miercuri 24 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2708 articole
Maria Pană

Internațional

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare. Președintele francez va trebui să lupte pentru reformele promise, după ce rivalii de extremă-stânga și de extremă-dreapta au înregistrat câștiguri istorice. Președintele francez Emmanuel Macron se va confrunta cu cinci ani de blocaj potențial tumultuos, după ce alianța sa centristă nu a obținut majoritatea absolută în turul de scrutin parlamentar de duminică, la doar câteva săptămâni după ce a fost reales la Elysée. Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare Alegătorii s-au pronunțat masiv în favoarea Raliului Național de extremă dreapta și a coaliției de stânga NUPES, privându-l pe Macron de o majoritate guvernamentală. Coaliția Ensemble a lui Macron a obținut 245 de locuri, față de 345 în camera demisionară, potrivit rezultatelor finale. NUPES, condusă de focșăneanul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon a obținut 131 de locuri, în timp ce Raliul Național al lui Marine Le Pen pleacă cu 89 de locuri. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Votul din turul doi determină componența Adunării Naționale, camera inferioară a parlamentului. În primul tur de scrutin de duminica trecută, coaliția de partide a lui Macron a fost la egalitate cu alianța NUPES, ceea ce a stârnit îngrijorarea unora din tabăra lui Macron că popularitatea președintelui francez este în scădere bruscă. Duminică, susținătorii lui Macron au fost lăsați să se clatine după ce mai mulți oameni importanți din partid, inclusiv președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand, și Christophe Castaner, biciul partidului lui Macron în camera ieșită, și-au pierdut locurile. Ministrul Sănătății, Brigitte Bourguignon, și ministrul Mediului, Amélie de Montchalin, și-au pierdut, de asemenea, locurile - ceea ce va forța probabil demisiile lor, așa cum a fost convenția încă din epoca Sarkozy, potrivit Politico. Noul prim-ministru desemnat, Elisabeth Borne, care și-a câștigat locul în Normandia cu o mică majoritate, a declarat că Ensemble va lucra pentru a-și lărgi sprijinul în parlament și pentru a construi o "majoritate de acțiune". În aprilie, Macron a câștigat un al doilea mandat cu 59% din voturi, față de 41% pentru Le Pen. Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea, l-a acuzat pe Macron că a fost ales prin neprezentare și a promis că îl va contesta la alegerile parlamentare.

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare (sursa: Facebook/EmmanuelMacron)
Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Borrell acuză Moscova de crime de război

Borrell acuză Moscova de crime de război. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat luni Rusia de comiterea unei "adevărate crime de război", prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a amplifica foametea în lume, informează AFP. "Este inimaginabil ca milioane de tone de grâu să stea blocate în Ucraina, când restul populaţiei mondiale suferă de foame. Aceasta este o adevărată crimă de război. Nu-mi pot imagina ca aceasta să dureze şi mai mult: aceasta va fi într-adevăr un lucru de care Rusia se va face vinovată", a declarat Borrell la Luxemburg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din UE. Borrell acuză Moscova de crime de război "Rusia trebuie să înceteze să se joace cu foametea în lume", a avertizat la rândul său şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna. "Rusia trebuie să înceteze să blocheze porturi ale Ucrainei şi să înceteze să distrugă infrastructurile de stocare (de cereale) din Ucraina", a adăugat ea. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "Europenii îi vor ajuta pe ucraineni pe termen lung. Ei îi vor acorda (Ucrainei) sprijin politic, umanitar şi militar. Rusiei i se trimite un mesaj şi trebuie să înţeleagă acest lucru", a spus Colonna. "Franţa susţine în mod ferm eforturile secretarului Naţiunilor Unite şi rolul Turciei în încercarea de a se ajunge la un acord între Rusia şi Ucraina" pentru a permite exporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră, a adăugat ea. "A lăsa cerealele blocate este periculos pentru stabilitatea din lume", a atenţionat şefa diplomaţiei franceze. "Bătălia narativelor" dintre Occident şi Rusia care acuză sancţiunile împotriva ei de agravarea crizei alimentare se va afla în centrul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai ţărilor din UE, potrivit Agerpres. "Sancţiunile impuse de UE "nu îi interzic Rusiei să exporte produse agricole şi seminţe, nici să le cumpere, cu condiţia ca persoanele sau entităţile sancţionate să nu fie implicate" în aceste operaţiuni, a insistat şeful diplomaţiei europene.

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă (sursa: Pixabay)
Internațional

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă. Parlamentul Ucrainei a votat două legi care impun restricţii severe cărţilor şi muzicii în limba rusă, în contextul în care Kievul încearcă să rupă legăturile culturale rămase între cele două ţări după invazia Moscovei. Una dintre legi interzice tipărirea cărţilor de către cetăţenii ruşi, precum şi importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat. O altă lege interzice redarea muzicii aparţinând persoanele cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public, relatează The Guardian. Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă De asemenea, legea va interzice importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat, solicitând totodată o licenţă specială pentru importul de cărţi în limba rusă din orice altă ţară. O altă lege va interzice redarea muzicii persoanelor cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public. Totodată, legea creşte cotele pentru conţinutul de vorbire şi muzică în limba ucraineană în emisiunile TV şi radio. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Legile trebuie să fie semnate de preşedintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare şi nu există niciun semn că el se opune acestora. Legea a primit un sprijin larg din partea parlamentarilor Ambele legi au primit duminică un sprijin larg din partea camerei, inclusiv din partea parlamentarilor consideraţi pro-Kremlin de majoritatea presei şi societăţii civile din Ucraina. Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko, s-a declarat ”bucuros să întâmpine” noile restricţii. ”Legile sunt concepute pentru a ajuta autorii ucraineni să împărtăşească conţinut de calitate cu un public cât mai larg, care după invazia rusă nu acceptă niciun produs creativ rusesc la nivel fizic”, a afirmat Thachenko, potrivit site-ului biroului său. Noile legi reprezintă cel mai recent capitol din calea lungă a Ucrainei către eliminarea moştenirii de sute de ani de guvernare a Moscovei. Ucraina susţine că acest proces, denumit anterior ”decomunizare”, în prezent numit ”derusificare”, este necesar pentru a anula secole de politici menite să zdrobească identitatea ucraineană. Moscova nu este de acord, invocând că politicile Kievului de a înrădăcina limba ucraineană în viaţa de zi cu zi asupresc numărul mare de vorbitori de rusă din Ucraina, ale căror drepturi pretinde că le susţine prin aşa-numita ”operaţiune militară specială”.

Testul  "şi-a atins obiectivele aşteptate" (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate"

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate". China a anunţat duminică seara testarea cu succes a unui sistem terestru de interceptare a rachetelor, afirmând că este o armă defensivă, care nu vizează nicio ţară, transmite Reuters. Conform anunţului ministerului apărării de la Beijing, este vorba de o tehnologie cu rază medie de acţiune. Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate" Reuters reaminteşte că, în cadrul unui program de modernizare supervizat de preşedintele Xi Jinping, China şi-a intensificat cercetările în domeniul rachetelor de toate genurile, de la cele care pot distruge sateliţi în spaţiu până la rachete atomice avansate. Chinezii au testat deja şi alte interceptoare de rachete, cel mai recent în februarie 2021, iar anterior în 2018. Presa de stat a comunicat că testarea unor sisteme anti-rachetă a început în 2010 sau chiar mai demult. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Testul de duminică "şi-a atins obiectivele aşteptate", a afirmat ministerul apărării, fără a da alte detalii. Ca şi Rusia, China a obiectat de mai multe ori împotriva desfăşurării sistemului antirachetă american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense - apărare zonală terminală la mare altitudine) în Coreea de Sud. Beijingul a susţinut că radarul puternic al acestui echipament poate monitoriza teritorii chineze. În acelaşi timp, China a dat puţine detalii despre propriile programe de rachete, cu excepţia unor comunicate laconice ale ministerului apărării sau în presa de stat. În 2016, după apariţia unor imagini la televiziunea publică, ministerul a confirmat că îşi continuă testele cu sisteme anti-rachetă. Beijingul susţine că tehnologiile respective sunt necesare pentru apărarea şi securitatea naţională, potrivit Agerpres. Atât China, cât şi Rusia au desfăşurat în trecut şi exerciţii de simulare a apărării anti-rachetă.

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine
)
Internațional

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina. Australia a trimis patru dintre cele paisprezece transportatoare blindate de tip M113AS4 promise în Ucraina, ca parte a unui pachet de ajutor în valoare de 285 de milioane de dolari, relatează The Guardian. Transportoarele blindate de tip M113AS4 au fost încărcate într-o aeronavă ucraineană săptămâna trecută, după ce fostul Ministru al Apărării Peter Dutton a promis că va trimite transportoare blindate şi încă 20 de vehicule blindate de tip Bushmaster în luna mai. Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina Ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasil Miroşnichenko, a cerut ajutor militar suplimentar, în special rachete cu rază lungă de acţiune care pot lovi ţinte la o distanţă de 150 km, precum şi muniţie pe măsură ce stocurile se scad. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Vom continua să analizăm modalităţile în care putem ajuta cel mai bine poporul Ucrainei. Australia este alături de Ucraina şi solicită din nou Rusiei să înceteze invazia neprovocată, nedreaptă şi ilegală a Ucrainei”, a declarat ministrul australian al Apărării, Richard Marles. https://twitter.com/DefenceU/status/1538636737051774978?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1538636737051774978%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.news.ro%2Fexterne%2Faustralia-a-trimis-patru-dintre-cele-paisprezece-transportatoare-blindate-de-tip-m113as4-promise-in-ucraina-1922405120262022060920746385 Ministerul ucrainean al Apărării a mulţumit Australiei pentru ajutorul militar oferit. ”Ucraina nu va uita (n.r. acest gest). Un alt lot de vehicule blindate australiene este în drum spre Ucraina. Este vorba despre patru dintre cele 14 vehicule blindate de tip M113 promise de guvernul australian”, se arată în postarea Ministerului ucrainean al Apărării pe Twitter.

Atacurile armate din SUA la ordinea zilei
Internațional

Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei

Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei. Mai multe persoane au fost împuşcate şi un ofiţer de poliţie a fost internat în stare stabilă după ce focuri de armă au fost raportate duminică seara în apropierea festivalului de muzică Moechella din oraşul Washington, relatează luni dpa. Persoanele din public au început să fugă când au început să se audă împuşcăturile. Atacurile armate din SUA, la ordinea zilei Participanţii la festival au postat un videoclip pe Twitter duminică seara cu oameni alergând. "Putem confirma că unul dintre ofiţerii noştri a fost împuşcat", a anunţat Departamentul de Poliţie din Districtul Columbia pe Twitter. "Ofiţerul a fost transportat la spital şi se află în stare stabilă", se mai arată în comunicat. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Poliţia a declarat pentru WTOP-TV că "mai multe persoane" ar fi fost împuşcate lângă o intersecţie din nord-vestul oraşului Washington unde se desfăşura festivalul, potrivit Agerpres. Postul de televiziune a anunţat că a aflat prima dată despre împuşcături imediat după ora 20:00 duminică (00:00 GMT luni), într-o zonă din apropierea festivalului Moachella.

Alertă medicală în Coreea de Nord (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Alertă medicală în Coreea de Nord

Alertă medicală în Coreea de Nord. Coreea de Nord a trimis echipaje medicale și investigatori epidemiologici într-o provincie care se luptă cu epidemia unei boli intestinale, a anunțat duminică presa de stat. Cel puțin 800 de familii care suferă de ceea ce Coreea de Nord a numit doar o "epidemie enterică acută" au primit ajutor în provincia Hwanghae de Sud până în prezent.Enteric se referă la tractul gastrointestinal, iar oficialii sud-coreeni spun că ar putea fi vorba de holeră sau tifos. Alertă medicală în Coreea de Nord Noua epidemie, raportată pentru prima dată joi, pune și mai multă presiune asupra țării izolate, în timp ce se luptă cu penuria cronică de alimente și cu un val de infecții Covid-19. Duminică, agenția de știri de stat KCNA a detaliat eforturile de prevenire, inclusiv carantina, "screeningul intensiv pentru toți rezidenții", precum și tratamentul special și monitorizarea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată O "echipă națională de diagnosticare și tratament rapid" lucrează cu oficialii locali din domeniul sănătății și se iau măsuri pentru a se asigura că agricultura nu este perturbată în zona agricolă cheie, a precizat KCNA. Se efectuează lucrări de dezinfecție, inclusiv a apelor uzate și a altor deșeuri, pentru a asigura siguranța apei potabile și a apei menajere, se arată în raport. De asemenea, KCNA a raportat duminică alte 19.310 cazuri noi de febră, fără a detalia câți dintre acești pacienți au fost testați pozitiv pentru coronavirus, potrivit CNN. În total, peste 4,6 milioane de persoane au prezentat simptome de febră de când a fost recunoscută pentru prima dată o epidemie de Covid, la mijlocul lunii mai.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina, tot mai aproape de UE

Ucraina, tot mai aproape de UE. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat duminică încrederea că Ucrainei i se va acorda statutul de candidat oficial la aderare, informează dpa. "Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit", a declarat duminică seară von der Leyen pentru postul public german ARD. Ucraina, tot mai aproape de UE "Desigur, aceasta este şi o decizie istorică pe care Consiliul European trebuie să o ia acum, dar pregătirile sunt bune", a spus ea, adăugând că este încrezătoare în perspectivele existente. Declaraţiile preşedintei Comisie Europene survin după ce vineri instituţia pe care o conduce s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite. Statele membre nu au adoptat până acum o linie comună cu privire la aderarea Ucrainei şi a R. Moldova. Guvernul Austriei a susţinut să i se acorde statutul de candidat Bosniei şi Herţegovina, în timp ce România a făcut lobby pentru Georgia, potrivit Agerpres. Von der Leyen a subliniat că decizia Comisiei de a sprijini statutul de ţară candidată în cazul Ucrainei a fost luată pe baza datelor, faptelor şi a pregătirilor pe care Kievul le-a făcut în ultimii opt ani."Ucraina a făcut paşi uriaşi înainte în ultimii câţiva ani", a spus von der Leyen, adăugând că doreşte să vadă, în continuare, progrese similare din partea Kievului.

Începe Bacul la română (sursa: Pixabay)
Eveniment

Începe "Bacul" la română

Proba scrisă la Limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat 2022 are loc luni pentru elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Conform datelor înregistrate şi transmise de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului de Bacalaureat, 126.454 de absolvenţi de liceu (111.329 din promoţia curentă şi 15.125 din seriile anterioare) s-au înscris pentru a susţine probele (integral sau parţial, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare şi recunoscute ca atare). Începe "Bacul" la română Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului prevede că accesul candidaţilor în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7,30 - 8,30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 3 ore pentru fiecare probă. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu. Proba obligatorie a profilului este programată pe 21 iunie, fiind urmată pe 22 iunie de proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba şi literatura maternă se va desfăşura joi, 23 iunie. Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie (până la ora 12,00). Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12,00 - 18,00, în aceeaşi zi. Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie, potrivit Agerpres. Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii studiilor liceale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au fost notaţi cel puţin cu 5 la fiecare dintre acestea, obţinând cel puţin media 6 la probele scrise.

Eduard Hellving despre legile securității naționale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Eduard Hellving, despre legile securității naționale

Directorul SRI, Eduard Hellving, a făcut vineri o declaratie de presă în legatura cu pachetul de legi privind securitatea națională. Este prima luare oficială de poziție a unui șef de serviciu secret, după ce G4Media.ro a publicat proiectele de legi care sporesc semnificativ puterile serviciilor de informații. "De peste două săptămâni se discută despre legile securităţii naţionale. Este normal ca societatea să fie preocupată de aceste legi, dar dezbaterea e centrată doar pe SRI ceea ce desigur poate da de gândit. Eduard Hellving, despre legile securității naționale Având în vedere dorinţa legitimă a societăţii de a consolida democraţia şi de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al perioalor totalitare, este necesar să fac câteva precizări. Această declaraţie poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi, pe care o împărtăţesc când e vorba de rolul serviciilor de infromaţii într-o societate. Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor, prin tot ceea ce întreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină În democraţie este nevoie de echilibru, pe de o parte de respectarea drepturilor civile, iar pe de altă parte, iar pe de altă parte, de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precendent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent. Voi comenta conţinutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultare publică şi în care SRI nu are decât un rol consultativ Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi sunt cele adoptate la începutul anilor 90, iar forma lor permite, constant, interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale, care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi. Suntem o societate democratică, membră a UE şi NATO, şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementările din timpul celor din comunism trebuie respinsă din start Este o idee total greşită că în anul 2022 serviciile de informaţii din România are putea să revină la modelul fostei securităţi, pentru că acel model era unul care ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină, şi total opus unei societăţi care îşi doreşte libertatea, prosperitate şi siguranţă Aici trebuie să fac o precizare despre ce înţeleg eu prin securitate şi securism. Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă, ea a devenit prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţei Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă, în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră. Un astfel de virus, şi cel mai periculos, în opinia mea, este securismul", a declarat directorul SRI, potrivit news.ro

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Eveniment

România are încredere în NATO

România are încredere în NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că Alianţa Nord Atlantică are capacitatea de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare. România are încredere în NATO "Dragi militari, voi sunteţi expresia concretă a hotărârii noastre, ca aliaţi, de a colabora şi de a ne coordona pentru a îmbunătăţi securitatea noastră comună. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Avem deplină încredere în dumneavoastră şi în capacitatea Alianţei de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare!", a spus Iohannis, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", unde l-a primit pe regele Belgiei, Philippe. https://www.youtube.com/watch?v=7WJtcsWvOwE&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 Şeful statului a mulţumit pentru contribuţia importantă a militarilor belgieni la prezenţa NATO din România. "Împreună suntem mai puternici şi mai eficienţi în efortul nostru comun de a consolida securitatea spaţiului euroatlantic şi siguranţa cetăţenilor noştri!", a afirmat Iohannis.

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală (sursa: Twitter/@Mariia_Zolkina)
Internațional

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală. "Mariupol este acum în Epoca Medievală", a declarat Petro Andriușcenko la televiziunea națională. "Alimentarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile din oraș. Oamenii își spală hainele în bălțile de pe străzi". "Riscul de răspândire a bolilor crește pe zi ce trece. Există informații potrivit cărora oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei", a mai spus el. Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală Organizația Mondială a Sănătății a declarat luna trecută că și ea este îngrijorată de riscul de holeră în Mariupol, calificând situația igienică de acolo drept "un pericol uriaș". Andriușcenko nu se află în oraș, dar a fost un canal de încredere pentru informații din Mariupol. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://twitter.com/Mariia_Zolkina/status/1537734721710575619 El a declarat că Rusia este în curs de a construi o "tabără militară" în oraș. "Plecarea din Mariupol este posibilă doar către Rusia", a declarat Andriușcenko. "Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, iar apoi să se îndrepte spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă fără oprire și să treacă granița cât mai repede posibil". Traversarea din Mariupol, ocupat de ruși, spre teritoriul ucrainean, a spus el, este imposibilă. https://twitter.com/andrewofpolesia/status/1534874503695802370 La 20 mai, uzina siderurgică Azovstal din Mariupol - ultima rezistență și un simbol puternic al rezistenței ucrainene într-un oraș ocupat de altfel de ruși - a căzut în mâinile trupelor rusești după aproape trei luni de lupte brutale. Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a declarat joi un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN. "Bilanțul real al ostilităților asupra civililor este probabil cu mii de morți mai mare", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

ANAF demarează controale masive din 1 iulie (sursa: Captura foto)
Eveniment

ANAF demarează controale masive din 1 iulie

ANAF demarează controale masive din 1 iulie. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă. "Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. ANAF demarează controale masive din 1 iulie Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute. Persoanele fizice sunt vizate Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. "Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF, potrivit Agerpres. Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră