a aliat cu AUR și PUSL și i-a refuzat toate reformele Ce proiecte propuse de primarul Ciucu au fost respinse, azi: împuternicirea primarului general al Municipului Bucureşti să depună dosarul de candidatură, în numele Municipului Bucureşti, pentru a fi oraş gazdă al evenimentului internaţional Forumul Oraşelor - City Forum 2027 - respins cu 26 de voturi pentru şi 28 de abţineri. majorarea tarifului pentru călătorii STB de la 3 lei la 5 lei. Propunerea a întrunit 23 de voturi "pentru", 22 de abţineri şi 5 voturi "împotrivă". încetarea activităţii Centrului Expo Arte, a Centrului pentru Tineret şi a Centrului Cultural Lumina. Propuneera a întrunit doar 22 de voturi  achiziţionarea de servicii de audit extern în vederea efectuării unei analize de diagnostic pentru evaluarea situaţiei financiare, operaţionale şi manageriale a STB şi a Companiei Municipale Termoenergetica. S-au înregistrat 24 de voturi "pentru" şi 29 de abţineri. Tot azi, PSD şi PUSL, formațiunea lui Dan Voiculescu, au format un grup comun în cadrul Consiliului General al Capitalei La data de 5 ianuarie, datoriile companiei Termoenergetica se ridicau la 1,6 miliarde de lei, din care 1,4 miliarde de lei către Elcen. La aceeaşi dată, creanţele totale ale companiei se ridicau la 723 de milioane de lei, din care suma datorată de Municipalitate în contul subvenţiei pentru populaţie era de 590 de milioane de lei.Astfel, diferenţa dintre datoriile companiei şi creanţele sale era de 887 de milioane de lei.În ceea ce priveşte STB, la data de 16 ianuarie, plăţile restante către furnizori se ridicau la 100 de milioane de lei, din care 8,1 milioane de lei către furnizorul de energie electrică. De asemenea, într-o adresă a STB se arată că există furnizori care "au cesionat creanţa asupra STB SA către instituţii financiare nebancare, iar nerespectarea termenelor de plată a datoriilor către aceştia conduce automat la executarea silită". În ianuarie, DeFapt.ro a arătat că STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". Daniel Istrate, instalat șef la Societatea de Transport București (STB) prin influența liberalului Hubert Thuma, a acordat un contract de 50.000 de euro unei firme controlate de Radu Budeanu, deținătorul trustului de presă "Gândul".

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat Foto: Facebook Vladimir Petruț
Politică

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat

PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat: Bolojan nu a pus în discuție rotativa cu PSD, arată un comunicat al acestei organizații județene. „Nu a existat nicio discuţie despre vreo «rotativă» sau despre înţelegeri politice informale”, arată PNL Maramureș. Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Însă aceasta nu ar fi singura minciună spusă de primarul Vladimir Petruț. PNL Maramureș îl acuză pe primarul din Cavnic că a mințit, la Antena 3, în mod repetat „În urma declarațiilor făcute de primarul orașului Cavnic, inclusiv în emisiunea din 28 ianuarie de la Antena 3, sunt necesare câteva clarificări esențiale, pentru ca opinia publică să fie corect informată: 1. Guvernul nu a retras fonduri orașului Cavnic. Suma invocată a fost executată de Agenția Națională de Administrare Fiscală din conturile primăriei, ca urmare a existenței unor datorii restante la contribuțiile salariale. Aceasta este o procedură legală, aplicată unitar la nivel național, indiferent de apartenența politică a primarului sau a consiliului local. 2. Primăria Cavnic nu a solicitat eșalonarea datoriilor, deși avea acest drept legal. Din datele disponibile, Primăria Cavnic se află printre foarte puținele unități administrativ-teritoriale aflate în această situație care nu au depus o cerere de eșalonare. În absența unei astfel de solicitări, Agenția Națională de Administrare Fiscală a aplicat procedura de executare silită, conform legii. 3. Afirmația potrivit căreia «Guvernul a luat banii» reprezintă o deformare a realității. Statul a aplicat strict cadrul legal, la fel ca în cazul oricărei instituții sau entități care nu își achită obligațiile fiscale. Nu a existat o decizie politică și nu a fost vorba despre o sancțiune discreționară. 4. Premierul Ilie Bolojan nu a trimis Corpul de Control la Primăria Cavnic. Această informație este neadevărată. Eventuale solicitări de documente au avut loc în urma unor sesizări și prin mecanisme instituționale normale, fără implicarea directă a prim-ministrului. 5. Referitor la întâlnirea cu premierul. Primarul orașului Cavnic a participat la o discuție alături de alți primari, în cadrul căreia a avut posibilitatea să adreseze întrebări și să ridice probleme. Nu a existat nicio discuție despre vreo «rotativă» sau despre înțelegeri politice informale, așa cum se sugerează ulterior. Aceste clarificări sunt necesare pentru a separa faptele de interpretări și pentru a asigura o informare corectă a opiniei publice”, a explicat PNL Maramureș. 

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova

Demontarea minciunilor prin omisiune ale Olguței Vasilescu, primarul Craiovei: DeFapt.ro vă arată cum a controlat PSD, de facto, Electrocentrale Craiova, cu ajutorul ministrului PNL al Energiei, Sebastian Burduja. Pentru că, într-adevăr, compania aparține ministerului Energiei, dar în fruntea ei au fost numite personaje legate în mod clar de PSD și de Olguța Vasilescu, personaje cu o pregătire profesională submediocră.  Citește și: Un primar PNL cu mesaje auriste susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat, miercuri seara, pe premierul liberal Ilie Bolojan că nu și-a dorit salvarea Electrocentrale (CET) Craiova, „ci pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”. Demontarea minciunilor Olguței Vasilescu: cum a controlat PSD Electrocentrale Craiova Până în ianuarie 2026, directoare la Electrocentrale Craiova a fost Voican Lorena, care apare la un miting PSD, cu tricou purtând sigla partidului, alături de Olguța Vasilescu. Fotografia a fost postată pe pagina de Facebook a directoarei Electrocentrale Craiova. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. „În 2021, Consiliul Local Craiova a aprobat înfiinţarea SC Termo Urban Craiova SRL, cu 398 de posturi, după ce SC Termo SRL, care avea datorii de peste 70 de milioane de euro, a intrat în faliment. Noua societate SC Termo Urban Craiova SRL a început activitatea de la zero, fără datorii, iar după 3 ani a ajuns la datorii de peste 26 de milioane de lei şi fără resurse financiare să poată continua furnizarea agentului termic în Craiova”, arăta Digi 24, în octombrie 2025.  În 2021, Voican este plasată în CA-ul Electrocentrale Craiova, iar în iulie 2024 ajunge director general. Indemnizația ei brută era, în august 2025, de 34.836 de lei.  Președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale Craiova era Gabriela Andreea Nica, a absolvit, în 2005, facultatea de litere din cadrul Universității București. Ea a fost consilier superior la ministerul Muncii, între ianuarie 2017 și noiembrie 2019, adică exact în perioada în care ministerul era condus de Lia Olguța Vasilescu și Marius Budăi. În ianuarie 2022 revine în minister, ca secretar general adjunct, ministru fiind tot pesedistul Budăi.  În august 2025, Nica a fost numită secretar general al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru o perioadă de 6 luni, ministru fiind pesedistul Florin Manole.  O declarație de avere din 2024 arăta că fosta profesoară de engleză de la Școala 93 din București era plină de sinecuri: pe lângă plasarea în CA-ul Electrocentrale Craiova, mai era în CA-urile a două institute de cercetare, în inginerie electrică și sudură. 

Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Foto: Facebook Vladimir Petruț
Politică

Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD

Un primar PNL cu mesaje auriste, Vladimir Petruț, susține, la Antena 3, că Bolojan a mărturisit, la o discuție cu un grup de primari din Maramureș, că nu va fi nicio rotativă cu PSD. Primarul, care conduce o mică localitate din nordul țării, a fost invitat la Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea, fapt neobișnuit.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Vladimir Petruț este primar la Cavnic din 2016.  În relatarea sa, Petruț nu a menționat nici un alt primar participant la discuții care să-i confirme relatarea. Afirmațiile primarului au fost prezentate anterior de Realitatea TV. Un primar PNL cu mesaje auriste susține că Bolojan a mărturisit că nu va fi nicio rotativă cu PSD Ce a relatat edilul liberal, potrivit transcrierii site-ului Antenei 3:  „Mihai Gâdea, realizator Sinteza Zilei: „Dumneavoastră ați avut o discuție cu premierul, pe care ați relatat-o pe rețelele sociale, în care dumneavoastră povestiți că v-a zis (Bolojan) că PSD-ul nu va pupa (funcția de) prim-ministru pentru că 'se va face o treabă, că există un plan în sensul ăsta'. Întrebarea mea este: în ce context a zis asta domnul Bolojan?  Erați acolo mai mulți primari? Sau cine era acolo? Vladimir Petruț, primar PNL, Cavinc: Da, era întâlnirea de la Sighetu Marmației. Au fost două zile de evenimente la care noi, primarii, am cerut să avem o întâlnire cu premierul. Am insistat, dar ni s-a spus că nu poate să stea cu noi pentru că se grăbește și programul nu îi permite (...) Și noi am făcut un pic de gălăgie, zicând că nu se poate să vină până acolo și să nu treacă și pe la noi.  Și atunci ne-au spus '10 minute vă alocă, să stea și cu voi, primarii'. Din cei 32 de primari, duminică la ora 1 nu au mai venit toți. Am fost cam 10 - 11 primari. Ne-am dus la locația unde erau toți, nu numai primari, ci toată conducerea PNL-ului (...) Noi stăteam la o masă rotundă. A venit premierul, s-a pus cu noi la masă, ne-a întrebat: 'Bun, ce nemultumiri aveți?' Parcă toată lumea a încremenit. A întrebat încă o dată și încă o dată. Oamenii erau cumva speriați. A treia data când a întrebat, eu i-am spus 'Uitați care sunt nemulțumirile ... ', n-am să le reiau aici. La final, unul dintre primari, care stătea în picioare, a spus: 'Domnule premier, merită toate aceste măsuri? Că va veni PSD-ul la rotativă, iar noi rămânem de rușine.' Și atunci, premierul, foarte sec, hotărât, cu siguranță de sine, a spus: 'Nu va fi niciun premier PSD la rotativă'. Și atunci, bineînțeles că primarii au zâmbit un pic și l-au întrebat: 'Dar, cum adică? Este un protocol, este o înțelegere'. A răspuns: 'Va fi rotativă, dar nu cu premier PSD, pentru că președintele trebuie să aibă, și el, premierul lui, cum a avut și Iohannis, când a fost (...)'. Noi am zâmbit și cam asta a fost”.  Primarul Petruț îl critică aproape zilnic pe premierul Bolojan pe Facebook. De exempu, el îi reproșează că nu redeschide mina Cavnic. 

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Foto: Facebook
Politică

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare: „Atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă”, a spus el, la Antena 3. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Ar intra aici icrele negre, carnea de sturion sau foie gras. În prezent, este în vigoare o plafonare a adaosului comercial la așa-numitele alimente de bază, valabilă până pe 31 martie 2026. Pe listă apare, din motive neclare, și magiunul. Inițial, premierul PNL Ilie Bolojan s-a opus plafonării, dar ulterior a cedat la presiunea PSD.  Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Barbu a susținut acum că ar trebui plafonate prețurile și la energie, și la gaze.  Ce a declarat ministrul PSD al Agriculturii la Antena 3: „Eu am propus un mecanism mai simplu pentru a încerca să nu mai avem creșteri așa de mari pe partea de inflație: atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă (...) Este o propunere a mea prin care aduc justificări foarte clare, prin care putem gestiona partea de inflație. Același lucru ar trebui să se întâmple și în celelalte domenii. Și aici vorbim de energie și gaz”.  El a arătat că nu a discutat această idee cu premierul Ilie Bolojan. „Nu am discutat-o cu premierul. Eu am făcut o anumită analiză și cred că este un mecanism corect, ca noi, cei care suntem în Guvernul României, ca oameni de stat, să ne asigurăm și să ne protejăm consumatorii să cumpere alimente la prețuri corecte”, a spus Barbu. 

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale Foto: Poliția Română
Eveniment

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic din Gorj care dădea false concedii medicale, însă comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu nu susține că acesta lua mită. Tot azi, tot în Gorj, Parchetul a început cercetările împotriva unui medic şi a patru asistenţi medicali specializaţi în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, care eliberau „în fals” adeverințe că persoane condamnate nu pot munci în folosul comunității. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale Trei medici şi patru asistenţi medicali sunt vizaţi în dosarul de abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals în cadrul căruia au fost efectuate, miercuri dimineaţa, 41 de percheziţii în judeţul Gorj.În perioada 2022 - 2025, 31 de persoane ar fi obţinut şi folosit, în mod ilegal, documente medicale prin care se atestă că ar fi inapte din punct de vedere medical, cu scopul de a se sustrage de la executarea obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, dispusă de instanţele de judecată."Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în perioada 2022 - 2025, cinci suspecţi, respectiv un medic şi patru asistenţi medicali specializaţi în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, fiind instigaţi de către 31 de suspecţi, care în trecut au fost condamnaţi definitiv de către instanţele de judecată în mai multe cauze penale, şi faţă de care s-a dispus obligarea la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, le-au eliberat acestora din urmă, în fals, fişe de aptitudini şi adeverinţe medicale prin care au atestat că aceştia nu sunt apţi să îşi îndeplinească obligaţiile ce le-au fost stabilite de către instanţele de judecată. Aceste adeverinţe şi fişe de aptitudini falsificate au fost utilizate de către cei 31 de suspecţi pentru a solicita Serviciului de Probaţiune Gorj şi instanţelor de judecată din judeţul Gorj încetarea obligaţiei în folosul comunităţii", se menţionează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.Sursa citată mai arată că, totodată, un suspect, medic specializat în domeniul ginecologie, din sistemul privat de sănătate, a emis în cazul mai multor paciente documente în care a consemnat diagnostice medicale fictive şi le-a direcţionat apoi spre un anumit cabinet medical pentru noi consultaţii, cu scopul de a furniza acestui cabinet medical un număr mai mare de pacienţi şi venituri mai mari din consultaţii medicale.Un alt suspect, medic din domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, a eliberat în fals adeverinţe de concediu medical, care au fost folosite de persoanele cărora li s-au eliberat pentru a justifica lipsa de la locurile de muncă.

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț Foto: Facebook Cristi Danilet
Justiție

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză fostul judecător Cristi Danileț. La rândul ei, ea numește șefi prin delegare, la serviciile județene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Danileț susține că toți șefii din județe sunt delegați. Din martie 2023, șefa direcției de probațiune este Oueslati Evelina - Denisa. Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț „Acum câteva zile am atras atenția că în sistemul de Probațiune este plin de șefi delegați și dădeam exemplu Probațiunea din București unde a fost adusă o tânără cu experiență minimă din Neamț să conducă ditamai serviciul. Azi, pe pagina instituției centrale, apare un comunicat cum că eu am prezentat date nereale.   Mă gândeam că am greșit eu pe undeva. Când colo, DNP confirmă negru pe alb că doamna e delegată (în urma unei selecții) și apoi că i s-a prelungit delegarea fără nicio selecție. Doar așa, că a vrut șefa DNP.   Ce știe lumea din sistem și publicul nu încă este că însăși șefa DNP este delegată în această funcție, o dată la 6 luni, de vreo 3 ani.   Pe scurt: șefa delegată DNP joacă rol central în selectarea șefilor din Probațiune care - ca să vezi - în toate județele sunt delegați. Cam atât despre management, stabilitate și competență.   În traducere: devii șef temporar și stai acolo nu cât spune legea, ci cât vrea șefa supremă delegată. Simplu ca bună ziua!”, a scris fostul judecător.   La 23 ianuarie, el arăta: „Ei bine, șeful de la Serviciul de Probațiune din capitală este un consilier adus din Neamț - Alexandra Bazon. Este la primul său job și este de 3 ani în sistem (admitere in 2022). Nu a dat concurs. Primește 30% in plus la salariu și adoră să fie șef peste colegii care sunt mult mai vechi în sistem. Este deja la a doua delegare.Cei incomozi, dar corecți sunt de îndată eliberați din funcție”. 

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Foto: Captură video/buletin.de
Politică

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc. Televiziunile, cele mai mari restanțe

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc: 580 de milioane de lei, datorați de un număr de 669 contribuabili, arată datele ministerului de Finanțe.  Recent, Pagina de Media arăta că Metropola TV, postul localității Voluntari, post controlat de facto de primarul Florentin Pandele, are datorii la ANAF, dar acestea sunt „într-o limită gestionabilă”, potrivit directorului Dan Cristian Popescu.  Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Firma Realitatea Media avea, la final de 2025, datorii către bugetul asigurărilor sociale de 93,8 milioane de lei, potrivit Pro TV.  Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Televiziunile au cele mai mari restanțe: 120 de companii au înregistrat 344,98 milioane de lei. Din această sumă, peste 16 milioane de lei se află în proceduri de executare silită, în timp ce 314 milioane lei sunt în proceduri de recuperare conform legii insolvenței.  Presa scrisă are și ea datorii uriașe, de 917 milioane de lei, în timp ce, de la portalurile de știri, ANAF ar avea de încasat 31,4 milioane de lei. „În ceea ce priveşte stadiul măsurilor de colectare a creanțelor fiscale, precizăm că acestea sunt aplicate în mod etapizat şi diferentiat, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În situaţia obligaţiilor fiscale neachitate la termenele legale, organele fiscale procedează, cu titlu general, la emiterea şi comunicarea somațiilor, ca primă etapă a procedurii de executare silită Ulterior, în funcție de comportamentul de plată al contribuabililor şi de situaţia juridică a creanţelor, se dispun măsuri de executare silită, precum emiterea somației la plată, înfiinţarea popririlor asupra disponibilităților băneşti sau asupra veniturilor datorate debitorilor de către terti, precum şi instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile şi imobile în vederea valorificării acestora”, explică ministerul de Finanțe. 

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră