duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Eveniment

Cum a "reușit" un elev care a luat nota 2,80 la Evaluarea Națională să obțină 8,70 după contestație

Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere" . Un elev din Bihor care a luat nota 2,80 la Evaluarea Națională a reușit să obțină nota 8,70 după ce a depus contestație. Aceasta este cea mai mare diferență de notare la acest examen. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a justificat diferența de 5,9 puncte printr-o "eroare de transcriere", spunând că greșeala a fost făcută la transcrierea notelor din borderou. Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere" O altă diferență foarte mare - de 3,75 de puncte - a fost în cazul unui elev din Prahova, tot la Limba română. În urma contestațiilor, în total au existat 17 lucrări cu note modificate cu o diferență de peste două puncte - 16 la Limba română și una la matematică. Aceste diferențe au fost în județele Constanța, Dâmbovița, Bacău - cu câte 3 note schimbate, Buzău - 2 note schimbate, Cluj, Călărași, Covasna, Gorj, Suceava și Vâșcea, cu câte o notă schimbată cu o diferență de peste două puncte. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Ministrul Educației a susținut că, pentru a nu mai apărea asemenea situații la corectarea lucrărilor, soluția este evaluarea digitalizată, așa cum s-a întâmplat acum în județul Dâmbovița, unde a fost un proiect pilot pentru evaluarea digitalizată. În acest județ,laa proba de Matematică, 98,5% dintre notele contestate au rămas nemodificate sau au suferit modificări cu o diferență de cel mult 0,5 puncte. "Factorul uman generează erori. A fost o eroare de transcriere", a spus Cîmpeanu Întrebat ce riscă acești profesori, ministrul Educației a evitat să dea un răspuns clar: "Abordarea cea mai eficientă este aceea a susținerii digitalizării evalurării, potrivit Hotnews. Mai grave sunt erorile în evaluare, care sunt inadmisibile . Cei care au greșit anul trecut anul acesta nu au mai făcut parte din comisiile de evaluare a lucrărilor. (...) Până la sancțiuni, trebuie să formăm profesorii".

Cum a "reușit" un elev care a luat nota 2,80 la Evaluarea Națională să obțină 8,70 după contestație
Guvernul a aprobat OUG privind compensarea cu 50 de bani la carburanți. "Măsura intră în vigoare din această noapte", anunță Virgil Popescu
Internațional

Guvernul a aprobat OUG privind compensarea cu 50 de bani la carburanți. "Măsura intră în vigoare din această noapte", anunță Virgil Popescu

Guvernul a aprobat măsura de "50 de bani". Executivul a aprobat joi Ordonanţa de Urgenţă privind susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Ministrul Energiei a afirmat că Ordonanţa intră în vigoare în această noapte. "Mă aştept ca în perioada imediat următoare să văd în piaţă companii care o aplică". Virgil Popescu a arătat că Ordonanţa prevede reducerea cu 50 de bani a preţului la carburanţi, 25 de bani vor fi suportaţi de bugetul de atat şi 25 de bani va fi o reducere voluntară pe care voluntar o vor aplica lanţurile de benzinării, în cazul în care doresc să ia şi această reducere de la buget de 25 de bani. Guvernul a aprobat măsura de "50 de bani" Ministrul Energiei a precizat că Ordonanţa intră în vigoare în această noapte. "Mă aştept ca în perioada imediat următoare să văd în piaţă companii care aplică această ordonanţă. Să le lăsăm un termen scurt,în aşa fel încât sistemele fiscale să poată fie actualizate li să poată să reflecte aceste modificări", a precizat Popescu. El a arătat că ordonanţa oferă un cadru legislativ şi o conformare voluntară, nu este ceva obligatoriu. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Eu, din ceea ce cunosc în piaţă în momentul de faţă, sunt convins că majoritatea lanţurilor de benzinării, dacă nu chiar toate, vor aplica această Ordonanţă şi românii vor beneficia la toate brandurile de la staţiile de benzină de aceste reduceri", a mai spus ministrul Energiei. Ce spune purtătorul de cuvânt al Executivului despre posibile creșteri nejustificate a preţurilor la carburanţi Purtătorul de cuvânt al Executivului a precizat despre această Ordonanţă că, "în situaţia în care vor exista creşteri nejustificate a preţurilor la carburanţi, în perioada de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, acestea vor fi încadrate în categoria de acţiuni speculative". "Vor fi sancţionate potrivit Ordonoanţei de urgenţă 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative", a arătat Dan Cărbunaru, precizând că această ordonanţă privind preţurile speculative se va aplica şi preţurilor la carburanţi. În plus, a spus Cărbunaru, potrivit prevederilor articolului 5 din această Ordonanţă privind preţurile la carburanţi, va fi interzisă vânzarea produselor achiziţionate în condiţiile prevăzute de ordonanţă, respectiv cu aceatsă reducere de 0,5 lei. "Revânzarea acestor produse achiziţionate în condiţiile OUG reprezintă contravenţie şi se sancţionează de către autorităţi (..) după cum urmează: 50.000 până la 500.000 de lei amendă, pentru contravenţiile săvârşite de persoanele juridice şi între 5.500 de lei şi 11.000 de lei, pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice", a mai spus Cărbunaru. El a arătat că ANPC este pregătită să facă verificări în teren şi pentru a stabili dacă vor exista situaţii de creştere nejustificată a preţurilor, inspectorii fiind activi şi când a fost acea creştere a preţului la carburanţi, iar acum au la dispoziţie alt cadru legal.

CEDO cere Moscovei să nu îi ucidă pe cei doi britanici capturați în Ucraina și pe care autoritățile ruse i-au condamnat la moarte
Internațional

CEDO cere Moscovei să nu îi ucidă pe cei doi britanici capturați în Ucraina și pe care autoritățile ruse i-au condamnat la moarte

CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată în procedură de urgenţă, a cerut joi Moscovei să nu execute doi soldaţi britanici condamnaţi la moarte de autorităţile separatiste proruse pentru că au luptat alături de armata ucraineană la Mariupol, potrivit AFP. CEDO a transmis deja Moscovei o solicitare similară pentru un soldat marocan la 16 iunie. CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte Conform autorităţilor ruse, cei trei bărbaţi, marocanul Brahim Saadoun şi cei doi britanici, s-au predat şi au fost făcuţi prizonieri în regiunea Mariupol alături de circa o mie de soldaţi ucraineni la mijlocul lunii aprilie. Ei au fost condamnaţi la moarte la 9 iunie de Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Cererea transmisă joi de CEDO, organismul judiciar al Consiliului Europei, vizează doi cetăţeni britanici, Shaun Pinner şi Aiden Aslin, născuţi în 1973, respectiv 1994, care s-au căsătorit sau sunt într-o relaţie cu cetăţeni ucraineni şi "consideră Ucraina drept casa lor". Ei s-au alăturat armatei ucrainene în 2018 şi au fost desfăşuraţi în regiunea Mariupol la începutul conflictului. CEDO "a transmis în special guvernului Federaţiei Ruse ca, pe baza prevederilor Articolului 39 al Curţii, să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată, să garanteze că toate condiţiile lor de detenţie sunt corespunzătoare şi să le ofere toată asistenţa medicală necesară", a precizat Curtea, cu sediul la Strasbourg. Articolul 39 de regulamentul CEDO îi permite acestei instanţe să dispună "măsuri provizorii" cât timp reclamanţii sunt expuşi la "un risc real de daune ireparabile", potrivit Agerpres. CEDO insistă asupra faptului că Rusia este în continuare obligată să îşi respecte deciziile, chiar dacă Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la mijlocul lui martie.

Guvernul a finalizat lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal: Creşte TVA-ul la locuințe și accize mai mari la ţigări și la alcool
Internațional

Guvernul a finalizat lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal: Creşte TVA-ul la locuințe și accize mai mari la ţigări și la alcool

Ce taxe vor crește în România. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seară, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal. Modificările ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern care va avea loc săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb s-a decis ca acciza la ţigări să fie mărită de la 1 august 2022. La alcool, acciza ar urma să crească de la 1 ianuarie 2023. Ce taxe vor crește în România De asemenea, coaliția de guvernare a mai agreat creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturi cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi pentru familiile cu mulţi copii. Deducerile fiscale vizează veniturile până în 4.500 de lei, impactul bugetar fiind de 3 miliarde de lei/an în 2023. Astfel, tinerii până în 26 de ani vor beneficia deduceri de 15% din impozitul pe venit cu valoare maximă de 383 de lei. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Se vor aplica şi deduceri pentru familiile care au copii, de 100 de lei/copil dacă copiii sunt la o formă de învăţământ. Dacă o familie are mai mult de 4 copii, impozitul pe venit este zero. Excepţii vor face elevii și studenţii până în 26 de ani, persoana care urmează o formă de ucenicie, pensionarul care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii avand mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau intreg si valoarea cumulata din salarii depaşeste salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilităţi. Cresc accizele la țigări și alcool La capitolul accize, la alcool acestea vor fi de 20% - 6 bani/litru, începând cu 1 ianuarie 2023. La ţigări, acciza creşte cu 31 de lei, (60 de bani/pachet), de la 1 august anul acesta. La TVA, s-au decis următoarele modificări: pentru restaurante, catering, hoteluri, TVA creşte de la 5 la 9%, la locuinţe se va aplica un TVA de 5% doar pentru o locuinţă până la plafonul de 600.000 de lei dar şi până în 80 mp2 utili. TVA-ul la băuturile cu zahăr creşte de la 9 la 19%, iar aici intră şi berea fără alcool. În privinţa impozitului pe tranzacţii imobiliare la persoane fizice, se excludere deducerea de 90.000 de euro/imobil vândut şi se trece la impozitare de 1% pentru o locuinţă mai mare de 3 ani şi impozit 3% pentru imobile de până în 3 ani, cu excepţia moştenirilor. Coaliţia a decis şi eliminarea cotei forfetare pentru impozitul pe venit din chirii. Astfel, impozitul pe proprietate va fi pe grila notarială şi nu se mai face diferenţă intre persoana fizică vs persoană juridică. Se va face o clasificare pe rezidenţiale şi nerezidential, iar pe rezidenţial, impozitul va fi 0,1-0,2%, în timp ce pe nerezidenţiale va fi de 1 - 1,3%. Măsurile vor viza și microîntreprinderile Pentru microîntreprinderi, s-a decis o reducere a plafonului de 500.000 euro, limitarea detinerii controlului pentru maxim 3 microinterprinderi, limitarea obiectului de activitate, cel puţin un angajat. Dividendele cresc de la 5 la 8% şi se elimină scutirile pentru companiile de stat şi pensiile private. În privinţa PFA-urilor, s-a stabilit scăderea plafonului de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual. Coaliţia a decis şi impozitarea jocurilor de noroc, cu 40% din orice câştig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivel UE pentru a avea un model în acest sens. În agricultură şi construcţii, s-a stabilit scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţi fiscale În plus, s-a decisi şi limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33%, din veniturile anuale. Pentru veniturile extra salariale, sub 6 salarii minime brute nu se aplică contribuţii, între 6 şi 12 salarii minime brute - contribuţiile vor fi pentru 6 salarii minime, între 12 si 24 salarii minime brute, se vor aplica contribuţii cât pentru 12 salarii minime iar peste 24 salarii minime brute, contributii ca pentru 24 de salarii minime, potrivit Agerpres. În privinţa impozitului progresiv, acesta nu se va aplica, însă coaliţia a stabilit că, după digitalizarea ANAF, s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global, un pas spre impozitul progresiv.

Consolidarea flancului estic al NATO trimite "un semnal foarte clar Moscovei", afirmă premierul leton
Internațional

Consolidarea flancului estic al NATO trimite "un semnal foarte clar Moscovei", afirmă premierul leton

Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei. Premierul leton Krišjānis Kariņš a salutat deciziile luate de liderii NATO la Madrid de a consolida prezența pe flancul estic al alianței, numindu-le "un semnal foarte, foarte clar pentru Moscova". Într-un interviu acordat miercuri postului CNN, liderul statului baltic a remarcat că "într-un anumit sens, tot ceea ce am susținut a fost auzit în mod clar", afirmând că schimbarea de postură este "o schimbare de la o apărare de tip "tripwire" la o apărare în față". Summitul NATO de la Madrid, un semnal puternic dat Rusiei "Până acum, mulți lideri NATO au repetat și repetat că NATO va apăra și va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO", a declarat Kariņš. "Acum … există acțiune în spatele acestor cuvinte". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kariņš a declarat că ar dori ca sprijinul pentru Ucraina să se miște și mai repede, deoarece "cu cât mai repede noi, cei din NATO, putem furniza arme, muniții și instruire, cu atât mai repede se va încheia războiul". "Cred că se va ajunge la o soluție diplomatică odată ce Rusia își va da seama că pierde sau a pierdut războiul și atunci Rusia va veni la masă", a spus el, potrivit CNN. Vorbind miercuri la summitul NATO de la Madrid, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor stabili un sediu permanent pentru Corpul 5 al armatei în Polonia și vor spori desfășurările prin rotație în statele baltice. Letonia este unul dintre statele baltice și are granițe terestre atât cu Rusia, cât și cu Belarus.

Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene
Internațional

Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Zece rachete rusești au lovit "ținte civile" în Nikolaev, afirmă Zelenski
Internațional

Zece rachete rusești au lovit "ținte civile" în Nikolaev, afirmă Zelenski

Bombardamente brutale la Nikolaev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că zece rachete rusești au lovit miercuri "ținte civile" în orașul Nikolaev din sudul țării, provocând moartea a cel puțin cinci persoane. Atacul "dovedește pentru absolut toată lumea din lume că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă", a declarat Zelenski în discursul său nocturn. Bombardamente brutale la Nikolaev "Au fost, de asemenea, lovituri la Ochakiv, Dnipro, bombardamente rusești în regiunea Harkov, regiunea Sumî, Donbas". Zelenski a mai spus că situația din Lysychansk, Avdiivka și comunitățile din direcția Bakhmut "rămâne extrem de brutală, foarte dificilă". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Facem tot ce putem pentru a dota armata noastră cu sisteme moderne de artilerie pentru a răspunde corespunzător ocupanților", a spus el. Primarul din Nikolaev , Oleksandr Sienkevych, a declarat miercuri că au fost "doar 18 zile" de la începutul invaziei în care orașul din sudul Ucrainei nu a fost atacat cu rachete sau obuze cu dispersie, potrivit CNN. Peste 114 locuitori au murit din cauza atacurilor rusești în acest timp, a spus el. Nu era clar dacă acest număr includea toate victimele citate de Zelenski mai târziu în aceeași zi.

S-au publicat rezultatele finale la Evaluarea Națională. Cum se calculează media de admitere la liceu
Eveniment

S-au publicat rezultatele finale la Evaluarea Națională. Cum se calculează media de admitere la liceu

Rezultate finale la Evaluarea Națională. Rezultatele finale la Evaluarea Naţională, după rezolvarea contestaţiilor, au fost publicate joi. Vezi rezultatele AICI. Ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 este 82,4% după rezolvarea contestaţiilor, în creştere cu 0,1 procente faţă de evaluarea iniţială, a declarat joi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă. Rezultate finale la Evaluarea Națională Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara săptămâna trecută că numărul mediilor peste 5 obţinute de elevi la Evaluarea Naţională a înregistrat în acest an "o maximă absolută" în raport cu ultimii 10 ani, fiind de 82,3%. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Numărul mediilor peste 5 este o maximă absolută în raport cu ultimii 10 ani - 82,3%, adică 122.166 elevi care au luat medii peste 5 anul acesta, înainte de contestaţii. Anul trecut am avut 76,8%, deci cu 5,5% mai puţin", spunea Cîmpeanu într-o conferinţă de presă. Cum se calculează media de admitere la liceu 2022 Media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a a absolvenților învățământului gimnazial se calculează ca media ponderată între media generală la Evaluarea Națională 2022 susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere, potrivit Agerpres. Calculul mediei de admitere la liceu 2022 se face astfel: MA = 0,2 × ABS + 0,8 × EN unde: MA = media de admitere; ABS =media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a; EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a. În perioada 4-11 iulie, elevii care au promovat examenul de Evaluare Națională 2022 trebuie să completeze fișa de admitere la liceu. În 14 iulie, elevii vor afla la ce liceu au fost repartizați. În cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, aceştia vor fi departajaţi folosind, în ordine, următoarele criterii: a) media generală la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;b) media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;c) nota obţinută la proba de limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2022;d) nota obţinută la proba de matematică de la Evaluarea națională 2022;e) nota obţinută la proba de limbă maternă de la Evaluarea națională 2022.

Băsescu atacă la CCR legea prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi
Eveniment

Băsescu atacă la CCR legea prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu. Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie. Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Dacă judecătorii de la CCR vor declara neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, atunci Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile. Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, notează de altfel că există o "îndoială serioasă" cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, solicitând şi analizarea unui articol din Codul administrativ. Băsescu beneficia de o vilă de protocol, indemnizație și pază SPP "Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: - art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ - Legea nr.243/2021; - art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, în privinţa sintagmei "şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia". Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare", se arată în dispozitivul instanţei. În calitate de şef al statului, în perioada 2004 - 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: a primit în folosinţă gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP. În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. "Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021, potrivit Agerpres. Cum Traian Băsescu a primit în luna martie, la Instanţa supremă, o decizie definitivă că a fost colaborator al Securităţii, a fost nevoit să părăsească vila de protocol, iar SPP l-a anunţat că nu mai beneficiază de dreptul la protecţie şi pază din partea Serviciului.

Norvegia intenționează să blocheze mărfurile rusești către Svalbard, după amenințările Kremlinului
Internațional

Norvegia intenționează să blocheze mărfurile rusești către Svalbard, după amenințările Kremlinului

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești. Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor din arhipelagul arctic norvegian Svalbard, după ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Oslo "nu încearcă să pună obstacole" în aprovizionarea unei comunităţi de mineri ruşi instalaţi în aceste vaste insule norvegiene din apropierea Polului Nord, a asigurat ministrul afacerilor externe Anniken Huitfeldt într-o declaraţie pentru France Presse, după acuzaţii de "acţiune neprietenoasă" din partea diplomaţiei ruse. Încă un blocaj pentru mărfurile rusești "Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard-ului" (sau Spitzbergen n.r.), care guvernează de un secol, cu reguli specifice, acest teritoriu cu doar 3.000 de locuitori pierdut la graniţele Arcticii. Încărcătura ce a stârnit puternice proteste ruseşti "a fost blocată pe baza sancţiunilor" impuse de Oslo în urma invaziei Ucrainei, "care interzic intrarea companiilor ruseşti de transport de marfă pe teritoriul norvegian", a subliniat ministrul. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În acest episod de tensiune din Arctica, Moscova acuză Norvegia că a blocat 20 de tone de mărfuri la punctul de trecere a frontierei terestre Storskog, care urmau să fie încărcate pentru Svalbard la bordul unei nave în portul norvegian Tromso. Dar nimic nu împiedică partea rusă să folosească alte rute directe, de exemplu maritime, pentru a-şi aproviziona comunitatea de mineri instalată în orăşelul minier Barentsburg, a subliniat Huitfeldt. De altfel, situaţia este normală în acest orăşel unde funcţionează cea mai nordică mină de cărbune din lume. "Rezidenţii au acces la alimente şi medicamente", potrivit Oslo. După ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova , Rusia a cerut miercuri Norvegiei să rezolve această problemă "cât mai curând posibil", evocând "măsuri de represalii". Svalbard este guvernat de un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris, potrivit Agerpres. Tratatul recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează şi cetăţenilor statelor semnatare, astăzi 46 inclusiv Rusia, libertatea de a exploata acolo resurse naturale "pe picior de egalitate perfectă". În această calitate, de decenii, Rusia - URSS înaintea ei - extrage cărbune pe aceste terenuri, în cele mai nordice locuri locuite de pe planetă.

Marea Britanie anunță că va crește masiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina
Internațional

Marea Britanie anunță că va crește masiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina

Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului. Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează AFP. Londra va crește sprijinul militar acordat Kievului Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o "nouă fază" a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive. "În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare", a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului. NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Armele, echipamentele şi pregătirea furnizate de Marea Britanie transformă apărarea Ucrainei împotriva acestui atac. Şi vom continua să sprijinim cu fermitate poporul ucrainean pentru a ne asigura că Putin eşuează în Ucraina", a adăugat el. În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include "sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni", a precizat guvernul. Londra consideră acest ajutor "un prim pas" care permite Ucrainei să treacă de la "apărare curajoasă" împotriva invaziei ruse la "operaţiuni ofensive" pentru a recâştiga teren, potrivit Agerpres. Regatul Unit a fost una dintre primele ţări care a furnizat Kievului arme letale, în special peste 5.000 de rachete antitanc, şi a consolidat considerabil sprijinul militar cu armament, dar şi pregătire pentru soldaţii ucraineni.

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"
Internațional

Liderul de la Kremlin denunță "ambițiile imperiale" ale NATO despre care spune că încearcă să-și afirme "hegemonia"

Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat miercuri "ambiţiile imperiale" ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme "hegemonia" prin conflictul ucrainean, relatează AFP. "Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese", a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă. Putin, deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO "Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale", a acuzat el. Alianţa Atlantică şi "înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii", potrivit preşedintelui rus. "Iranul nu a fost bun pentru aceasta", a apreciat el. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor", a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. "Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina'', a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă. "Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc", a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina. "Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este", a adăugat preşedintele Putin, potrivit Agerpres. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme.

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina
Internațional

Premierul Ungariei spune că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina

Ungaria se opune din nou. Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat miercuri că ţara sa nu va susţine nicio propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI. "Nu vom susţine nicio propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă", a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Ungaria se opune din nou Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde va susţine eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. "În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii", a declarat marţi seară şeful guvernului de la Budapesta după cina oferită de regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace, potrivit Agerpres. Răspunsul la invazia rusă în Ucraina este una dintre principalele teme pe care le vor aborda ţările membre ale alianţei la summitul de la Madrid.

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar
Internațional

Florin Cîțu demisionează de la șefia Senatului. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar

Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu Florin Cîţu a decis, miercuri, să demisioneze de la şefia Senatului, după ce grupul senatorilor PNL l-a informat că îi retrage sprijinul politic pentru această funcţie. Alina Gorghiu va prelua funcția interimar. Cîțu a confirmat într-o declarație de presă că a demisionat de la șefia Senatului după ce colegii săi nu au fost de acord cu declarațiileprivind măsurile guvernamentale. Cîțu pleacă din fruntea Senatului și vine Gorghiu "Preşedintele partidului şi secretarul general mi-au cerut demisia, mi s-a spus că mi s-a retras sprijinul partidului, este o funcţie politică, binenţeles că în aceste condiţii, nu am vrut să îi pun în situaţia penibilă să voteze unii dintre ei împotriva conducerii partidului şi am decis, am luat această decizie personal, repet, pentru a nu crea probleme Partidului Naţional Liberal", a declarat Cîțu. El a precizat că întotdeauna l-a interesat imaginea PNL. "Pentru a nu-i face pe colegii mei, de a-i pune pe colegi în situaţia penibilă de a vota împotrivă", a adăugat el. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Cîţu a arătat că declaraţiile sale sunt aceleaşi de ani de zile, „împotriva unor măsuri care fac rău românilor”. "Binenţeles că acele măsuri vin de la PSD, asta este problema, dar sunt măsuri care eu consider că fac rău românilor, eu consider că PNL trebuie să stea aproape de antreprenori, de sectorul privat, iar măsurile care vin împotriva lor întotdeauna le-am considerat nocive". Cîțu va rămâne un simplu membru PNL Florin Cîțu afirmă că nu va pleca și din PNL, ci își va continua cariera politică. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat, miercuri, după şedinţa grupului parlamentar PNL din Senat, că în urma unor discuţii, Florin Cîţu şi-a dat demisia de la şefia Senatului. El a precizat că discuţiile au vizat activitatea guvernamentală şi parlamentară, responsabilitatea PNL şi nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţie, potrivit Agerpres. "Ţinând cont de activitatea guvernamentală şi parlamentară, de responsabilitatea PNL şi de nevoia de coerenţă a măsurilor care trebuie luate, la nivelul Guvernului, şi în deplină concordanţă cu deciziile luate la nivelul coaliţiei, au avut loc discuţii, dezbateri şi în urma acestor discuţii, preşedintele Senatului, domnul senator Florin Cîţu şi-a anunţat demisia, urmând ca funcţia de preşedinte al Senatului, cu delegare de atribuţii, să fie exercitată de către doamna senator Alina Gorghiu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei grupului parlamentar PNL din Senat.

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"
Internațional

Iohannis dă de pământ cu Ciolacu privind impozitarea progresivă. "Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor"

Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că susţine cota unică şi propunerile Guvernului privind subvenţiile şi sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili în privinţa preţului energiei, subliniind că nu sprijină "ieşirile populiste şi afirmaţiile de televizor" referitoare la modificările la Codul Fiscal propuse și susținute de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Preşedintele Iohannis a fost întrebat când s-ar putea finaliza discuţiile din coaliţie pe modificările la Codul Fiscal şi ce susţinere există din partea sa. Iohannis nu sprijină modificările la Codul Fiscal propuse de PSD "Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru Guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar, de grozav, de bine. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea Guvernului, care este una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule pe buget, este una care va avea susţinerea mea şi am spus-o şi până acum, iar în ceea ce priveşte discuţia care acum cred că nu mai este chiar oportună despre tot felul de plafonări, taxe, impozite şi aşa mai departe legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. În fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea a anunţat premierul Ciucă şi ce a calculat Guvernul mi se pare şi posibil şi de bun simţ", a spus şeful statului, înaintea participării la summitul NATO de la Madrid, potrivit Agerpres. Klaus Iohannis participă miercuri şi joi la summitul NATO de la Madrid. Marţi, şeful statului a participat la dineul de gală oferit de Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia în onoarea şefilor de stat şi de guvern care participă la Summitul Alianţei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră