miercuri 05 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

Germania a interceptat convorbiri cu rușii în care se discuta despre crimele de la Bucea

Rușii au fost iar prinși cu minciuna. Agenția de informații a Germaniei a interceptat mesaje radio de la surse militare rusești care discutau despre uciderea civililor din orașul ucrainean Bucea, a relatat joi revista germană Der Spiegel, potrivit Reuters. Rușii au fost iar prinși cu minciuna Aceasta a precizat că agenția a prezentat miercuri concluziile în parlament, fără a oferi o sursă pentru aceste informații. Bucea, situat la 37 km nord-vest de Kiev, a fost ocupat de trupele rusești timp de mai bine de o lună după invazia lor din 24 februarie în Ucraina. Oficialii locali spun că peste 300 de persoane au fost ucise de forțele rusești numai în Bucea, iar aproximativ 50 dintre ele au fost executate. Moscova neagă acuzațiile. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Potrivit Der Spiegel, mesajele radio corespundeau cu decese cunoscute. Într-una dintre interceptări, un soldat discută despre împușcarea unei persoane de pe bicicletă. Un cadavru a fost fotografiat zăcând lângă o bicicletă. Spiegel a adăugat că au existat înregistrări sonore suplimentare a căror origine fizică a fost mai greu de identificat, care, potrivit acestuia, sugerează că evenimente similare au avut loc în alte orașe ucrainene. Guvernul Ucrainei a acuzat Rusia de genocid și crime de război. Kremlinul a declarat marți că acuzațiile occidentale potrivit cărora forțele rusești au executat civili la Bucea sunt un "fals monstruos" menit să discrediteze armata rusă și să justifice noi sancțiuni occidentale. Rusia prezintă dovezile privind execuțiile de civili drept o manevră cinică a Ucrainei și a susținătorilor săi occidentali, despre care Moscova spune că sunt cuprinși de o paranoia discriminatorie antirusească. Un purtător de cuvânt al guvernului german a refuzat să comenteze raportul Spiegel.

Germania a interceptat convorbiri cu rușii în care se discuta despre crimele de la Bucea
Josep Borrell speră că ultima rundă de sancțiuni împotriva Rusiei va fi aprobată până vineri
Internațional

Josep Borrell speră că ultima rundă de sancțiuni împotriva Rusiei va fi aprobată până vineri

Noile sancțiuni, aprobate până vineri. Cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene și-a exprimat speranța că cea de-a cincea rundă de sancțiuni a blocului împotriva Rusiei va fi convenită până joi sau vineri, potrivit CNN. Noile sancțiuni, aprobate până vineri Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat că blocul încă analizează "lista persoanelor și a sectoarelor afectate", dar speră să ajungă la un acord asupra măsurilor finale până "în această după-amiază sau cel târziu mâine", a declarat el reporterilor în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO care a avut loc joi la Bruxelles. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Marți, blocul a anunțat planurile propuse pentru un pachet de sancțiuni pe cinci piloni, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cărbune rusesc și o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie. Un potențial embargo asupra petrolului rusesc "va fi discutat luni" la Consiliul Afaceri Externe al UE, a declarat Borrell. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri în Parlamentul European că al cincilea pachet "nu va fi ultimul nostru pachet de sancțiuni". "Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol", a spus ea.

Politica Ministerului Sănătății în ceea ce privește prețurile la medicamente trebuie revizuită, anunță Rafila
Internațional

Politica Ministerului Sănătății în ceea ce privește prețurile la medicamente trebuie revizuită, anunță Rafila

Alexandru Rafila anunță modificări importante. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi că politica de preţuri a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte medicamentele ar trebui revizuită. Alexandru Rafila anunță modificări importante El a spus că cele 20 de fabrici de medicamente din ţară aduc aduc 1,5% din Produsul Intern Brut. "Este foarte clar că actualul mecanism de natură economică nu este funcţional încât să facă atractivă această zonă a medicamentelor generice. Să nu uităm că 1,5% din PIB-ul României revine din cele 20 de fabrici de medicamente generice care există în ţara noastră. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Una singură mai avem şi noi în proprietate, statul român. Celelalte sunt private. Sunt acţionari români şi străini. Nu are niciun fel de importanţă. Funcţionează în România şi asta este bine, dar în mod evident trebuie să asigurăm funcţionarea acestei industrii care oferă un procent semnificativ din PIB. Politica de preţuri la nivelul Ministerului Sănătăţii cred că ar trebui puţin revizuită, pentru că noi ne găsim într-o situaţie paradoxală. Vrând să facem economii, plătim mai mulţi bani. Într-un mod foarte simplu: tot scădem preţul la nişte medicamente care dispar de pe piaţă care sunt cele mai ieftine, ele nu mai sunt distribuite şi imediat intră în utilizare următorul care este mult mai scump. La finalul zilei plătim mai mulţi bani decât mai puţini bani. Este clar că aici trebuie să găsim un mecanism", a afirmat Rafila, la Conferinţa Naţională "Alertă în sănătate! Cum eliminăm barierele din calea accesului pacienţilor la medicamente". El a afirmat că trebuie găsită o soluţie rapidă care să permită accesul populaţiei la medicamente generice. "Eu nu am prea avut timp până acum, dar încep să mă întorc puţin în timp în anul 2012 când mă ocupam de această problemă şi să găsim o soluţie rapidă care să permită pe de o parte accesul la medicamente, economii de la buget, încurajarea utilizării medicamentelor generice şi o discuţie sinceră şi cu producătorii de produse inovative. Trebuie să găsim împreună o soluţie care să permită accesul pacienţilor, pe de o parte. Lucrul acesta să nu se producă într-un cadru care să descurajeze utilizarea medicamentelor generice. (...) Ca să ai spaţiu să introduci mai rapid medicamentele inovative trebuie şi o politică de preţ rezonabilă, inclusiv de taxe, că este taxa clawback în zona de medicamente generice. Sper că în perioada următoare să putem să avem o discuţie aplicată, sinceră care să ducă la un rezultat inclusiv cu cealaltă parte, cu Asociaţia Producătorilor de Medicamente Inovative din România", a mai arătat ministrul.

Ucraina cere aliaților NATO mai multe arme pentru combaterea trupelor ruse
Internațional

Ucraina cere aliaților NATO mai multe arme pentru combaterea trupelor ruse

Ucraina cere mai multe arme. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut joi ţărilor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru combaterea forţelor ruse, indicând că, în cadrul reuniunii pe care o va avea joi cu aliaţii NATO la Bruxelles, are trei puncte pe ordinea de zi: "arme, arme şi iar arme", relatează AFP, potrivit Agerpres. "Agenda mea este foarte simplă. Am venit să cer trei lucruri: arme, arme şi arme. Cu cât mai repede vor fi livrate, cu atât mai multe vieţi vor fi salvate, iar distrugerea va fi evitată", a pledat ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune cu omologi ai săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Ucraina cere mai multe arme "În ultimele săptămâni, armata ucraineană şi întreaga naţiune ucraineană am demonstrat că ştim cum să luptăm, ştim cum să câştigăm, dar fără o aprovizionare durabilă şi suficientă cu armele cerute de Ucraina, aceste victorii vor fi însoţite de sacrificii enorme", a spus Kuleba. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Aflat în turneu în Europa, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că "cel mai bun mod de a ajuta Ucraina acum este să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru a-l descuraja pe (preşedintele rus Vladimir) Putin şi a învinge armata rusă în Ucraina, pentru ca războiul să nu escaladeze şi mai mult". Mai exact, el a spus că Ucraina are nevoie, în special, de avioane, rachete antinavă, transportoare blindate şi sisteme grele de apărare aeriană. "Cred că învoiala propusă de Ucraina este corectă: voi ne daţi arme, noi ne sacrificăm vieţile, iar războiul se limitează la Ucraina", a subliniat Dmitro Kuleba. Kuleba consideră că nu ar trebui să existe nicio diferenţă între armele defensive şi cele ofensive, "deoarece orice armă folosită pe teritoriul Ucrainei de armata ucraineană împotriva unui agresor străin este defensivă prin definiţie". "Deci, orice distincţie între ofensivă şi defensivă nu are niciun sens când vine vorba de situaţia din ţara mea. Acele ţări care spun că putem oferi Ucrainei arme defensive, dar nu suntem în măsură să-i dăm arme ofensive, sunt ipocrite. Este pur şi simplu o abordare nedreaptă şi nejustificată", a spus el. Referitor la Germania, ministrul ucrainean a recunoscut că aceasta a făcut "un pas revoluţionar, schimbându-şi poziţia de la a nu furniza deloc arme la a permite anumite livrări şi a furniza Ucrainei în special arme antitanc". "Cu toate acestea, este clar că Germania poate face mai mult, având în vedere rezervele şi capacităţile sale şi lucrăm cu guvernul german pentru a ne furniza arme suplimentare", a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene. Ţările NATO furnizează arme Ucrainei, dar Alianţa încearcă, de asemenea, să fie atentă să nu se angajeze într-un război pe scară largă cu Rusia, notează EFE. "Ucraina are dreptul să se apere. Vom asculta necesităţile care ne vor fi prezentate de Dmitro Kuleba şi vom discuta despre cum să răspundem", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

Japonia condamnă amenințarea Rusiei cu privire la anunțarea unor "contramăsuri" în ceea ce privesc sancțiunile economice
Internațional

Japonia condamnă amenințarea Rusiei cu privire la anunțarea unor "contramăsuri" în ceea ce privesc sancțiunile economice

Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor. Orice contramăsuri rusești împotriva Japoniei ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei de către Tokyo ar fi "inacceptabile", a declarat secretarul-șef al cabinetului japonez, Hirokazu Matsuno, potrivit CNN. Rusia amenință Japonia că va răspunde sancțiunilor "Toată această situație provine din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Orice răspuns care încearcă să transfere responsabilitatea către Japonia este extrem de nejustificat și inacceptabil", a declarat Matsuno într-o conferință de presă. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Comentariile lui Matsuno au fost făcute după ce un oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat miercuri că Moscova ia în considerare contramăsuri împotriva Tokyo, care a impus o serie de sancțiuni Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Guvernul japonez "alimentează isteria antirusească în societatea japoneză", a declarat Zakharova în cadrul unei conferințe de presă. De asemenea, ea a criticat Japonia pentru că "urmează cu obediență instrucțiunile primite de peste ocean" și a spus că Tokyo subminează relațiile dintre Rusia și Japonia. "Actualele autorități japoneze distrug în mod constant cooperarea pozitivă reciproc avantajoasă care a fost creată cu grijă de-a lungul multor ani de predecesorii lor", a declarat Zakharova.Un context: Luna trecută, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va suspenda discuțiile privind un tratat de pace pentru a pune capăt în mod oficial ostilităților din al Doilea Război Mondial între Moscova și Tokyo din cauza sancțiunilor privind Ucraina. "În condițiile actuale, Rusia nu intenționează să continue negocierile cu Japonia cu privire la un tratat de pace", a declarat atunci Ministerul rus de Externe, citând "pozițiile deschis neprietenoase ale Japoniei și încercările de a afecta interesele țării noastre". Insulele Kuril, denumite Kurile de Sud de către Rusia și Teritoriile de Nord de către Japonia, au fost capturate de forțele sovietice după capitularea Japoniei în fața forțelor aliate în 1945. Dezacordul care a rezultat cu privire la cine are dreptul de proprietate asupra insulelor a înrăutățit relațiile dintre cele două țări, contribuind la eșecul lor continuu de a semna un tratat de pace din al Doilea Război Mondial.

Ucraina are nevoie de un Plan Marshall după război, afirmă comisarul european pentru buget
Eveniment

Ucraina are nevoie de un Plan Marshall după război, afirmă comisarul european pentru buget

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Maldivele, "raiul" iahturi ale miliardarilor ruși sancționați
Internațional

Maldivele, "raiul" iahturi ale miliardarilor ruși sancționați

Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși. La o zi după ce miliardarul din domeniul cărbunelui și al îngrășămintelor, Andrey Melnichenko, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, la 9 martie, superyacht-ul său Motor Yacht A a încetat să își mai transmită locația în timp ce se afla în apele Maldivelor, arată datele maritime, potrivit Reuters. Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși În Italia, patru zile mai târziu, autoritățile au confiscat o altă navă a lui Melnichenko - cel mai mare iaht cu vele din lume, a cărui valoare este estimată de poliția financiară italiană la 578 de milioane de dolari. Oprirea dispozitivelor care permit autorităților să urmărească locația unei nave poate ajuta la menținerea iahturilor în afara vederii acestora. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Dar, în Maldive, șansele de a se lua măsuri împotriva proprietăților oligarhilor sancționați sunt în orice caz reduse, potrivit interviurilor cu o duzină de persoane familiare cu discuțiile interne despre cum să răspundă la sancțiunile financiare americane și europene, inclusiv miniștri guvernamentali, diplomați și experți din industria superyachturilor din țară. Abordarea prudentă a autorităților din Maldive în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina înseamnă că națiunea insulară din Oceanul Indian a apărut ca o destinație atractivă pentru oligarhii ruși proprietari de iahturi. Vasul lui Melnichenko este unul dintre cele șase iahturi legate de Rusia care au alunecat între atolii din Maldive, la sud-vest de India, de când națiunile occidentale au lovit unii oligarhi cu sancțiuni ca răspuns la invazia din 24 februarie. Trei dintre iahturi și-au ascuns locațiile în direct, și-au schimbat destinațiile raportate sau s-au mutat în apele internaționale, potrivit datelor furnizate de MarineTraffic, un furnizor de analiză marină. citiți mai departe Maldive nu confiscă iahturile rușilor sancționați Ideea de a confisca iahturi este "exagerată", deoarece sistemul juridic din Maldive nu este suficient de robust, a declarat procurorul șef al țării, Hussain Shameem, într-un interviu, adăugând că autoritățile nu ar putea confisca cu ușurință vasele vizitatoare decât dacă a fost comisă o infracțiune conform legislației locale. Solicitările de comentarii cu privire la dezactivarea dispozitivelor de localizare a Motor Yacht A și la statutul actual al proprietății sale, trimise purtătorului de cuvânt al lui Melnichenko, precum și fundației sale caritabile, producătorului de îngrășăminte EuroChem Group și companiei de cărbune SUEK - două companii de la care a demisionat în martie - au rămas fără răspuns.

Rușii blochează accesul umanitar la Mariupol, prelungind catastrofa umanitară din orașul ucrainean cel mai bombardat
Eveniment

Rușii blochează accesul umanitar la Mariupol, prelungind catastrofa umanitară din orașul ucrainean cel mai bombardat

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

O înregistrare video arată cum forțele rusești au săpat tranșee într-o zonă interzisă extrem de radioactivă de lângă Cernobîl
Internațional

O înregistrare video arată cum forțele rusești au săpat tranșee într-o zonă interzisă extrem de radioactivă de lângă Cernobîl

Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl. Poziții militare rusești abandonate într-o zonă extrem de radioactivă din zona de excludere de lângă centrala nucleară de la Cernobîl pot fi văzute într-o înregistrare video cu dronă publicată miercuri de autoritățile ucrainene, potrivit CNN. Rușii au săpat tranșee lângă Cernobîl Videoclipul - filmat de armata ucraineană și publicat pe Telegram de Energoatom, operatorul de stat al centralelor nucleare ucrainene - arată gropi libere și tranșee ale unor fortificații militare abandonate într-o zonă cunoscută sub numele de Pădurea Roșie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Potrivit Reuters, Pădurea Roșie și-a primit numele atunci când zeci de kilometri pătrați de pini au devenit roșii după ce au absorbit radiații de la explozia din 1986 de la Cernobîl - cel mai grav dezastru nuclear din lume. Urme de tancuri și terenuri puternic deranjate pot fi văzute și în această pădure - considerată cea mai poluată zonă din întreaga zonă de excludere de la Cernobîl - și interzisă tuturor celor care nu lucrează acolo sau nu au o autorizație specială. Vinerea trecută, Energoatom a declarat că nu este clar ce făceau trupele rusești în Pădurea Roșie și că este posibil ca acestea să fi fost expuse semnificativ la radiații atunci când au săpat sau au făcut săpături acolo. Praful radioactiv gros ridicat de vehiculele rusești grele ar fi putut fi inhalat de către trupe, care nu purtau echipament de protecție împotriva radiațiilor, au declarat lucrătorii uzinei. Cernobîl a căzut în mâinile trupelor rusești în prima săptămână a războiului din Ucraina. Joi, trupele rusești și-au anunțat intenția de a pleca și au predat controlul personalului ucrainean. În prezent, centrala se află din nou sub controlul autorităților ucrainene.

Rafinării de stat din China evită noile tranzacții cu petrol rusesc, de teama sancțiunilor impuse Rusiei
Eveniment

Rafinării de stat din China evită noile tranzacții cu petrol rusesc, de teama sancțiunilor impuse Rusiei

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc. Rafinăriile de stat din China onorează contractele de petrol rusesc existente, dar evită să încheie noi contracte, în ciuda reducerilor mari, ținând cont de apelul Beijingului la prudență, în contextul în care sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, transmite Reuters. China evită noile tranzacții cu petrol rusesc Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, CNOOC, PetroChina și Sinochem au rămas pe margine în tranzacționarea de noi încărcături rusești pentru încărcările din luna mai, au declarat persoanele, care au toate cunoștințe în acest sens, dar au vorbit sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Firmele chineze de stat nu doresc să fie văzute ca sprijinind în mod deschis Moscova prin cumpărarea unor volume suplimentare de petrol, au declarat două dintre persoane, după ce Washingtonul a interzis petrolul rusesc luna trecută, iar Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni asupra principalului exportator rus Rosneft și Gazprom Neft. "Companiile de stat sunt prudente, deoarece acțiunile lor ar putea fi considerate ca reprezentând guvernul chinez și niciuna dintre ele nu vrea să fie evidențiată ca fiind un cumpărător de petrol rusesc", a declarat una dintre persoane. Sinopec și Petrochina au refuzat să comenteze. CNOOC și Sinochem nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii. China și Rusia au dezvoltat legături din ce în ce mai strânse în ultimii ani, iar recent, în februarie, au anunțat un parteneriat "fără limite", iar China a refuzat să condamne acțiunea Rusiei în Ucraina sau să o numească invazie. citeste mai departe China a criticat în mod repetat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, deși un diplomat de rang înalt a declarat sâmbătă că Beijingul nu ocolește în mod deliberat sancțiunile impuse Rusiei. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este principalul cumpărător de țiței rusesc, cu 1,6 milioane de barili pe zi, jumătate din această cantitate fiind furnizată prin conducte în cadrul unor contracte de la guvern la guvern. Sursele se așteaptă ca firmele de stat din China să își onoreze contractele existente și pe termen lung pentru petrolul rusesc, dar să se ferească de noi contracte spot. O scădere a importurilor de petrol rusesc din China ar putea determina giganții săi rafinării de stat să se orienteze către surse alternative, ceea ce se adaugă la îngrijorările legate de aprovizionarea globală care au dus prețul de referință al petrolului Brent la maximele ultimilor 14 ani, aproape de 140 de dolari pe baril, la începutul lunii martie, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. De atunci, cotațiile petrolului Brent au scăzut, la sub 110 dolari, după ce Statele Unite și aliații au anunțat planuri de eliberare a stocurilor din rezervele strategice. citiți mai departe

UE începe să stocheze echipamente și medicamente împotriva incidentelor chimice și nucleare
Eveniment

UE începe să stocheze echipamente și medicamente împotriva incidentelor chimice și nucleare

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu. Comisia Europeană a anunțat miercuri că a început o operațiune de stocare pentru a-și spori apărarea împotriva incidentelor chimice, nucleare și biologice, pe fondul preocupărilor legate de conflictul din Ucraina, informează Reuters. Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu UE își va mări rezervele de echipamente de protecție, echipamente de decontaminare, medicamente și vaccinuri care ar putea fi utile în cazul unor incidente chimice, nucleare sau biologice, a precizat Comisia, confirmând un raport Reuters de săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) "Luăm măsuri concrete pentru a crește gradul de pregătire a Europei în fața unor potențiale amenințări", a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. UE înființează două rezerve separate: una pentru echipamente de protecție, medicamente și vaccinuri împotriva așa-numitelor amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și o a doua pentru materiale de decontaminare, care vor fi utilizate pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor sau a vehiculelor care au fost expuse la agenți CBRN. UE a început deja să utilizeze rezervele existente pentru a ajuta ucrainenii expuși la posibile radiații nucleare în urma luptelor din apropierea centralelor nucleare de la invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și Spaniei, a precizat Comisia.

Kremlinul susține că vrea să mențină relații diplomatice cu Occidentul, dar ignoră dorința Vestului de a stopa războiul
Internațional

Kremlinul susține că vrea să mențină relații diplomatice cu Occidentul, dar ignoră dorința Vestului de a stopa războiul

Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul. Rusia vrea să menţină relaţii diplomatice cu ţările occidentale în pofida expulzărilor în serie de diplomaţi ruşi, a afirmat miercuri viceministrul de externe Aleksandr Gruşko pentru agenţia Interfax, transmite Reuters. Rusia vrea relații diplomatice cu Vestul Mai multe state europene au expulzat un mare număr de diplomaţi ruşi în ultimele zile, pe fondul valului de indignare produs în Europa în urma relatărilor despre descoperirea unor gropi comune şi a unor civili ucişi în oraşul ucrainean Bucea după retragerea trupelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) În declaraţia pentru Interfax, Gruşko a afirmat că Rusia, care a promis că va reacţiona la expulzări, evaluează deciziile statelor europene. "Cu toate acestea, poziţia noastră rămâne absolut aceeaşi: pledăm pentru menţinerea deschisă a canalelor diplomatice", a spus el. Potrivit oficialului rus, ţările europene care perturbă activitatea diplomaţilor ruşi fac rău propriilor interese. El a avertizat de asemenea faţă de orice acţiune potenţială împotriva exclavei ruse Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, la Marea Baltică. Gruşko: "nu există nimic de discutat cu NATO" "Sper cu adevărat că bunul simţ în Europa nu va permite să se înceapă niciun fel de jocuri în jurul Kaliningradului", a spus el, potrivit agenţiei TASS. "Cred că mulţi înţeleg că aceasta ar însemna un joc cu focul", a adăugat viceministrul. Gruşko a mai spus că Rusia "nu are contacte cu NATO" şi că "nu există nimic de discutat cu NATO".

Ambasada Rusiei la București reacționează după accidentul de miercuri dimineață: "influenţa unei explozii de isterie anti-rusă"
Eveniment

Ambasada Rusiei la București reacționează după accidentul de miercuri dimineață: "influenţa unei explozii de isterie anti-rusă"

Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă". Şoferul care a intrat cu maşina în gardul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost sub "influenţa unei explozii de isterie anti-rusă", susţine misiunea diplomatică, potrivit Agerpres. Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă" "Ambasada îşi exprimă profundele condoleanţe rudelor şi prietenilor bărbatului care şi-a dat foc în maşină după încercarea eşuată de a lovi porţile Ambasadei Rusiei în România. Trebuie să afirmăm cu regret că oricare ar fi motivele şoferului, nu există nicio îndoială că acesta a comis acest act sub influenţa unei explozii de isterie anti-rusă", afirmă reprezentanţii ambasadei. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Potrivit reprezentanţilor misiunii diplomatice, în urma incidentului niciunul dintre angajaţii Ambasadei şi forţelor de ordine române nu au fost răniţi. Procurorul de la Parchetul Tribunalului Bucureşti care se ocupă de cazul bărbatului decedat miercuri dimineaţă după ce s-a lovit cu maşina de gardul Ambasadei Rusiei a declarat că în interiorul autovehiculului au fost găsite recipiente pentru substanţe inflamabile. "Din primele date, evenimentul a constat în lovirea porţilor cu maşina, urmată de incendiere în propriul autoturism. (...) Maşina a intrat în poartă, iar imediat după persoana aflată în autoturism a aprins un dispozitiv şi în felul acesta s-a produs incendiul din interiorul maşinii, rezultatul fiind carbonizarea. (...) În interiorul maşinii au fost găsite recipiente pentru substanţe inflamabile. În momentul acesta sunt puse cap la cap informaţiile care vor contura traseul pe care l-a avut, inclusiv înainte de eveniment", a afirmat procurorul. Întrebat dacă gestul poate fi considerat unul terorist, anchetatorul a răspuns: "Nu există la momentul acesta elemente concrete într-un asemenea sens, nu putem afirma la momentul acesta că acest gest ar avea legătură cu altceva decât cu circumstanţe personale".

Grecia se alătură țărilor europene care au decis să expulzeze diplomați ruși
Internațional

Grecia se alătură țărilor europene care au decis să expulzeze diplomați ruși

Grecia expulzează 12 diplomați ruși. Grecia va expulza 12 diplomaţi ruşi ca reacţie la războiul din Ucraina, a informat miercuri Ministerul de Externe de la Atena, după seria de decizii similiare luate în zilele precedente de alte state europene, transmit Reuters. Grecia expulzează 12 diplomați ruși "Autorităţile greceşti au declarat personae non gratae 12 membri ai misiunilor diplomatică şi consulare ale Federaţiei Ruse, acreditaţi în Grecia", afirmă comunicatul, precizând că secretarul general al ministerului l-a informat pe ambasadorul Moscovei despre această decizie. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Diplomaţii ruşi în cauză nu au acţionat în conformitate cu regulile internaţionale, a mai transmis ministerul grec. Rusia va da un răspuns adecvat", a declarat agenția rusă de știri RIA, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. România, Italia, Suedia, Spania și Danemarca, Franța, Germania au anunțat măsuri similare săptămâna aceasta. Comisia Europeană a propus marți noi sancțiuni radicale împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cărbune.

Un bărbat rus a protestat întins pe jos, cu mâinile legate la spate, pe mai multe străzi din Moscova
Internațional

Un bărbat rus a protestat întins pe jos, cu mâinile legate la spate, pe mai multe străzi din Moscova

Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea. La Moscova, un bărbat a ales să protesteze într-un mod inedit, reiterând imaginile de la Bucea. El a fost fotografiat cu mâinile legate la spate cu o bandă de tablă stătea întins pe stradă în centrul capitalei ruse, relatează The Moscov Times. Proteste în Rusia, după masacrul din Bucea Fotografiile au fost făcute în patru locații distincte din Moscova. În toate pozele, protestatarul anti-război, este întins pe stradă, cu mâinile legate la spate și cu fața pe asfalt. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Protestatarul reconstituie ororile de la Bucea, unde câteva sute de civili au fost uciși brutal de soldații ruși. Moscova a fost acuzată de genocid și crime de război, după apariția imaginilor îngrozitoare din Bucea, unde sute de civili au fost executați sumar de trupele ruse. Oficialii ucraineni au descoperit cel puțin 410 cadavre, unele dintre ele cu semne de tortură. Tot mai mulți lideri mondiali cer sancțiuni mai dure pentru Putin. Grupul de rezistență feministă împotriva războiului s-a concentrat asupra distrugerii și uciderii civililor din Mariupol. Activistele lor din întreaga Rusie au amplasat cruci de cimitir în jurul orașelor și localităților lor pentru a comemora cei 5.000 de civili uciși în acel oraș ucrainean. În prima zi de protest, 3 aprilie, au fost amplasate peste 250 de cruci în 25 de orașe rusești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră