joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2708 articole
Maria Pană

Eveniment

Firea, inspirată de "Mireasa" Antenei 1

Firea, inspirată de "Mireasa" Antenei 1. "Nu regreta niciodată nimic. Dacă este bine, este minunat. Dacă este rău, este experiență.". Această maximă nu este scrisă în vreun "oracol" adolescentin, ci postată public pe Facebook de către ministrul Familiei, Gabriela Firea. Firea, inspirată de "Mireasa" Antenei 1 În diverse forme, această zicere se găsește în sute de mii de exemplare pe internet. Dar, exact cu această formulare, este de găsit pe contul de Tik Tok al unui fost participant la emisiunea "Mireasa" a Antenei 1. Emisiunea "Mireasa" este un așa-zis "reality show" difuzat de Antena 1 și are ca subiect urmărirea câtorva cupluri în drumul acestora spre o eventuală căsătorie. Zeci de știri despre concurentul Ștefan/Ștefănuț apar pe site-ul Antenei 1. Citește și: Gabriela Firea, delir mistic – se crede fie Iisus, fie un sfânt ucrainean persecutat: „Cine crede în Mine să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” Postările pe Facebook ale Gabrielei Firea sunt adeseori controversate. Acum câteva zile, ministrul Familiei a scris un citat dintr-un acatist al unui sfânt născut pe teritoriul actualei Ucrainei și care a luptat în războiul ruso-turc la țărmul Mării Azov (regiune unde azi se află Mariupol de exemplu). Din context, se putea înțelege că Firea suferă de un complex mesianic.

Firea, inspirată de Mireasa Antenei 1 (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
România în Schengen, discuții de culise (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

România în Schengen, discuții de culise

România în Schengen, discuții de culise. Preşedintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, afirmă că ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, are oportunitatea de a pune în discuţie problema aderării României la spaţiu Schengen în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului JAI, organizată la Stockholm pe 25 ianuarie, la care demnitarul român a fost invitat să participe. România în Schengen, discuții de culise "Pe 25 ianuarie, domnul Bode este invitat la Stockholm, la o reuniune informală a Consiliului JAI, ne anunţă Preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care a convocat această şedinţă. Vizita este importantă, nu avem deocamdată confirmarea participării ministrului român de Interne la evenimentul din Suedia, dar vorbim de oportunitatea pe care acesta o are de a pune în discuţie, chiar şi într-un format informal, chestiunea accesului nostru în spaţiul Schengen. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Rămâne de văzut dacă, de această dată, dialogul, perseverenţa şi capacitatea de negociere a actualului guvern vor fi mai reuşite decât până acum. Deci, toţi ochii spre Stockholm, acolo unde, în perioada 25-27 ianuarie, va avea loc un Consiliu JAI informal", a scris Tomac, vineri, pe Facebook.

Putin trimite hipersonice nucleare lângă SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin trimite hipersonice nucleare lângă SUA

Putin trimite hipersonice nucleare lângă SUA. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a transmis joi Statelor Unite că rachetele hipersonice ruseşti vor fi în curând aproape de ţărmurile NATO, după ce ambasada SUA la Moscova a difuzat un mesaj video în care-şi afirmă solidaritatea faţă de ruşii ce se opun războiului declanşat de ţara lor împotriva Ucrainei. Putin trimite hipersonice nucleare lângă SUA "Principalul cadou de Anul Nou cu un pachet de muniţii compus din rachete Zircon a plecat ieri către ţărmurile NATO", a spus Medvedev, referindu-se la anunţul anterior al preşedintelui rus Vladimir Putin despre desfăşurarea în Atlantic a unei nave militare ruseşti echipate cu rachete hipersonice. "Aşadar, bucuraţi-vă! Asta va face să reflecteze pe oricine este o ameninţare directă pentru Rusia sau aliaţii noştri", a continuat fostul preşedinte rus, adresându-se Washingtonului şi transmiţându-i că respectivele rachete ar putea fi plasate la numai 100 de mile de coasta americană. Mesajul lui Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, survine după ce ambasada SUA la Moscova a publicat un mesaj video pe care l-a denumit: "un apel către poporul Rusiei". Înregistrarea care durează 50 de secunde conţine imagini ce arată distrugeri provocate de bombardamentele ruseşti în Ucraina, afirmând că ceea ce se întâmplă acolo "nu este demn pentru voi", pentru cetăţenii ruşi. Mesajul ambasadei SUA de la Moscova "Rămânem solidari cu fiecare dintre voi care vă străduiţi să creaţi un viitor mai paşnic", mai spune ambasada americană în înregistrarea video, în care este inserată şi o imagine cu sloganul "Nu războiului!" scris cu spray cu vopsea pe un zid. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Rusia şi SUA au "concurat şi colaborat" decenii la rând şi "pe tot parcursul istoriei, ţările noastre au fost unite de asemănările culturale şi de realizările noastre", menţionează mai departe mesajul ambasadei americane, în timp ce imaginile care-l însoţesc arată cosmonauţi sovietici, scriitori precum Feodor Dostoievski şi secvenţe cu preşedinţii Loenid Brejnev, Mihail Gorbaciov şi Boris Elţîn. În reacţia sa faţă de acest clip video, Medvedev i-a calificat pe membrii guvernului american drept nişte "ciudaţi" care apelează la procedee din propaganda nazistă a lui Joseph Goebbels, fostul preşedinte rus scăpând şi o înjurătură la adresa oficialilor americani.

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale. Preşedintele Dumei ruse a ameninţat joi că va confisca proprietăţile germane dacă Berlinul face uz de activele Rusiei pentru reconstrucţie în Ucraina. Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale "În momentul în care se va lua această decizie, vom avea dreptul la acţiuni similare legate de proprietatea Germaniei şi a altor state", a scris Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe canalul său de Telegram. Companiile germane au făcut investiţii directe mari în Rusia în trecut. Volodin a acuzat Germania şi Franţa pentru declanşarea războiului, acuzându-i pe liderii german şi francez de la acea vreme, Angela Merkel şi Francois Hollande, că au semnat Acordul de la Minsk din 2015 pentru a înşela Rusia şi comunitatea internaţională. Acordul de la Minsk Acordul, cunoscut sub numele de Minsk II, prevedea încetarea focului, retragerea armelor grele şi reforme ale constituţiei ucrainene. Puterile europene nu au avut niciodată intenţia ca acordul să fie îndeplinit, a spus preşedintele Dumei. "Guvernul german a decis acum să schimbe problemele pe care predecesorii săi le-au creat asupra ţării noastre", aceasta include confiscarea bunurilor ruseşti, a mai scris Volodin. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Rusia a interzis companiilor occidentale să vândă activele blocate în ţară după ce companiile s-au retras fără permisiune specială ca răspuns invadarea Ucrainei în februarie. Există o discuţie în Germania şi în alte ţări de ceva timp în legătură cu utilizarea activelor ruseşti pentru a reconstrui Ucraina.

Patru ani rate la BCR, nimic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru ani rate la BCR, nimic

Patru ani rate la BCR, nimic. După patru ani de plată a ratelor unui credit, o ieşeancă a reuşit să scape de doar 1 leu şi 30 de bani din datorie. Patru ani rate la BCR, nimic Împrumutase 5.000 de lei, iar în 2021 împotriva ei au început demersurile privind executarea silită. Femeia mai avea de plătit 4.998,70 lei. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Explicația: BCR a cesionat creanţa către altă bancă, dar a fost cedată succesiv, până a a juns la un recuperator, Invest Capital Ltd. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elena Băsescu, jurnalistă la Adrian Sârbu (sursa: Facebook/Elena Basescu)
Eveniment

Elena Băsescu, jurnalistă la Adrian Sârbu

Elena Băsescu, jurnalistă la Adrian Sârbu. Fiica cea mică a fostului președinte Băsescu s-ar fi prezentat în redacția Aleph News de azi și ar urma să se ocupe cu redactarea știrilor, arată ziare.com. Elena Băsescu, jurnalistă la Adrian Sârbu Aleph News nu a comentat informația. Elena Băsescu nu are, cu adevărat, o meserie sau experiență într-un post anume. Ea a fost europarlamentar între 2009 și 2014 iar în 2016 a fost angajată la Camera de Comerț și Industrie, la departamentul de Relații Internaționale. Poziția de europarlamentar a obținut-o datorită sprijinului președintelui Băsescu, atunci în funcție. Iar angajarea la Camera de Comerț, pe aceeași filieră. În decembrie 2020, a candidat la alegerile parlamentare, deschizând lista PMP Constanța pentru Camera Deputaților. Dar PMP nu a reușit să atingă pragul necesar de voturi pentru a intra în Parlament. Citește și: Compania care a produs „Teambuilding”, filmul de mare succes comercial, avea pierderi și datorii de milioane înainte să dea lovitura cu această satiră Potrivit ultimei declarații de avere, pe care a completat-o în 2020, Elena Băsescu deținea la vremea respectivă bijuterii și ceasuri în valoare de 40.000 de euro și un BMX X6 fabricat în 2020. În plus, declara peste 160.000 de euro în conturile bancare.

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare

Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare. În Rusia a început, se pare, "campania" de pregătire a societăţii pentru un nou val de mobilizare, după ce o aşa-numită asociaţie a i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să ordone mobilizarea generală în ţară şi să instituie interdicţia ca bărbaţii de vârstă militară să părăsească Rusia, relatează marţi The Moscow Times. "Văduvele" vor un Stalin "Îi solicităm preşedintelui nostru Vladimir Vladimirovici Putin să permită armatei să efectueze o mobilizare pe scară largă, care să corespundă situaţiei ce s-a creat la frontierele noastre", se afirmă în apelul aşa-numitelor "văduve", postată pe canalul Telegram al organizaţiei. Autoarele textului cer de asemenea "să li se interzică bărbaţilor cu vârsta de încorporare să poată pleca în afara ţării". "Avem tot dreptul moral pentru aceasta: bărbaţii noştri au murit, apărându-i pe aceştia, dar cine ne va apăra pe noi dacă ei vor fugi?", explică asociaţia "văduvelor". În privinţa mobilizării, acestea îi cer lui Putin să se ghideze după Stalin, care "nu se gândea la niciun fel de cotă de popularitate în sondaje sau la nemulţumirea disidenţilor", urmărind doar victoria. În finalul apelului lor, autorii (autoarele) subliniază că aceasta este "rugămintea noastră, decizia noastră şi cererea noastră!". "Şi noi credem că autorităţile ne vor auzi!", afirmă la sfârşit "văduvele". Ucrainenii se așteptau Nu există informaţii publice despre fondatoarele acestei organizaţii şi nici despre reprezentantele sale, notează The Moscow Times. Primul mesaj postat pe canalul Telegram al organizaţiei respective datează din 5 decembrie. În total, "Văduvele soldaţilor" au 1.800 de abonaţi. În postări ulterioare, autorii proiectului îşi recunosc apropierea de administraţia prezidenţială rusă, care oferă "asistenţă intensă" în pregătirea răspunsurilor juridice la solicitările văduvelor militarilor. Şeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, declarase anterior că autorităţile ruse ar putea declanşa un nou val de mobilizare imediat după Anul Nou: la 5 sau 9 ianuarie, estimase el, conform publicaţiei citate. Armata rusă, afirmase Budanov, "nu are suficiente efective" de luptă pentru a compensa "pierderile importante" suferite în Ucraina şi a constitui noi unităţi militare. Putin, disperat, pregătește o nouă mobilizare În acest sens, cunoscutul publicist independent rus Stanislav Belkovski, autoexilat în Israel după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, a declarat marţi că tot mai multe informaţii menite să justifice şi să fundamenteze nevoia de a întări potenţialul militar al Federaţiei Ruse apar în ultimele zile în spaţiul media. Citește și: Putin, dispus să sacrifice 70.000 de ruși în următoarele luni pentru a ataca simultan din nord și est, potrivit Informațiilor Militare ucrainene Cel mai probabil, Kremlinul se pregăteşte să folosească o mişcare deja uzitată, "un apel direct al populaţiei" către Putin, spune el. Belkovski consideră că tocmai pentru punerea în practică a acestei idei a fost creată aşa-numita asociaţie "Văduvele soldaţilor" de către Kremlin, conform publicaţiei ucrainene Dialog.

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși

Putin sacrifică încă 70.000 de ruși. Rusia nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, dar îşi va continua operaţiunile ofensive pe diferite direcţii, a declarat marţi Andrei Cerniak, un purtător de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), într-un comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei. Atacuri simultane din nord și est "În noul an, ruşii vor încerca să desfăşoare în continuare operaţiuni ofensive. Până acum, pe niciuna dintre direcţii nu au reuşit să-şi atingă scopul. Ei înţeleg că pierd, dar nu plănuiesc să pună capăt războiului (declanşat cu zece luni în urmă), conform evaluărilor serviciului de informaţii militare al Ucrainei", a afirmat Cerniak. "Luăm în considerare posibilitatea ca ei să atace dinspre nord şi est concomitent", a adăugat el, indicând că forţele ucrainene sunt pregătite pentru orice fel de acţiuni din partea inamicului. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă În declaraţia sa, reprezentantul GUR a spus că ruşii vor încerca să menţină coridorul terestru în Crimeea şi să cucerească întreaga regiune Doneţk. În acelaşi timp, a apreciat el, forţele ruse nu vor reuşi să forţeze fluviul Nipru pentru a captura din nou oraşul Herson, de unde s-au retras la începutul lunii noiembrie. Putin sacrifică încă 70.000 de ruși În următoarele patru-cinci luni, conform previziunilor GUR, armata rusă ar putea pierde încă 70.000 de soldaţi în Ucraina. Dar conducerea rusă este dispusă la astfel de pierderi, spune Andrei Cerniak, citat de Ukrainska Pravda. Conform estimărilor Kievului, Rusia a pierdut în cele zece luni de război în Ucraina peste 100.000 de soldaţi. Ucraina se pregăteşte pentru orice fel de acţiuni din partea forţelor ruse, a afirmat marţi într-o declaraţie separată, ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Anna Maliar, care a subliniat că, pe moment, Kievul nu ştie exact din ce direcţie armata rusă îşi va declanşa noua ofensivă de anvergură din acest an, pentru că inamicul are mai multe scenarii şi ia decizia în ultimul moment, relatează RBC.ua. "Inamicul are şi el, aşa cum a fost până acum, mai multe scenarii şi se ghidează după situaţie. Ruşii i-au decizia în ultimele ore, iar cei care o pun în aplicare nu ştiu cu o zi înainte cum, unde şi ce fel de decizie vor trebui să pună în practică", a afirmat Maliar, răspunzând la întrebarea unui jurnalist în cadrul unei conferinţe de presă. Rusia se poate folosi de orice Ministrul ucrainean adjunct al Apărării a specificat că inamicul rus se ghidează după situaţie şi după dinamica frontului, calculându-şi resursele. "Spunem mereu deschis că acum pe teritoriul Belarusului au loc mişcări de personal şi de tehnică. Încă din februarie au loc astfel de mişcări. Ei derulează constant acolo, dar de fapt înţelegem că este vorba despre o stare de pregătire", a spus Anna Maliar. Teritoriul Belarusului este folosit în mod constant de ruşi în cadrul războiului declanşat în Ucraina, a afirmat ea. "Dacă ar putea fi utilizat mai intens Belarus? Rusia poate folosi orice vrea, e război. Prin urmare, toată lumea ar trebui să fie pregătită pentru orice desfăşurare a evenimentelor, dar să se înţeleagă că noi dispunem de informaţii şi, pe cât posibil, statul este pregătit", a adăugat responsabila ucraineană. Scenariul atacului din Belarus, valid În urma mobilizării ordonate de Vladimir Putin, Rusia pregăteşte 200.000 de noi soldaţi şi aproape sigur va încerca să atace din nou Kievul, avertizase recent comandantul şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, nu a exclus ca armata rusă să creeze un grup de atac pe teritoriul Belarus în ianuarie-februarie, care să fie compus din persoane mobilizate. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie trecut pe care o numeşte "operaţiune militară specială", dar care a fost denunţată de Kiev şi Occident drept o agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de această anvergură după cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Lagăre de tortură rusești în Harkov (sursa: Facebook/Поліція Харківської області)
Internațional

Lagăre de tortură rusești în Harkov

Lagăre de tortură rusești în Harkov. Poliţia ucraineană afirmă că a descoperit 25 de lagăre de tortură după eliberarea de sub ocupaţia rusă a zonei din jurul oraşului Harkov, situat în estul Ucrainei. Lagăre de tortură rusești în Harkov Trupele ruse au reţinut şi torturat civili în condiţii inumane în aceste lagăre, a scris luni, pe Facebook, şeful poliţiei regionale, Volodimir Timoşko. Unii dintre prizonieri au fost supuşi la şocuri electrice, iar altora li s-au rupt degetele, a adăugat el. Regiunea din jurul oraşului Harkov a fost ocupată luni de zile de trupele ruse, care s-au retras abia la începutul lunii septembrie, după o contraofensivă ucraineană. De atunci au fost descoperite în regiunea eliberată cadavrele a 920 de civili, dintre care 25 ale unor copii, ucişi de soldaţii ruşi, a adăugat Timoşko. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă Potrivit investigaţiilor autorităţilor ucrainene, forţele ruse au comis crime de război şi în alte teritorii ocupate. După retragerea unităţilor ruseşti din suburbia Bucea a capitalei Kiev au fost descoperite peste 400 de cadavre. Mare parte din victime au suferit morţi violente. Ancheta este în derulare.

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut (sursa: Facebokk/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut. Armata ucraineană susţine că a provocat pierderi grele trupelor ruse în Bahmut, un orăşel din estul Ucrainei care este scena unor bătălii aprige de luni de zile. Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut Aproximativ 170 de soldaţi ruşi au fost ucişi sâmbătă în lupta pentru controlul asupra acestui oraş bombardat, a declarat duminică seara purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forţelor Armate, Serhi Cerevati (date cuprinse și în bilanțul armatei ucrainene). Cerevati a descris situaţia drept o "linie de asamblare a morţii" pentru ocupanţii ruşi şi a spus că cel puţin alţi 200 de soldaţi ruşi au fost răniţi. Citește și: Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina Moscova nu a comentat, iar numărul exact al victimelor de pe câmpul de luptă este adesea imposibil de confirmat imediat. Forţele ruse încearcă fără încetare să cucerească oraşul Bahmut, care a devenit un premiu simbolic pentru Moscova, chiar dacă analiştii spun că valoarea sa strategică este modestă.

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen. Țara nordică a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Suedia - președinția UE, România - nu Schengen "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson (foto) într-un discurs susţinut în decembrie. Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson. Aderarea la Schengen a unor state europene nu este o prioritate a Suediei. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson. Colaborare cu populiștii Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE". Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

COVID: Taiwanul vrea să ajute China (sursa: president.gov.tw)
Internațional

COVID: Taiwanul vrea să ajute China

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

Papa emerit Benedict XVI a murit (sursa: BBC)
Internațional

Papa emerit Benedict XVI a murit

Papa emerit Benedict XVI a murit. Acesta avea 95 de ani și era foarte bolnav. Papa emerit Benedict XVI a murit "Cu durere vă anunţ că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a murit astăzi la ora 9:34, la Mânăstirea Mater Ecclesiae, din Vatican", a anunţat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, într-un comunicat. Starea de sănătate a teologului german se deteriorase în ultimele zile, însă Vaticanul precizase vineri că starea sa era "stabilă" şi că Benedict a participat joi la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa. Cotidianul catolic La Croix publicase ştirea că Benedict era tratat pentru probleme renale. Agenţia italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficienţă renală. Vaticanul nu a comentat aceste informaţii, însă precizase recent că situaţia se află sub control. Funeraliile celui de-al 265-lea papă sunt aşteptate să fie oficiate de succesorul său, Francisc, la Roma, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice la care ar putea participa zeci de mii de persoane, inclusiv şefi de stat. Agenţiile de presă Reuters şi AFP prezintă momentele care au marcat viaţa şi pontificatul lui Benedict, care a demisionat în 2013, fiind primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a făcut un astfel de pas, în loc să rămână pe viaţă în fruntea Bisericii. Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o persoană de încredere". Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF). Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de "Rottweilerul lui Dumnezeu". Un administrator slab care a recunoscut o "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor", Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia. El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema. Scandalul "Vatileaks" din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană (''guvernul'' Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară. Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016. Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea. El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancţionat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos şi unul dintre cei mai cunoscuţi abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleşitoare ale infracţiunilor sale. În 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat. Confuzia legată de cei "doi papi" a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veşminte albe şi de a fi cunoscut ca "papă emerit". Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât şi pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislaţiei ecleziastice pentru a reglementa funcţiile şi statutul foştilor papi. Benedict a scris peste 60 de cărţi între 1963, când era preot, şi 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. ''În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectează şi meditează asupra unor chestiuni spirituale'', a declarat Benedict după demisie. Cânta la pian şi avea o preferinţă pentru Mozart şi Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind "o expresie a pasiunilor josnice" şi a numit odată muzica populară "un cult al banalităţii". Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 şi iubeşte şi muzica tango din Argentina sa natală. Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiţionale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit şi emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.

NATO, să continue să înarmeze Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, să continue să înarmeze Ucraina

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze. Rusia a lansat 16 drone "kamikaze" în Ucraina în timpul nopţii de joi spre vineri, a anunţat vineri armata ucraineană, la o zi după ce Moscova a tras zeci de rachete în cel mai recent atac al său împotriva infrastructurii critice din Ucraina. Atacuri de noapte cu drone-kamikaze Forţele Aeriene Ucrainene au transmis că toate cele 16 drone, care - potrivit relatărilor sale - au fost lansate din sud-est şi nord -, au fost distruse de apărarea antiaeriană a Kievului. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat pe canalul său de Telegram că şapte drone au ţintit Kievul, dintre care cinci au fost distruse în oraş şi două înainte de a ajunge la Kiev. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus O clădire administrativă din Kiev a fost distrusă parţial, potrivit lui Serghei Popko, şeful administraţiei militare a Kievului, care a adăugat că nu există informaţii despre posibile victime. Rusia a lansat o întreagă serie de atacuri cu drone şi rachete împotriva Ucrainei, de la jumătatea lunii octombrie, afectând grav infrastructura energetică a ţării şi obligând autorităţile ucrainene să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în mod planificat sau în regim de urgenţă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră