vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2748 articole
Maria Pană

Eveniment

Sectorul 3 - șobolani veseli pe trotuar

Sectorul 3 - șobolani veseli pe trotuar. Câțiva șobolani nestingheriți se hârjoneau vineri, 10 mai, pe un trotuar de la intersecția bulevardelor Liviu Rebreanu și Nicolae Grigorescu din Sectorul 3 al Capitalei. Sectorul 3 - șobolani veseli pe trotuar Imaginile au fost transmise redacției DeFapt.ro de către un cititor. Acesta a trimis sesizări la Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și la Ministerul Sănătății. Citește și: Nomenklatura PSD îi oferă tratament preferențial actorului Florin Piersic și face spectacol cu internările în timp ce pacienții obișnuiți sunt dați deoparte "În conformitate cu prevederile articolului 7 din Ordonanta nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, Pe cale de consecinţă, vă rugăm să ne transmiteți datele dvs. de identificare.", a fost răspunsul ministerului.

Sectorul 3 - șobolani veseli pe trotuar (sursa: defapt.ro)
Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, vineri, că vor fi necesare aproximativ 130 de milioane de lei în vederea aducerii Podului Basarab la standarde şi realizarea recepţiei. Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție În prezent, autoritatea locală poartă discuţii cu constructorul, care ar putea suporta o parte din această sumă, în vederea evitării unui litigiu, a precizat Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă. Citește și: EXCLUSIV De ce Pasajul Basarab, inaugurat acum 12 ani și care a costat 760 de milioane de lei, nu are nici azi recepția făcută: constructorii nu au remediat niciodată lucrările neconforme iar PMB nu i-a sancționat în nici un fel "Avem discuţii pentru Podul Basarab. Am făcut o expertiză. Ca să putem să facem în sfârşit recepţia, după mai bine de zece ani, costurile sunt de vreo 130 de milioane de lei. Avem discuţii cu constructorul ca să evităm un litigiu şi pare că ne îndreptăm către o soluţie, în care noi să plătim vreo 40 - 50 de milioane, ei să plătească restul şi să avem la standarde Podul Basarab şi să facem recepţia, să putem să facem mai departe un contract de mentenanţă. Dar, suma asta, pentru moment, nu prevede şi acea bandă rulantă (trotuarul rulant de la Gara de Nord - n.r.), care o să mai rămână închisă o perioadă", a explicat el. Acum nu sunt respectate standardele Potrivit primarului, trotuarul rulant de la Gara de Nord a fost închis, pentru a evita eventuale vandalizări. "Nu s-a făcut recepţie nici la Podul Basarab, nici la trotuarul rulant (de la Gara de Nord); nefăcându-se recepţie, nu s-a făcut nici mentenanţă şi a rămas în grija nimănui şi e mai bine închis decât să fie vandalizat mai mult decât este stricat până în momentul acesta", a precizat Nicuşor Dan. Edilul a subliniat că recepţionarea ar fi trebuit realizată în urmă cu zece ani, astfel încât să fie evitate discuţii ulterioare privind cui revine responsabilitatea unor deteriorări. "Podul Basarab trebuia recepţionat în momentul în care s-a dat în folosinţă, aşa cum am făcut noi cu Podul Doamna Ghica. Nu s-a întâmplat, iar atunci procedura administrativă este să faci o expertiză ca să îţi spună ce mai este de făcut la pod, astfel încât el să fie în standarde şi să poţi să faci o recepţie. Acum, discuţia foarte lungă este: din toate lucrurile de care mai ai nevoie, de exemplu deteriorarea parapetului, ele vin din cauză că nu le-a făcut constructorul la timpul potrivit sau că au trecut anii şi oricum s-ar fi stricat? De aceea e bine să faci recepţia după ce ai terminat lucrarea şi nu zece ani după", a transmis el.

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați (sursa: CNSAS)
Eveniment

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați "În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei. În octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Procurorii, probe noi de la CNSAS și IICMER Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989. Achitarea, șoc pentru familie și societate "Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explica Parchetul General. La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie. De asemenea, IICCMER susţinea că achitarea foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar. ÎCCJ: Securitatea nu era sistematic represivă Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al "întregii populaţii active", ci ar fi vorba doar de "un conflict limitat la câteva persoane". Mai mult, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului. Scrisori la "Europa liberă" și note de jurnal Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. În perioada ianuarie - noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Bătut în închisoare până la moarte Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Inginerul a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică, decedat recent, nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, după ce a obţinut în instanţă 22 de cereri de amânare a executării pedepsei. Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Florin Piersic, în "stare generală gravă" (sursa: Inquam Photos/Cristi Vescan)
Eveniment

Florin Piersic, în "stare generală gravă"

Florin Piersic, în "stare generală gravă" la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular Bucureşti, unde a fost internat joi, afirmă reprezentanţii unităţii medicale într-un comunicat remis presei. Florin Piersic, în "stare generală gravă" "În cursul zilei de astăzi, domnul Florin Piersic a fost transferat la Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular Bucureşti. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA La momentul internării, pacientul, în vârstă de 88 ani, se prezintă cu o stare generală gravă în urma unui sepsis cu punct de plecare de la nivelul unei proteze totale de genunchi. Pacientul prezintă multiple patologii asociate, dintre care cea mai gravă este cea cardiacă", se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, actorului i se vor efectua investigaţii de laborator şi imagistice. "Vom efectua investigaţii de laborator şi imagistice în urma cărora vom stabili conduita terapeutică", susţine aceeaşi sursă.

"Ecce Homo", expus temporar la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Ecce Homo", expus temporar la Iași

"Ecce Homo", expus temporar la Iași. Locuitorii orașului vor putea admira una din cele mai celebre picturi ale omenirii. "Ecce Homo", expus temporar la Iași Începând de joi, 9 mai, tabloul "Ecce Homo" de Tiţian este expus pentru prima dată la Muzeul Municipal "Regina Maria" din Iaşi. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Această lucrare face parte din colecția Muzeului Național Brukenthal, care este singura instituție din România și din Europa de Est care deține o operă a renumitului artist italian. "Ecce Homo", prezentată publicului ieșean în preajma sărbătorilor pascale, abordează o temă rară în pictura italiană a secolului al XVI-lea, reprezentându-l pe Iisus Hristos. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Buzău, mai sărac decât județe moldovene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Buzău, mai sărac decât județe moldovene

Buzău, mai sărac decât județe moldovene. Gafa premierului Marcel Ciolacu, care a "glumit" la sfârșitul lunii trecute cerând public să nu fie jignit pentru că Buzăul de unde e el nu este în Moldova, încă are ecouri în pragul campaniei electorale. Buzău, mai sărac decât județe moldovene Declarația a fost făcută într-un discurs susținut la Timișoara, în care tocmai îl lăuda pe colegul său de partid de la Transporturi: "a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova". Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Am comparat rapoartele de performanță publicate de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice tocmai ca să aflăm cum stă Buzăul condus într-o vreme de actualul prim-ministru. Pus între cele opt județe moldave, Buzăul premierului Ciolacu ar fi abia al șaselea, după Iași, Suceava, Galați, Bacău și Neamț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist rus şi creator de conţinut pe YouTube Iuri Dudi - inclus în martie 2022 pe lista "agenţilor străini" de autorităţile de la Moscova - că şi-a redobândit cetăţenia română "acum 13-15 ani" şi că, la fel ca "un milion" de cetăţeni ai Republicii Moldova, este şi cetăţean al României, relatează marţi publicaţia Ziarul Naţional de la Chişinău. Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc Jurnalistul rus a vrut să afle de ce şi-a luat preşedinta Republicii Moldova paşaport românesc: pentru a circula "fără viză" în Europa sau "pentru orice eventualitate"? Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții "Bunicii mei au avut paşapoarte româneşti. Pentru mine a fost important să am paşaport românesc", a răspuns Maia Sandu. În acelaşi timp, Maia Sandu a spus că "un milion dintre cetăţenii noştri au paşaport românesc". "Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE", a adăugat ea. Unirea cu România, în UE La întrebarea ce crede despre unirea Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a afirmat că, potrivit sondajelor, "între 36% şi 40%" dintre cetăţenii moldoveni îşi doresc unirea fie din motive istorice, fie pentru că nivelul de trai este mult mai bun peste Prut. "Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor (...) Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE", a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău

CFR Călători, pierderi de un miliard (sursa: Facebook/CFR Călători)
Economie

CFR Călători, pierderi de un miliard

CFR Călători, pierderi de un miliard. Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023. Au crescut cheltuielile salariale Pierderile sunt determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei. În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei. Tarife majorate cu 8% Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare. Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023. CFR Călători, pierderi de un miliard "Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023", se arată în proiect. Cifre îngrozitoare Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare. Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023. Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei. "Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect.

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel (sursa: Facebook/CIA)
Internațional

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel. William Burns este aşteptat să se întâlnească la Doha cu premierul Qatarului pentru a discuta despre negocieri indirecte între Israel şi Hamas, a declarat duminică pentru AFP o sursă apropiată discuţiilor. Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel Sursa, care a solicitat anonimatul, a declarat că Burns se afla în drum spre capitala Qatarului pentru discuţii cu premierul Mohammed bin Abdelrahmane Al Thani, a cărui ţară a fost implicată în eforturile de mediere a unui armistiţiu în Fâşia Gaza şi a eliberării ostaticilor. Citește și: Actele antisemite la nivel mondial, cifre-record mai ales în ultimele șapte luni, după atacul terorist al Hamas în Israel de la 7 octombrie 2023 Perspectivele pentru o încetare a focului în Gaza păreau reduse duminică, deoarece Hamas şi-a reiterat cererea de încetare a războiului în schimbul eliberării ostaticilor, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus categoric această variantă. Cele două părţi s-au acuzat reciproc pentru impasul în care se află, iar delegaţia Hamas a declarat că va părăsi duminică seara negocierile de la Cairo, care vizau încheierea unui armistiţiu, pentru a se consulta cu conducerea sa. Cu toate acestea, oficialii Hamas ar urma să se întoarcă în capitala egipteană marţi, au declarat două surse de securitate egiptene. Qatar și Egipt încearcă să medieze În cea de-a doua zi de discuţii cu mediatorii egipteni şi qatarezi, negociatorii Hamas şi-au menţinut poziţia conform căreia orice acord de armistiţiu trebuie să pună capăt războiului, au declarat oficiali palestinieni. La Cairo nu au fost prezenţi reprezentanţi ai Israelului, dar duminică Netanyahu a reiterat obiectivul său de la începutul războiului, în urmă cu aproape şapte luni: dezarmarea şi dezmembrarea definitivă a mişcării islamiste palestiniene Hamas, în caz contrar punând în pericol securitatea viitoare a Israelului. Qatarul, unde Hamas are un birou politic, şi Egiptul încearcă să medieze o continuare a unei scurte încetări a focului din noiembrie, pe fondul consternării internaţionale cu privire la numărul tot mai mare de morţi din Gaza şi la situaţia dificilă a celor 2,3 milioane de locuitori ai acesteia.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

A turnat la Securitate, poate candida (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

A turnat la Securitate, poate candida

A turnat la Securitate, poate candida. Un consilier local din comuna Lespezi (jud. Iași) acuză USR că defilează la alegerile locale din comună cu un fost colaborator al Securității. A turnat la Securitate, poate candida Ioan Paiu a reclamat biroului electoral local faptul că Gheorghiță Ștefan, candidatul USR la funcția de primar, a declarat în fals că nu ar fi colaborat cu fosta Securitate. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Conform reclamației lui Paiu, Ștefan a declarat în mod regulat, la toate alegerile locale din 2012 încoace, că nu ar fi fost lucrător sau colaborator al Securității, reușind să ocupe o dată postul de primar și de trei ori un fotoliu de consilier local. În fața Judecătoriei Pașcani, Paiu a precizat că, la sfârșitul lui ianuarie 2017, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a emis o notă a Direcției de Investigații care atesta că Gheorghiță Ștefan fusese colaborator al Securității, recrutat la data de 27 septembrie 1982. Această calitate fusese confirmată de Curtea de Apel București în mai 2018. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Poliției Rutiere, BMW de bombardier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful Poliției Rutiere, BMW de bombardier

Șeful Poliției Rutiere, BMW de bombardier: ar trebui să predea certificatul de înmatriculare al autoturismului pe care îl conduce și să își taie singur apoi amendă? Șeful Poliției Rutiere, BMW de bombardier Autoturismul pe care comisarul Mihai Șoric îl conduce are aplicate folii negre foarte închise pe geamurile portierelor și farurilor. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Și aici vorbim de portierele din spate ale autovehiculului, dar și cele de pe față. Jurnaliștii au arătat fotografii cu geamurile negre mai multor specialiști, inclusiv unuia de la Registru Auto Român. Iar aceștia au fost categorici: foliile lipite de Mihai Șoric la BMW-ul argintiu cu care vine la serviciu sfidează legea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Puterea georgiană vrea legea agentului străin (sursa: BBC)
Internațional

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin"

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin". Mii de manifestanţi au ieşit în stradă miercuri seară în Georgia pentru a protesta contra proiectului de lege controversat privind "influenţa străină", adoptat în a doua lectură de parlament în pofida mobilizării masive a opozanţilor săi în ultimele săptămâni. Puterea georgiană vrea legea "agentului străin" Mărul discordiei îl constituie o lege, similară celei din Rusia, care clasifică ONG-urile ce primesc fonduri din străinătate drept agenţi străini. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Deputaţii georgieni au votat miercuri cu 83 de voturi pentru şi 23 voturi contra textului pe care partidul aflat la putere, Visul Georgian, doreşte să îl vadă adoptat definitiv până la jumătatea acestei luni. Textul are nevoie şi de votul în a treia lectură. Preşedinta ţării, Salome Zurabişvili, care este în conflict cu partidul aflat la putere, ar urma să se opună prin veto. Dacă legea va fi adoptată, atunci orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca "organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine". Gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă În timpul nopţii de marţi spre miercuri, forţele de ordine georgiene au reţinut peste 60 de persoane şi au folosit gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă pentru a dispera zecile de mii de manifestanţi. Printre cei reţinuţi de poliţie s-a aflat Levan Kabeişvili, liderul Mişcării Naţionale Unite, cel mai mare partid de opoziţie. Kabeişvili a publicat o fotografie în care apare cu faţa umflată şi însângerată. În Georgia, numeroase proiecte de promovare a democraţiei funcţionează cu bani din partea Uniunii Europene sau a SUA. Partidul Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele prooccidentale.

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA

Garda Forestieră nu a sancționat IKEA. Cu două săptămâni în urmă, un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuza grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România. Garda Forestieră nu a sancționat IKEA Metoda: nu ar face deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Citește și: Misterioasa dispariție a candidatului Piedone: două zile de când nu a mai postat pe rețelele sociale și nu a mai apărut la TV. Retragerea sa ar ajuta-o pe Firea, și ea o apropiată a lui Voiculescu Astfel, doar puțin peste 1% din cele peste 51 de mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie). Încă 8,25% se află în regim de protecție parțială, arată raportul realizat de Fundația Agent Green și de ONG-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii cumpără masiv mașini second hand (sursa: Facebook/Registrul Auto Român Oficial)
Economie

Românii cumpără masiv mașini second hand

Românii cumpără masiv mașini second hand. În primul trimestru din 2024, față de anul trecut, au fost înmatriculate cu 12,6% mai multe mașini uzate, dar cu 10% mai puține vehicule noi. Românii cumpără masiv mașini second hand Contrar a ceea ce ar vrea Uniunea Europeană, mașinile diesel sunt mai mult de jumătate și în creștere față de 2023. Citește și: Preotul Tănase, care consideră că femeile au o parte de vină dacă sunt violate, susține că sexul este permis în post dacă soțul își dorește asta. Argumentul: femeia nu e stăpână pe corpul ei Jumătate din autoturismele care au ajuns pe străzile ieșene sunt fabricate cu mai bine de zece ani în urmă. Piața auto a mașinilor la mâna a doua este în continuă creștere la Iași, iar unii dealeri auto locali vorbesc de vânzări mari pe acest segment chiar și în primele trei luni din 2024, în ciuda declinului general al pieței auto în România în primul trimestru al acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră