vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2700 articole
Maria Pană

Internațional

Ucraina are nevoie de 1.000 de rachete pe zi

Ucraina are nevoie de 1.000 de rachete pe zi. Ucraina a solicitat guvernului SUA furnizarea de 1.000 de rachete în fiecare zi, mai exact 500 de rachete antitanc Javelin și 500 de rachete antiaeriene portabile Stinger, informează CNN. Ucraina are nevoie de 1.000 de rachete pe zi Ucrainenii încep să se confrunte cu lipsuri de armament și muniții, după o lună de război provocat de invazia Rusiei. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Până pe data 7 martie, după două săptămâni de confruntări între ucraineni și trupele ruse, SUA și statele membre NATO trimiseseră în jur de 17.000 de rachete antitanc și 2.000 de rachete antiaeriene guvernului de la Kiev. Conform Kievului, rușii au pierdut până acum peste 15.000 de militari (uciși, răniți, capturați/dezertați), peste 500 de tancuri, peste 100 de avioane și peste 120 de elicoptere. Secretarul general al NATO a declarat joi că Alianța Nord-Atlantică va continua să sprijine Ucraina. De asemenea, UE a anunțat că va acorda un ajutor militar Ucrainei în valoare de 1 miliarde de euro. Pe 4 martie, președintele american Joe Biden anunța că SUA vor trimite pentru forțele ucrainene arme antitanc, antiaeriene și muniție în valoare de 350 de milioane de dolari.

Ucraina are nevoie de 1.000 de rachete pe zi (sursa: bbc.com)
Declarații războinice a lui Kadîrov(sursa: stiri.md)
Internațional

Kadîrov se laudă cu o clădire de la periferie

Kadîrov se laudă cu o clădire de la periferie. Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a precizat că că forţele sale au preluat controlul asupra primăriei din Mariupol, după care a publicat o înregistrare video în care este vorba de fapt de o clădire oficială de la periferia acestui oraş din sud-estul Ucrainei asediat de armata rusă, potrivit Agerpres. Kadîrov se laudă cu o clădire de la periferie "Băieţii raportează prin radio că au eliberat clădirea administraţiei din Mariupol şi au ridicat acolo steagul nostru", a informat Kadîrov pe Telegram, asigurând că forţele ucrainene "şi-au abandonat poziţiile". Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră El a adăugat că alte unităţi ruse înaintau, în paralel, în Mariupol."Inş'Allah, Mariupol va fi curăţat complet", a spus el. Însă, într-o înregistrare video publicată peste câteva ore, liderul cecen asigură că forţele Moscovei "au curăţat complet zonele rezidenţiale din partea de est a oraşului". Imaginile arată un grup de soldaţi care ridică un steag cu efigia liderului cecen pe o clădire avariată."Soldaţii au ridicat un steag deasupra clădirii parchetului din districtul Levoberejni, ultimul eliberat", a scris el. Ramzan Kadîrov, criticat de ONG-urile internaţionale pentru încălcările grave ale drepturilor omului care au loc în Cecenia, a anunţat pe 17 martie că o mie de voluntari ceceni se îndreptau spre Ucraina pentru a sprijini lupta forţelor ruse. Kadîrov conduce Cecenia prin frică și teroare Liderul cecen, care conduce republica caucaziană cu o mână de fier, a asigurat luni că se află în Ucraina, alături de forţele Moscovei, pe un aerodrom capturat lângă Kiev. Aceste informaţii nu au putut fi verificate în mod independent şi au fost puse sub semnul întrebării de oficialii ucraineni. La începutul ofensivei ruse, pe reţelele de socializare au circulat imagini care arată o piaţă din Groznâi, capitala cecenă, plină de soldaţi care spun că sunt gata să plece oricând în Ucraina.

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina (sursa: skynews.com)
Internațional

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina

Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina. Preşedintele american Joe Biden va vizita vineri oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, în cadrul vizitei în Polonia, a anunţat joi Casa Albă, transmite Agerpres. Biden vizitează un oraș polonez de lângă Ucraina Venind de la Bruxelles după un maraton de summit-uri, preşedintele Statelor Unite va fi primit de preşedintele polonez Andrzej Duda pe aeroportul acestui oraş situat la două ore şi jumătate de Lvov, principalul oraş din vestul Ucrainei. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Liderul american va fi informat despre "răspunsul umanitar pentru a atenua suferinţa civililor din Ucraina şi pentru a răspunde fluxului tot mai mare de refugiaţi care fug de războiul pe care l-a ales Putin", a precizat Casa Albă în comunicatul său de presă. Preşedintele Joe Biden se va întâlni apoi cu soldaţii americani poziţionaţi în această regiune şi "care contribuie, alături de aliatul nostru polonez, la eforturile de descurajare ale NATO pe flancul său estic". Preşedintele american se va deplasa la Varşovia Vineri seara, preşedintele american se va deplasa la Varşovia, unde va avea, sâmbătă, discuţii mai consistente cu omologul polonez, conform programului oficial. El va susţine apoi un discurs "despre eforturile unite ale lumii libere de a sprijini poporul ucrainean, de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său brutal şi de a apăra un viitor bazat pe principii democratice", potrivit Casei Albe. Această vizită de două zile în Polonia vine după un maraton diplomatic extraordinar la Bruxelles, unde preşedintele Joe Biden a participat la summiturile NATO, G7 şi UE în care a lăudat unitatea occidentală în răspunsul dat Rusiei, la o lună după începerea invaziei ruse în Ucraina. În cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, Joe Biden a susţinut că NATO " nu a fost niciodată, niciodată, atât de unită".

Rata de eșec de până la 60% pentru rachetele rusești (sursa: Reuters.com)
Internațional

Rata de eșec de până la 60% pentru rachetele rusești

Rata de eșec de până la 60% pentru rachetele rusești. Statele Unite evaluează că Rusia suferă rate de eșec de până la 60% pentru unele dintre rachetele ghidate cu precizie pe care le folosește pentru a ataca Ucraina, au declarat pentru Reuters trei oficiali americani care au cunoștință de aceste informații. Rata de eșec de până la 60% pentru rachetele rusești Dezvăluirea ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care Rusia nu a reușit să atingă ceea ce majoritatea ar putea considera obiective de bază de la invazia sa de acum o lună, cum ar fi neutralizarea forței aeriene ucrainene, în ciuda puterii aparente a armatei sale în fața forțelor armate mult mai mici ale Ucrainei. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră O astfel de rată de eșec ridicată poate include orice, de la eșecuri de lansare până la o rachetă care nu explodează la impact. Oficialii americani din domeniul apărării au declarat reporterilor în această săptămână că Pentagonul evaluează că Rusia a lansat peste 1.100 de rachete de toate tipurile de la începutul războiului. Oficialii americani nu au spus până acum câte dintre acestea și-au atins țintele și câte nu au reușit să facă acest lucru. Citând informații americane, trei oficiali americani au declarat că Statele Unite au estimat că rata de eșec a Rusiei variază de la o zi la alta, depinde de tipul de rachetă lansată și poate depăși uneori 50%. Doi dintre ei au spus că aceasta a ajuns până la 60%. Unul dintre oficiali a declarat că informațiile au arătat că rachetele de croazieră lansate din aer ale Rusiei au o rată de eșec cuprinsă între 20 și 60%, în funcție de zi. Rusia a tras în Ucraina cu două tipuri de rachete de croazieră lansate din aer, Kh-555 și Kh-101, potrivit proiectului de apărare antirachetă. Rusia a tras rachete de croazieră lansate din aer din spațiu aerian rusesc Statele Unite consideră că Rusia a tras rachete de croazieră lansate din aer din spațiul aerian rusesc la începutul acestei luni, când a atacat o bază militară ucraineană din apropierea graniței cu Polonia, iar unul dintre oficialii americani a declarat că a existat o rată de eșec deosebit de ridicată în timpul acestui atac. Atacul a provocat moartea a 35 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile cu rachete au fost o caracteristică a invaziei rusești, Rusia anunțând lovituri împotriva unor ținte militare, inclusiv depozite de arme. Invazia a ucis mii de oameni și a alungat din casele lor un sfert din cei 44 de milioane de locuitori ai Ucrainei. Bombardamentele au lovit zone rezidențiale, școli și spitale din orașele ucrainene, inclusiv Harkov și portul asediat Mariupol de la Marea Azov.

Helsinki, Varsovia, București ar putea fi noile ținte pentru Putin (sursa: eurotopics.net)
Internațional

Helsinki, Varsovia, București ar putea fi noile ținte pentru Putin

Helsinki, Varsovia, București ar putea fi noile ținte pentru Putin. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi la Varşovia că Rusia a devenit un "stat totalitar", precizând totodată că, "dacă va zdrobi Ucraina", preşedintele rus Vladimir Putin "va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin. El a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei în urma invaziei din Ucraina", relatează Agerpres. Helsinki, Varsovia, București ar putea fi noile ținte pentru Putin Sancţiunile occidentale sunt "fără precedent, merg foarte departe, dar sunt insuficiente", a afirmat el într-o conferinţă de presă, invocând ca probă redeschiderea de joi a Bursei de la Moscova, reluarea tranzacţiilor cu obligaţiuni ruse şi reîntărirea rublei. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei "Rusia a devenit un stat totalitar" Preşedintele rus Vladimir Putin "pregăteşte Rusia pentru o perioadă dificilă de câteva luni", iar "marea maşinărie de propagandă rusă îmi indică faptul că Rusia nu mai este astăzi un stat autoritar, ci un stat totalitar, ca Uniunea Sovietică în anii '80", a declarat şeful guvernului de la Varşovia. "Trăim un moment decisiv. Dacă Putin va zdrobi Ucraina, dacă va zdrobi dorinţa noastră de luptă, de luptă economică, va avansa, într-un an sau doi, spre alte obiective. Va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin. Germania trebuie să se gândească bine", a adăugat Morawiecki. Premierul polonez a mai spus că intenţionează să intervină "ferm", la Consiliul European de la Bruxelles, "atât pe subiectul sancţiunilor, cât şi în privinţa altor acţiuni în legătură cu Rusia şi Ucraina".

Ucraina îndeamnă Occidentul să refuze șantajul rusesc (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina îndeamnă Occidentul să refuze șantajul rusesc

Ucraina îndeamnă Occidentul să refuze șantajul rusesc. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a îndemnat Europa să ignore insistențele Rusiei ca plata pentru viitoarele livrări de gaz rusesc să fie făcută în ruble, potrivit CNN. Ucraina îndeamnă Occidentul să refuze șantajul rusesc Anunțul făcut de Moscova este considerat o încercare de a determina țările europene să susțină moneda rusă, a cărei valoare a scăzut semnificativ de la începutul războiului. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei "Dacă vreo țară din UE se va pleca în fața cererilor umilitoare ale lui Putin de a plăti pentru petrol și gaze în ruble, va fi ca și cum ai ajuta Ucraina cu o mână și i-ai ajuta pe ruși să ucidă ucraineni cu cealaltă", a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba într-un tweet. "Îndemn țările relevante să facă o alegere înțeleaptă și responsabilă". Occidentul a impus sancțiuni grele Rusiei de când Moscova a trimis trupe în Ucraina în urmă cu o lună. Cu toate acestea, Europa depinde în mare măsură de gazul rusesc pentru încălzire și generarea de energie, iar Uniunea Europeană este divizată în privința sancționării sau nu a sectorului energetic al Rusiei. Mesajul lui Putin a fost clar: "Dacă vreți gazul nostru, cumpărați moneda noastră". A rămas neclar dacă Rusia are puterea de a modifica unilateral contractele existente convenite în euro. Piața bursieră din Rusia s-a deschis joi pentru prima dată într-o lună, investitorii participând la o sesiune de tranzacționare foarte restricționată. Indicele de referință MOEX a câștigat până la 10% în primele tranzacții la Moscova.

Mai multă propaganda sovietică, mai puțin divertisment (sursa: zugo.md)
Internațional

Mai multă propaganda sovietică, mai puțin divertisment

Mai multă propaganda sovietică, mai puțin divertisment. Canalele TV rusești ar trebui să reducă numărul de programe de divertisment difuzate și să difuzeze mai multe filme sovietice și rusești, a declarat joi Vladimir Medinski, negociatorul-șef al Kremlinului în discuțiile de pace cu Ucraina, citat de TASS. Mai multă propaganda sovietică, mai puțin divertisment Medinski, un consilier al președintelui Vladimir Putin, fost ministru al culturii și președinte al Societății de Istorie Militară a Rusiei, a făcut declarația la o ședință a Comisiei interministeriale pentru educație istorică de la Moscova. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei „Avem membri ai comisiei, reprezentanți ai canalelor TV, lansez un apel către voi: colegilor, să avem mai puține programe de divertisment. Par cumva destul de ridicole în aceste vremuri. Cu toții încercăm să facem totul la fel ca înainte, dar nu se poate”, a spus Medinski, care este și președintele Comisiei interministeriale. În schimb, el a sfătuit că ar fi mai bine să se difuzeze filme „sovietice, rusești bune”. Chiar și cinematografie străină bună fără drepturi de autor – cine are nevoie de aceste drepturi de autor acum? Oamenii vă vor fi recunoscători”, a mai spus Medinski

Enorma navă rusească, distrusă în portul Berdyansk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Enorma navă rusească, distrusă în portul Berdyansk

Enorma navă rusească, distrusă în portul Berdyansk. O navă rusă de mari dimensiuni a fost distrusă în portul Berdyansk din Marea Azov, ocupat de Rusia, a anunțat joi Marina ucraineană, anunță CNN. Enorma navă rusească, distrusă în portul Berdyansk "O nava imensă de debarcare a ocupanților ruși a fost distrusă în apropierea portului Berdiansk", se arată în declarație. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Portul Berdiansk este un important din punct de vedere strategic pentru livrarea de echipamente, muniții și forță de muncă în regiunile sudice ale Ucrainei. Nava "Orsk" este una dintre cele două nave de debarcare din clasa Alligator operate de Marina rusă și este proiectată să transporte între 300 și 400 de soldați împreună cu 20 de tancuri sau alte vehicule blindate. Berdyansk se află pe Marea Azov și este la aproximativ 70 de kilometri (45 de mile) la sud-vest de Mariupol. Orașul are o mică bază navală și o populație de aproximativ 100.000 de locuitori. Trupele militare rusești au ocupat pentru prima dată clădirile guvernamentale din Berdyansk la 27 februarie.

Rușii refuză negocierile de pace (sursa: reuters.com)
Internațional

Rușii refuză negocierile de pace

Rușii refuză negocierile de pace. Șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat că guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, potrivit Agerpres. Rușii refuză negocierile de pace Guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, a declarat joi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit Reuters. "În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu", a afirmat Borrell într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE. "Vrea să încercuiască litoralul de la graniţa cu Republica Moldova şi să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze cu adevărat doar atunci când îşi asigură o poziţie de forţă", a adăugat Borrell. "Totul se va decide în următoarele 15 zile" Uniunea Europeană şi aliaţii săi vor continua să livreze ajutor militar armatei ucrainene, a spus Borrell. "Este important, deoarece totul se va decide în următoarele 15 zile. Ce va face istorie va fi capacitatea ucrainenilor de a rezista", a adăugat el. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în ceea ce el numeşte "o operaţiune militară specială" de dezarmare şi "denazificare" a Ucrainei.

Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj (sursa: tylaz.net)
Internațional

Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj

Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj. Șeful Ministerului rus al Apărării, Serghei Șoigu, nu a mai fost văzut în public de 12 zile și este posibil să fie dat dispărut, potrivit unor informații și mesaje care au circulat miercuri pe Telegram, potrivit FoxNews. Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj Jurnaliști de investigație de la agențiile de presă independente rusești Mediazona și Agentstvo au afirmat miercuri că Shoigu, care în mod normal este foarte mediatizat, nu a mai apărut în public din 11 martie. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Există zvonuri potrivit cărora Șoigu are o stare de sănătate precară și se confruntă cu probleme cardiace, în timp ce alte mesaje care circulă online sugerează că Șoigu ar fi fost concediat de la minister și se află în arest la domiciliu, potrivit jurnaliștilor ruși. Fox News nu a verificat încă în mod independent aceste afirmații. Șoigu a fost văzut ultima dată în public la 11 martie, prezentând distincții trupelor rusești care ocupă Ucraina în timpul a ceea ce președintele rus Vladimir Putin a numit o "operațiune militară specială", dar pe care Occidentul a condamnat-o ca fiind o invazie la scară largă a națiunii suverane a Ucrainei. Kremlinul a afirmat într-o declarație pe site-ul său pe 18 martie că Șoigu a fost prezent în timpul unei întâlniri convocate de Putin cu membrii consiliului său de securitate pentru a discuta "progresul operațiunii speciale din Ucraina", dar nu au fost postate online fotografii sau înregistrări video ale întâlnirii. Canalul de stat rusesc Channel 1 a difuzat o emisiune în aceeași zi, 18 martie, despre faptul că Shoigu a prezentat "astăzi" distincții militare, dar a folosit o imagine a ceremoniei care fusese deja postată pe site-ul Ministerului Apărării cu șapte zile mai devreme, pe 11 martie, potrivit Agentstvo. Jurnalistul rus Dmitri Treschanin, de la Mediazona, a remarcat că agenția de știri de stat rusă RIA nu a mai relatat nici ea despre Șoigu din 11 martie. El a pus la îndoială faptul că Șoigu se afla în Cernobaevka, situată în afara orașului Kherson, primul oraș important care a fost ocupat de forțele rusești la 2 martie. Dispărut fără urmă "Ascultați, marele ministru de relații publice Șoigu a dispărut din spațiul public din 11 martie", a scris miercuri Treschanin pe Twitter. "După unsprezece zile de război, nu avem șeful Ministerului Apărării". Jurnalistul de la Moscow Times, Jake Cordell, a scris miercuri pe Twitter despre "o mulțime de discuții pe Telegram astăzi despre locul unde se află ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu", menționând că Șoigu nu a mai fost văzut cu Putin de la o întâlnire la Moscova pe 27 februarie, la doar trei zile după începerea invaziei din Ucraina. În cadrul acelei întâlniri, Putin le-a ordonat lui Shoigu și șefului Statului Major General al forțelor armate ale Rusiei, Valeri Gerasimov, să pună forțele nucleare ale Rusiei în stare de alertă maximă.

NATO a aprobat grupul de luptă în România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Politică

NATO a aprobat grupul de luptă în România

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei (sursa: dw.com)
Internațional

Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei

Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei. După ce atacurile armatei ruse au fost respinse de armata ucraieneană, militarii s-au retras și au lăsat în urmă soldați morți, tancuri și vehicule. Mikolaiv a fost printre primele capitale regionale care au fost atacate după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei pe 24 februarie, potrivit CNN. Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei Odată cu încălzirea vremii, ucrainenii din regiunea Mikolaiv se confruntă cu o realitate sumbră – cadavrele rușilor se descompun pe străzi. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vitaly Kim, guvernatorul regiunii, s-a adresat prin mesaj video cetățenilor, cerând ajutor pentru a strânge cadavrele și a le pune în saci. Vitaly Kim a spus că rușii s-au retras și au lăsat trupurile carbonizate ale colegilor lor în urmă pe câmpul de luptă. Acesta a făcut publice o serie de fotografii cu cadavrele abandonate, adăugând: „Sunt sute, în toată regiunea”. Guvernatorul a cerut ca cadavrele să fie introduse în frigidere și trimise înapoi în Rusia pentru identificare prin teste ADN. Dar, la o lună de război, încă nu este clar cum sau dacă rămășițele soldaților sunt repatriate în Rusia, unde rapoartele despre numărul morților au fost în mare parte reduse la tăcere.

Renault se retrage din Rusia (sursa: autocobalcescu.ro)
Internațional

Renault se retrage din Rusia

Renault se retrage din Rusia. Producătorul francez de automobile Renault a anunţat miercuri seară că va suspenda imediat "activităţile de la uzina Renault din Moscova" şi va evalua "posibilele opţiuni cu privire la participaţia" la filiala sa rusă AvtoVAZ, pe măsură ce creşte presiunea asupra prezenţei sale semnificative în Rusia, transmite Agerpres. Renault se retrage din Rusia Consiliul de administraţie al Grupului Renault s-a întrunit miercuri şi a decis că "activităţile fabricii Renault din Moscova sunt suspendate din această zi". Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Această fabrică produce SUV-uri Duster, Kaptur, Arkana şi Nissan Terrano. Cea mai mare parte a prezenţei grupului în Rusia trece prin subsidiara AvtoVAZ, care a ajutat-o să vândă aproape 500.000 de vehicule în Rusia în 2021, făcând din această ţară a doua piaţă ca mărime după Europa. Grupul de hackeri Anonymous au amenințat compania franceză să plece din Rusia, sau va fi atacată cibernetic. "Grupul evaluează posibilele opţiuni privind participaţia sa în AvtoVAZ", deţinută în proporţie de 69% de Renault de la sfârşitul anului 2016 şi lider pe piaţa rusă cu marca Lada, a adăugat el, spunând că doreşte să acţioneze "responsabil faţă de cei 45.000 de angajaţi ai săi din Rusia". Anunţul vine la scurt timp după apelul la boicotarea mărcii de către şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba în faţa "refuzului său de a părăsi Rusia" în urma invadării Ucrainei de către forţele ruse. Liderii de la Kiev au cerut boicotarea grupului Renault Într-o postare pe Twitter, Kuleba a acuzat Renault că "sprijină un război brutal de agresiune". Prin urmare, a făcut apel la "clienţii şi companiile din întreaga lume să boicoteze grupul Renault". În intervenţia sa video în faţa parlamentului francez, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, companiilor franceze stabilite în Rusia să nu mai susţină "maşina de război" rusă. În comunicatul său de presă, Renault "aminteşte că implementează deja măsurile necesare pentru a respecta sancţiunile internaţionale". "În consecinţă, Grupul Renault este nevoit să îşi revizuiască perspectivele financiare pentru anul 2022", anticipând o scădere a marjei operaţionale,"aproximativ 3%", faţă de marja de peste 4%, prognozată anterior.

OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina (sursa: euronews.com)
Internațional

OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina

OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că a verificat aproximativ 64 de atacuri asupra unor unități sanitare din Ucraina de când Rusia și-a început invazia în urmă cu o lună, potrivit Agerpres. OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina Atacurile confirmate au avut loc între 24 februarie și 21 martie, într-un ritm de două până la trei în fiecare zi, provocând moartea a cel puțin 15 persoane, a precizat OMS într-un comunicat. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei "Atacurile asupra instituţiilor medicale sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar o tactică de război tulburător de comună - distrug infrastructura critică, dar şi mai rău, distrug speranţa", a spus Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina. După o lună de război în Ucraina, biroul OMS pentru Europa cu sediul la Copenhaga a declarat că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat şi că nevoia de tratament pentru traume şi boli cronice este mare. Infrastructura sanitară distrusă şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare medicale reprezintă o ameninţare serioasă pentru milioane de oameni, potrivit comunicatului. Se estimează că aproximativ fiecare a doua farmacie din Ucraina este închisă. Ucraina acuza Rusia de crime de război Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat spitale și unități sanitare, inclusiv un spital pentru copii și o maternitate din orașul asediat Mariupol, în ceea ce unul dintre oficialii orașului a numit "o crimă de război fără justificare". Aproape patru milioane de persoane au fost forțate să fugă din țară, potrivit ONU, Ucraina opunând o rezistență acerbă în fața avansului rusesc. Orașele, printre care Harkov, Kiev și Mariupol, au fost supuse unor bombardamente aeriene intense, iar oamenii au fost forțați să se adăpostească în adăposturi subterane pentru siguranță.

Rusia comite crime de război în Ucraina (sursa: al-monitor.com)
Internațional

Rusia comite crime de război în Ucraina

Rusia comite crime de război în Ucraina. Guvernul SUA "a stabilit că membrii forţelor ruse au comis crime de război în Ucraina", a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken. Președintele Biden l-a numit pe Vladimir Putin "criminal de război", transmite Agerpres. Rusia comite crime de război în Ucraina Statele Unite se bazează pe "o analiză atentă a informaţiilor disponibile din surse publice şi ale serviciilor de informaţii", a spus Blinken într-o declaraţie, adăugând că revine instanţelor rolul de a stabili răspunderea juridică. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Preşedintele american Joe Biden l-a numit deja pe omologul său rus Vladimir Putin "criminal de război" "Am văzut multe informaţii credibile despre atacuri fără discernământ şi atacuri ce vizează în mod deliberat civili, precum şi alte atrocităţi", a adăugat şeful diplomaţiei americane invocând distrugerea "clădirilor rezidenţiale, a şcolilor, spitalelor, facilităţilor esenţiale, vehiculelor civile, centrelor comerciale şi ambulanţelor", atacuri care s-au soldat cu "mii de morţi şi răniţi". Multe dintre aceste locuri au fost "identificate în mod clar ca fiind folosite de civili", a explicat el, referindu-se la bombardarea unei maternităţi şi a unui teatru în care se adăposteau femei şi copii, şi în faţa cărora cuvântul "copii" era scris cu litere mari, în oraşul strategic Mariupol, asediat de armata rusă. Armata rusă "a folosit aceeaşi tactică în Groznâi (Cecenia) şi în Alep (Siria), unde şi-a intensificat bombardarea oraşelor pentru a zdrobi voinţa populaţiei", a mai declarat Antony Blinken.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră