miercuri 05 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

În spațiu, nu există țări: colaborare perfectă între americani și ruși pe SSI

Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic. În contextul tensiunilor accentuate dintre Rusia şi ţările occidentale din cauza războiului din Ucraina, un cosmonaut rus a predat comanda Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) unui astronaut american, potrivit Agerpres. Rușii și americanii se înțeleg numai în spațiul cosmic Cosmonautul rus Anton Shkaplerov a predat comanda ISS colegului său american Thomas Marshburn într-o ceremonie care a avut loc marţi şi la care au participat toţi membrii echipajului, conform imaginilor transmise în direct de NASA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Deşi oamenii de pe Terra au probleme, ISS a rămas un "simbol al cooperării", a declarat Anton Shkaplerov într-un scurt discurs. Thomas Marshburn i-a mulţumit şi a spus că pentru el este "o onoare şi un privilegiu" să devină comandantul ISS. Anton Shkaplerov urmează să revină pe Terra în cursul zilei de miercuri la bordul unei capsule ruseşti Soiuz, alături de cosmonautul rus Piotr Dubrov şi de astronautul american Mark Vande Hei. Speculaţiile potrivit cărora Mark Vande Hei ar fi putut să nu revină pe Terra la bordul vehiculului rusesc din cauza tensiunilor dintre cele două ţări au fost vehement negate de ambele tabere. Thomas Marshburn a ajuns la bordul ISS în noiembrie 2021 alături de colegii lui americani Raja Chari şi Kayla Barron şi de astronautul german Matthias Maurer.

În spațiu, nu există țări: colaborare perfectă între americani și ruși pe SSI
Cel mai bine păzit secret al războiului declanșat de Putin: pierderile militare ale Ucrainei
Internațional

Cel mai bine păzit secret al războiului declanșat de Putin: pierderile militare ale Ucrainei

Pierderile militare ucrainene, ținute secret. Dacă experţii occidentali sunt de acord în a estima că mai multe mii de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei în Ucraina, în schimb aproape nicio informaţie nu răzbate în spaţiul public despre pierderile armatei ucrainene, care rezistă cu tenacitate de aproape cinci săptămâni de confruntare, notează marţi France Presse. Pierderile militare ucrainene, ținute secret 'Nu ştim prea multe lucruri despre rata pierderilor în rândul forţelor ucrainene. În realitate, nu ştim nimic', rezumă Michael Kofman, expert al think tank-ului american CNA. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei În logica lucrurilor pe timp de război, atât ruşii, cât şi ucrainenii sunt zgârciţi în ceea ce priveşte datele referitoare la pierderile omeneşti. Cifrele oficiale, imposibil de verificat, sunt probabil subestimate în scopuri de propagandă. Statul Major rus a recunoscut vinerea trecută un bilanţ de 1.351 de soldaţi morţi şi 3.825 de soldaţi răniţi, după un prim bilanţ oficial la începutul lunii martie de aproape 500 de morţi. NATO estimează că între 30.000 şi 40.000 de soldați ruși nu ar mai fi în stare de luptă NATO estimează, la rândul său, că, dintre cei 150.000-200.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în Ucraina, între 30.000 şi 40.000 dintre ei nu ar mai fi în stare de luptă, fie pentru că au fost ucişi, fie pentru că au fost răniţi sau luaţi prizonieri, după o intrare în război care a demonstrat slăbiciuni tactice şi logistice majore. Kievul nu a făcut publice nici el mai mult de două bilanţuri ale pierderilor sale după 24 februarie. Ultimul, în 12 martie, când a anunţat 1.300 de militari ucraineni ucişi. Raportul standard pe timp de război este de un soldat ucis la trei soldaţi răniţi. Astfel rezultă că armata ucraineană ar avea cel puţin peste 5.000 de oameni scoşi din luptă. O cifră care s-ar putea să nu corespundă realităţii. De partea ucraineană, 'problema resurselor reprezintă un factor major de incertitudine, datorită eficienţei propagandei Kievului şi a disciplinei informaţionale a combatanţilor. Nu ştim care este situaţia forţelor ucrainene, care trebuie de asemenea să fi suferit pierderi grele', subliniază într-o notă recentă Fundaţia pentru Cercetare Strategică (FRS). Dar s-ar părea ca armata ucraineană, aflată în poziţie defensivă, să fi suferit mai puţine pierderi decât armata rusă, potrivit opiniei mai multor observatori. 'Conflictul în Ucraina oferă o demonstraţie excelentă a principiului clausewitzian potrivit căruia forţa aflată în defensivă se uzează mai puţin decât cea care este în atac', apreciază FRS. 'Aceasta este cu atât mai adevărat cu cât forţele ucrainene au adoptat moduri tactice de acţiune care aduc mai degrabă a război de gherilă de înaltă tehnologie decât a confruntare convenţională, cu scopul de a evita puterea de foc rusă', potrivit analizei FRS. Pierderi estimate ale forțelor ucrainene Aşa arată pierderile materiale inventariate de site-ul oryxspioenkop.com pe bază de fotografii sau videoclipuri adunate de pe câmpul de luptă: marţi, acest site a numărat 318 de tancuri pierdute (distruse, avariate, abandonate sau capturate) pentru Rusia, peste 550 de vehicule blindate, 16 avioane de vânătoare, 35 de elicoptere şi două nave, faţă de 79 de tancuri pierdute de ucraineni, mai puţin de 200 de vehicule blindate, 12 avioane de vânătoare şi 13 nave. 'Ucrainenii erau perfect pregătiţi, şi-au distribuit în mod perfect mijloacele', susţine o sursă militară occidentală. Capacităţile ucrainenilor sunt cu mult mai limitate decât cele ale armatei ruse. Dar conflictul care a început în 2014 împotriva separatiştilor proruşi din Donbas a determinat autorităţile prooccidentale ucrainene să-şi apropie armata de standardele NATO. Bugetul militar s-a triplat la peste 3,5 miliarde de euro în 2021 şi au fost adoptate reforme pentru a îmbunătăţi structura de comandă. SUA au oferit Ucrainei un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari din 2014, iar instructori din ţări membre NATO, precum Canada şi Marea Britanie, au instruit forţele armate ucrainene. Armata ucraineană beneficiază de asemenea de arme străine, în special drone de luptă TB2 ale fabricantului turc Bayraktar, de rachete antitanc britanice şi americane, pe care ţările NATO au continuat să le furnizeze Ucrainei de la începutul conflictului. În fine, dacă pe hârtie raportul de putere este covârşitor în favoarea ruşilor, ucrainenii dispun de importante rezerve de forţe. Celor 130.000 de persoane din forţa operaţională terestră li se adaugă sute de mii de rezervişti şi batalioane de voluntari. 'Pierderile ucrainene sunt probabil substanţiale, dar forţele combatante sunt în realitate mai importante (decât cele ale ruşilor) întrucât dispun de mii de voluntari ucraineni şi străini', explică pentru AFP un expert britanic în conflicte armate, sub rezerva anonimatului. Astfel, 'numărul de personal nu este o problemă pentru Ucraina', apreciază el.

Nou "succes" al lui Macron după încă o convorbire cu Putin: nu intră în Mariupol
Internațional

Nou "succes" al lui Macron după încă o convorbire cu Putin: nu intră în Mariupol

Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că forţele ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de mai multe săptămâni de trupele Moscovei, trebuie să plece pentru ca civilii din oraş să poată primi ajutor, potrivit Agerpres. Ce a obținut Macron din discuțiile cu Putin "Pentru a găsi o soluţie la situaţia umanitară dificilă din acest oraş, luptătorii naţionalişti ucraineni trebuie să renunţe la rezistenţă şi să depună armele", a afirmat Putin, conform unui comunicat al Kremlinului care rezumă o discuție telefonică dintre Putin și Macron. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Conform sursei citate, Putin l-a informat pe Macron în legătură cu "măsurile luate de armata rusă pentru a furniza un ajutor umanitar de urgenţă şi pentru a asigura evacuarea în siguranţă a civililor" în Ucraina. Kremlinul a adăugat că cei doi lideri au discutat despre negocierile ruso-ucrainene de marţi de la Istanbul şi despre chestiunile legate de decizia Moscovei de a cere plata în ruble a exporturilor sale de gaz. "S-a convenit să se continue contactele" între Putin şi Macron, a adăugat Kremlinul. De partea cealaltă, Palatul Elysee a anunţat la rândul său după discuţie că "în acest moment nu sunt întrunite" condiţiile pentru a lansa în următoarele zile o operaţiune umanitară în ajutorul locuitorilor din oraşul asediat Mariupol. Macron i-a prezentat această operaţiune de evacuare - propusă de Franţa, Turcia şi Grecia - lui Putin, care a spus că "se va gândi" înainte de a da un răspuns, a adăugat preşedinţia franceză.

Biden nu crede în cuvântul "măcelarului", așteaptă să vadă ce fac forțele ruse
Internațional

Biden nu crede în cuvântul "măcelarului", așteaptă să vadă ce fac forțele ruse

Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt. Joe Biden a declarat marţi că Occcidentul aşteaptă să vadă dacă Rusia "se ţine de cuvânt" în privinţa reducerii activităţii sale militare în direcţia Kiev şi Cernigov, în Ucraina potrivit AFP. Biden așteaptă ca Putin să se țină de cuvânt "Vom vedea dacă se va ţine de cuvânt", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la scurt timp după ce a avut o discuţie la telefon cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei "Pare să existe un consens asupra faptului că trebuie să vedem ce au de oferit", a afirmat liderul de la Casa Albă. Casa Albă a anunțat că Joe Biden și cei patrul lideri au convenit să continue sancțiunile împotriva Rusiei. "Liderii şi-au afirmat hotărârea de a continua să majoreze costul plătit de Rusia pentru atacul său brutal asupra Ucrainei, precum şi să continue să ofere un ajutor de securitate Ucrainei pentru ca ea să se apere", a precizat Casa Albă.

Explozie puternică la un depozit de arme din vestul Rusiei. Kremlinul acuză Ucraina că a lansat un atac aerian pe teritoriul ei
Internațional

Explozie puternică la un depozit de arme din vestul Rusiei. Kremlinul acuză Ucraina că a lansat un atac aerian pe teritoriul ei

Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție. Au apărut imagini cu o explozie uriașă în Belgorod, în vestul Rusiei, la locul unui depozit de arme suspectat că ar fi fost lovit de o rachetă ucraineană, acuză Kremlinul, potrivit DailyMail. Rușii acuză Ucraina că a bombardat depozitul de muniție Deflagrația, care a avut loc la doar 12 mile de granița ruso-ucraineană, în apropierea satului Krasniy Oktyabr, chiar în afara orașului Belgorod, a declanșat o serie de explozii asemănătoare unui incendiu care au putut fi văzute din Ucraina în această seară. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei Jurnalistul ucrainean Iuriy Butusov a afirmat că depozitul a fost distrus de o rachetă balistică OTR-21 Tochka-U trasă de brigada ucraineană de rachete nr. 19, deși acest lucru nu a fost încă confirmat de oficialii ucraineni. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a confirmat rapoartele privind explozia și a declarat că niciun cetățean rus nu a fost rănit, dar a refuzat să facă lumină asupra motivului exploziei. 'S-au auzit explozii pe teritoriul Belgorodului și al regiunii Belgorod', a declarat Gladkov. 'Incidentul a avut loc în apropierea satului Krasniy Oktyabr. Șeful satului este în contact direct cu mine și mi-a dat toate informațiile. Nu există victime sau răniți în rândul locuitorilor'. 'Voi posta motivul mai târziu', a adăugat el. Cu toate acestea, agenția rusă de presă TASS a relatat că patru militari ruși au fost răniți și a precizat că rapoartele preliminare sugerează că explozia a fost provocată de o rachetă ucraineană. 'Obuzul a lovit teritoriul unei tabere militare temporare din regiunea Belgorod. Patru militari au fost răniți', a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de urgență.

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski
Internațional

România va avea grija de fiecare ucrainean care intră în țară, anunță Klaus Iohannis, după discuțiile cu Zelenski

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Kremlinul spune că nu l-a otrăvit pe oligarhul rus, Roman Abramovici. Miliardarul participă la discuțiile dintre Rusia și Ucraina
Internațional

Kremlinul spune că nu l-a otrăvit pe oligarhul rus, Roman Abramovici. Miliardarul participă la discuțiile dintre Rusia și Ucraina

Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici. Preşedinţia Rusiei a dezminţit marţi ştirile despre o presupusă otrăvire a miliardarului Roman Abramovici, susţinând că este vorba de o acţiune de "război informaţional" împotriva Rusiei, scrie Agerpres. Kremlinul dezminte otrăvirea lui Abramovici Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Abramovici nu a făcut parte oficial din delegaţia rusă la negocierile cu Ucraina desfăşurate în Turcia, însă se află la Istanbul. "Abramovici joacă un rol pentru stabilirea unor contacte între părţile rusă şi ucraineană", a explicat reprezentantul preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Pentru a avea contacte între cele două părți, este necesar să se obțină aprobarea ambelor părți. În cazul lui Abramovici, el are aprobarea [participării sale] din partea ambelor părți". Peskov a mai declarat presei, într-o teleconferinţă, că până miercuri va fi clar dacă tratativele ruso-ucrainene desfăşurate marţi în Turcia sunt promiţătoare sau nu. Wall Street Journal şi alte surse americane au afirmat că, după precedenta rundă de negocieri, oligarhul rus și doi negociatori ucraineni ar fi fost otrăviți. Abramovici, care a fost sancționat la începutul acestei luni de către guvernul britanic, împreună cu alți oligarhi ruși, în urma invaziei Rusiei, a acționat ca intermediar între Rusia și Ucraina, făcând naveta între Moscova, Kiev, Istanbul, Varșovia și nu numai, în mijlocul unui vârtej de discuții menite să pună capăt conflictului, a confirmat luna trecută purtătorul său de cuvânt.

Parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear este esențial pentru România, susține Virgil Popescu
Politică

Parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear este esențial pentru România, susține Virgil Popescu

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

144 de copii uciși în Ucraina de rachetele și bombele rusești. Cifrele nu includ orașul Mariupol, transformat în ruine
Eveniment

144 de copii uciși în Ucraina de rachetele și bombele rusești. Cifrele nu includ orașul Mariupol, transformat în ruine

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni. Cel puțin 144 de copii au fost uciși și 220 de copii au fost răniți din cauza agresiunii militare rusești în Ucraina până la 29 martie. Aceste statistici exclud copiii care au fost uciși în Mariupol, informează Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Pravda. Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni "Din cauza agresiunii militare a Federației Ruse, 144 de copii au fost uciși și peste 220 de copii au fost răniți până la 29 martie." Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Cel mai mare număr de victime în toate regiunile: Regiunea Kiev - 68, regiunea Harkov - 49, regiunea Donețk - 54, regiunea Cernihiv - 38, regiunea Mykolaiv - 30, regiunea Luhansk - 28, regiunea Zaporizhzhia - 22, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 15, regiunea Kherson - 25, orașul Kiev - 16. De asemenea, sunt în curs de stabilire date privind copiii morți și răniți în orașul Mariupol. Aproape 5.000 de persoane au fost ucise în Mariupol Potrivit unei estimări guvernamentale, la 27 martie, aproape 5.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 210 copii. Numărul exact al victimelor nu poate fi determinat. Potrivit Procuraturii Generale, un copil în vârstă de 3 ani a murit rănit de mine în regiunea Luhansk la 28 martie. Trei civili, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele efectuate de ruși într-un sat din regiunea Zaporizhzhia. 773 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente și bombardamente, 75 dintre acestea fiind complet distruse. Majoritatea instituțiilor avariate se află în regiunile Donețk, Harkov, Mykolaiv, Zhytomyr, Sumy, Kiev, Kherson și în orașul Kiev.

Rusia avertizează SUA cu privire la consecințele unei "agresiuni cibernetice"
Internațional

Rusia avertizează SUA cu privire la consecințele unei "agresiuni cibernetice"

Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de "agresiunea cibernetică", potrivit Reuters. Atacurile cibernetice, motivul acuzelor între Rusia și SUA "Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe severe pentru instigatorii și autorii ei", a declarat ministerul într-o declarație. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea", a precizat acesta. Statele Unite au avertizat în mai multe rânduri că există "informaţii în evoluţie" că executivul rus explorează opţiuni pentru potenţiale atacuri cibernetice, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Informația a venit chiar de la președintele american Joe Biden. Până în prezent, agențiile de spionaj din SUA au reușit să afle destul de exact ce mutări are de gând să facă președintele rus.

La ce se referă Zelenski când vorbește despre neutralitate? Putin este de acord ca Ucraina să adere la UE, dar pune condiții
Internațional

La ce se referă Zelenski când vorbește despre neutralitate? Putin este de acord ca Ucraina să adere la UE, dar pune condiții

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Dacă Putin taie gazul pentru Europa, suntem pregătiți, anunță comisarul UE pentru economie
Internațional

Dacă Putin taie gazul pentru Europa, suntem pregătiți, anunță comisarul UE pentru economie

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

Erdogan spune că discuțiile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina ar putea deschide calea unei întâlniri Putin - Zelenski
Internațional

Erdogan spune că discuțiile de la Istanbul dintre Rusia și Ucraina ar putea deschide calea unei întâlniri Putin - Zelenski

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a transmis celor două delegaţii ruso-ucrainene că progresele în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Agerpres. O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii", a subliniat şeful statului turc. El a apreciat că "prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui". Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Lipsă cinică de rușine a presei kremliniste: Kadîrov, la Mariupol "pentru a ridica moralul trupelor"
Internațional

Lipsă cinică de rușine a presei kremliniste: Kadîrov, la Mariupol "pentru a ridica moralul trupelor"

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor. Liderul cecen, Ramzan Kadârov, apropiat al lui Vladimir Putin a ajuns la Mariupol pentru a-şi încuraja trupele care iau parte la asaltul asupra acestui important oraş-port din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres. Kadârov, responsabil cu moralul rușilor "Liderul cecen Ramzan Kadârov se află la Mariupol pentru a ridica moralul luptătorilor noştri", a declarat Ahmed Dudaev, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Kadârov, citat de agenţia rusă de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu RIA Novosti a publicat o fotografie în care poate fi văzut Kadârov în mijlocul a aproximativ 30 de bărbaţi înarmaţi, precizând că a fost făcută la Mariupol. Televiziunea rusă a publicat de asemenea imagini ce arată o întâlnire între Kadârov şi un bărbat prezentat ca un general rus, Andrei Mordvişcev, pe care armata ucraineană pretinde că l-a ucis. Forţele ruse, care conduc din 24 februarie o ofensivă militară în Ucraina, încearcă de câteva săptămâni să pună mâna pe Mariupol, un oraş strategic unde situaţia umanitară este catastrofală. Kadârov, care conduce cu mâna de fier republica rusă Cecenia, a susţinut săptămâna trecută că forţele sale au ocupat primăria din Mariupol, înainte de a indica că de fapt era o altă clădire oficială situată la marginea oraşului. La mijlocul lunii martie, Kadârov a anunţat că o mie de "voluntari" ceceni au plecat în Ucraina pentru a lupta. Fidel preşedintelui rus Vladimir Putin, Kadârov, în vârstă de 45 de ani, dispune de o miliţie la ordinele sale. Forţele aflate sub controlul său sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia.

Tragedie fără margini la Mariupol: 5.000 de morți civili
Internațional

Tragedie fără margini la Mariupol: 5.000 de morți civili

Rușii au făcut măcel în Mariupol. Cel puţin 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a declarat luni pentru AFP o consilieră a preşedinţiei ucrainene, care răspunde de culoare umanitare, scrie Agerpres. Rușii au făcut măcel în Mariupol Circa 5.000 de persoane au fost îngropate, dar oamenii nu mai sunt îngropaţi de zece zile din cauza bombardamentelor continue", a declarat Tetiana Lomakina, care a estimat că, "având în vedere numărul de persoane încă sub dărâmături (...), ar putea exista în jur de 10.000 de morţi". Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Dintr-o populaţie de 450.000 de persoane pe timp de pace, circa 160.000 de oameni sunt în continuare imobilizaţi aici, potrivit primarului Vadim Boicenko. "Toate intrările şi ieşirile din oraş sunt blocate (...) Este imposibil să intri în Mariupol cu provizii şi medicamente", a deplâns duminică seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Forţele ruse bombardează convoaiele cu ajutor umanitar şi îi ucid pe şoferi", a adăugat el, precizând că străzile sunt pline de "cadavre" care sunt imposibil de îngropat. Aproximativ 300 de morți la teatrul din Mariupol La aproape două săptămâni de la bombardarea teatrului său, nu se ştie nici acum ce s-a întâmplat cu sute de civili care s-au refugiat în clădire. Municipalitatea, care citează martori, susţine că se teme că ar exista "circa 300 de morţi". Însă o aleasă locală care a fugit din Mariupol în ziua bombardamentului a declarat pentru AFP că orice numărătoare a victimelor este imposibilă, având în vedere comunicaţiile deficitare şi absenţa autorităţilor locale. Oraşul portuar Mariupol este asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie, mii dintre locuitorii săi fiind forţaţi să trăiască în condiţii foarte complicate, fără electricitate sau apă potabilă. Mariupol este un oraş strategic la Marea Azov, râvnit de ruşi pentru ca forţele lor să poată face joncţiunea între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunile separatiste proruse din Donbas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră