marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2749 articole
Maria Pană

Internațional

Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat

Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat. Este foarte probabil ca Rusia să fi pierdut patru avioane de luptă în Ucraina în ultimele zece zile, ceea ce ar ridica la 55 numărul aparatelor de zbor doborâte de armata ucraineană de la începutul invaziei la 24 februarie, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării, citat de Reuters. Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat Există posibilitatea reală ca această creştere a pierderilor să fie parţial rezultatul acceptării de către forţele aeriene a unui risc mai mare pe care şi-l asumă pentru a furniza sprijin aerian nemijlocit trupelor terestre ruse aflate sub presiunea contraofensivei ucrainene, indică ministerul în buletinul său informativ zilnic pe Twitter. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha: „Mesajul către Europa: să vă temeți de noi!” Piloţii ruşi adeseori se orientează prost în condiţiile schimbării rapide a frontului, potrivit Ministerului britanic al Apărării, care se bazează în estimările sale pe informaţiile furnizate de serviciile sale secrete. "Este posibil ca unele avioane să se abată pe teritoriul inamic şi în zone acoperite mai dens de antiaeriana ucraineană, luând în considerare că, pe teren, liniile frontului se schimbă rapid", potrivit acestuia.

Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat (sursa: mil.ru)
Altă centrală nucleară atacată de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Altă centrală nucleară atacată de ruși

Altă centrală nucleară atacată de ruși. Armata rusă a bombardat luni perimetrul centralei nucleare Pivdennoukrainsk (Iujnoukrainskoie) în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, dar reactoarele nu i-au fost afectate şi centrala funcţionează în mod normal, a declarat luni compania publică ucraineană Energoatom, citată de Reuters şi AFP. Altă centrală nucleară atacată de ruși "La 19 septembrie 2022, în jurul orei locale 00:20 (21:20 GMT duminică), armata rusă a bombardat zona industrială a centralei nucleare Pivdennoukrainsk", a indicat Energoatom pe Telegram. "O explozie puternică s-a produs la numai 300 de metri de reactoare", a precizat compania. "În prezent, cele trei reactoare ale centralei funcţionează în regim normal", a asigurat operatorul public, potrivit căruia bombardamentele nu au provocat morţi sau răniţi, dar a afectat clădirile centralei. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Suflul exploziei a spart circa o sută de ferestre de la clădirea centralei şi a provocat o scurta deconectare a trei linii de înaltă tensiune la centrală, conform aceleiaşi surse. Potrivit Reuters, a fost avariată şi o centrală hidroelectrică din apropiere. "Rusia pune în pericol întreaga lume" "Rusia pune în pericol întreaga lume. Trebuie să o oprim cât nu este prea târziu", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Facebook, difuzând o înregistrare video de la camerele de supraveghere în alb şi negru ce arată o explozie imensă. O altă centrală nucleară ucraineană, cea din regiunea Zaporojie, cea mai mare din Europa şi care se află din martie sub controlul trupelor ruse, a fost deja vizată de bombardamente în ultimele luni, suscitând o îngrijorare puternică din partea Occidentului. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de aceste lovituri şi de riscul de a provoca un incident nuclear, notează AFP.

Biden aproape i-a declarat război Chinei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden aproape i-a declarat război Chinei

Biden aproape i-a declarat război Chinei. Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP. Biden aproape i-a declarat război Chinei Întrebat dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze", liderul american a răspuns la CBS: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan "nu s-a schimbat". China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul. Conceptul de "ambiguitatea strategică" În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale "să încurajeze" insula să-şi declare independenţa oficială. "Este decizia lor", a declarat el. Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de "ambiguitatea strategică". Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul "unei singure Chine", fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent. SUA nu vrea violențe între Beijing și Taipei Pe de altă parte, Washingtonul aplică o "politică a unei singure Chine": Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing. Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Citește și: SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan – analiză Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul. "Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă", a spus Joe Biden în cursul interviului său. Arme, dinspre Washington spre Taiwan Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei. La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși, se plânge Leonid Pasecinik (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși. Procurorul general al autoproclamatei Republici Populare Lugansk (LPR), din estul separatist la Ucrainei, şi adjuncta sa au fost ucişi vineri într-o explozie produsă în sediul unde lucrau, potrivit anunţului făcut de şeful administraţiei LPR, transmit AFP şi Reuters. Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși "Astăzi, în urma unui act terorist, procurorul general al LPR, Serghei Gorenko, şi adjuncta sa Iekaterina Steglenko au fost ucişi", a anunţat pe Telegram liderul prorus al acestei regiuni separatiste, Leonid Pasecinik. "Explozia, care s-a produs în clădirea Parchetului General (...) arată că regimul de la Kiev a depăşit toate limitele acceptabilului", a adăugat el. Pasecinik nu a dat alte detalii despre natura exploziei, dar a afirmat că autorităţile separatiste sunt în căutarea unor "persoane ce au legătură cu această crimă". Atacuri în serie În ultimele luni, zeci de responsabili separatişti sau funcţionari ai administraţiei ruse în teritoriile ucrainene ocupate au fost vizaţi de atacuri şi mai mulţi dintre ei au fost ucişi. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Vineri, un responsabil al administraţiei de ocupaţie ruse, Vladimir Rogov, a acuzat armata ucraineană că a executat lovituri împotriva sediului administraţiei din Herson (sud). O funcţionară a fost ucisă şi şoferul său a fost rănit de aceste lovituri, a indicat Rogov.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden către Putin: Nu folosi nucleara!

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară. Biden către Putin: Nu folosi nucleara! "Aceasta ar schimba cursul războiului într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial", a avertizat liderul american într-un interviu acordat CBS, din care primele extrase au fost date publicităţii vineri seara. "Nu o faceţi, nu o faceţi, nu o faceţi!", a lansat Joe Biden, adresându-i-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi promiţând un răspuns "substanţial" al SUA dacă acest pas va fi făcut. Rusia "ar deveni şi mai mult un paria în lume, mai mult decât a fost ea vreodată", a avertizat el. În decurs de câteva zile, forţele Kievului au preluat iniţiativa într-un război care părea împotmolit pe o linie a frontului, cvasiimobilă de la începutul verii. Putin ba nu se grăbește, ba încheie cât mai repede În pofida acestei situaţii, Vladimir Putin a declarat vineri că ofensiva sa va continua în Ucraina. "Planul nu necesită schimbări. Nu suntem grăbiţi", a afirmat el, după ce îi spusese în aceeaşi zi premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, potrivit AFP. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Putin se exprimase în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la Samarkand (în Uzbekistan). Rusia a declanşat în 24 februarie o invazie în Ucraina, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După eşuarea planului iniţial de a captura în câteva zile Kievul, forţele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene în martie, focalizându-se pe regiunile Doneţk şi Lugansk (est) şi sudul ţării.

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat. Cutremur în poliţia ieşeană. DNA cercetează intervenții pentru permis săltat Şeful din instituţie care răspunde de zona de sud a judeţului Iaşi, alături de un şef de post, sunt anchetaţi de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Şeful secţiei, inspectorul principal de Poliţie Adrian Gorie, ar fi intervenit personal pentru ca unui patron de atelier auto din zonă, la care avea maşina în service, să nu îi fie luat permisul de conducere. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Săptămâna viitoare, şeful Secţiei 5 Răducăneni, cât şi şeful de post din Costuleni, au fost chemaţi la DNA în calitate de suspecţi pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iaşi.

Fiul senatoarei Șoșoacă, băut la volan (sursa: Digi 24)
Eveniment

Fiul senatoarei Șoșoacă, băut la volan

Fiul senatoarei Șoșoacă, băut la volan. Acesta a fost urmărit de polițiști sâmbătă dimineață pe DN1, după ce a refuzat să oprească la semnalele agenților de la Rutieră. Fiul senatoarei Șoșoacă, băut la volan Urmărirea nu a durat mult pentru că fugarul a intrat pe calea de acces către o proprietate și nu a mai avut loc de manevre. Agenții au constatat ca acesta avea 0,23 mg alcoolemie alcool pur în aerul expirat. S-a ales cu amendă de 1.885 lei și permisul suspendat pe o perioadă de patru luni. Nu este prima dată când fiul senatoarei Șoșoacă, în vârstă de 20 de ani, rămâne fără permisul de conducere. În vârstă de 46 de ani, Diana Șoșoacă este la a treia căsnicie și are doi copii, un băiat și o fată minoră. Băut la opt dimineața „În această dimineață, în jurul orei 7:55, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe DN1, în zona intersecției cu DJ 101-Balotesti, polițiștii Serviciului Rutier Ilfov au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism, însă conducătorul auto nu a oprit. Polițiștii rutieri au procedat la urmărirea autoturismului, iar după o distanță de aproximativ 300 m au reușit să-l oprească. Conducătorul autovehiculului, respectiv un bărbat, în vârstă de 20 de ani, a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o valoare de 0,23 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, bărbatul a fost testat cu aparatul drug test, rezultatul fiind negativ la consumul de substanțe psihoactive. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră În cauză, conducătorul auto a fost sancționat contravențional conform OUG 195/2002, cu amendă în valoare de 1885 lei, iar ca sancțiune contravențională complementară, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce, pe o perioadă de 120 de zile”, arată un comunicat al Poliției.

CIA: Putin, apetit mare pentru risc (sursa: TASS)
Internațional

CIA: Putin, apetit mare pentru risc

CIA: Putin, apetit mare pentru risc. Eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele sale sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al Pentagonului, potrivit ABC News, care citează Associated Press. "Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele" "Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru aceasta operaţiune", a declarat generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency). "Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial", a afirmat el. Putin a trimis trupe în Ucraina vecină în februarie pentru a răsturna guvernul prooccidental al Ucrainei, potrivit oficialilor americani. Forţele ucrainene au alungat trupele ruse de pe poziţiile lor din jurul capitalei Kiev la începutul războiului. Rusia a suferit alt eşec major săptămâna trecută, când o contraofensivă ucraineană i-a forţat trupele să se retragă din zone întinse în nord-estul Ucrainei. "Se apropie de punctul luării unei decizii" "Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi", a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara o mobilizare generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina. Preşedintele Joe Biden şi alţi oficiali ai administraţiei de la Washington au avut grijă să nu califice ultima retragere a forţelor ruse drept victorie ucraineană sau punct de cotitură în război, iar analiştii avertizează că este imposibil de evaluat ceea ce urmează. "Se apropie de punctul luării unei decizii", a declarat Berrier, referindu-se la Putin. "Nu ştim care va fi acea decizie. Dar ea va hotărî în mare măsură durata acestui conflict", consideră el. CIA: Putin, apetit mare pentru risc Berrier a vorbit la un panel cu alţi înalţi responsabili în cadrul Summit-ului privind informaţiile şi securitatea naţională al comunităţii serviciilor de informaţii la National Harbor din Maryland, lângă Washington. Întrebat despre temerile că Putin ar putea recurge la armele de distrugere în masă dacă va fi învins pe câmpul de luptă de către forţele ucrainene susţinute de SUA şi NATO, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a afirmat: "Nu cred că ar trebui să subestimăm ataşamentul lui Putin faţă de programul iniţial, care constă în a controla Ucraina. Nu cred că am văzut vreun motiv să credem că a renunţat" la acest obiectiv. De asemenea, SUA nu ar trebui nici să subestimeze "apetitul pentru risc" al lui Putin, a declarat Cohen. Putin şi responsabilii săi au făcut aluzie la începutul războiului la arsenalul nuclear al Rusiei şi la represalii masive, avertizând NATO să nu se implice în conflict. "Acestea fiind spuse, nu am văzut dovezi concrete privind planificarea utilizării ADM" (arme de distrugere în masă), a spus Cohen. Forma cea mai probabilă de represalii ruse împotriva SUA ar putea fi înmulţirea încercărilor de interferenţă în sistemul politic american, consideră responsabilii din serviciile secrete ale SUA. Putin face pe viteazul: "Nu ne grăbim" Separat, în cadrul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ale cărui lucrări s-au încheiat vineri la Samarkand, în Uzbekistan, Putin a avertizat că Moscova şi-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii în Ucraina dacă forţele ucrainene ar viza instalaţii din Rusia. Putin a declarat că "eliberarea" întregii zone a Donbasului (compus din regiunile Doneţk şi Lugansk), în estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei şi nu consideră necesar să-l revizuiască. "Nu ne grăbim", a spus preşedintele rus într-o conferinţă de presă susţinută după încheierea summit-ului OCS, care grupează Rusia, China, India, Pakistan şi patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, urmând să i se alăture şi Iranul.

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși (sursa: Facebook/Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba)
Eveniment

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși

Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși. Afirmații șocante ale profesorului Andrei Marga: Ucraina trebuie să cedeze Donbasul și Crimeea Rusiei ca să fie pace în lume. Mai mult, trebuie să cedeze teritorii și României, Ungariei și Poloniei. Marga vrea Donbas, Crimeea la ruși "România nu are ce căuta în acest război, România are toate resursele să nu sufere. (...) Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei, Transcarpatia; Poloniei, Galiția; României, Bucovina, și Rusiei, Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. (...) Să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă, printr-o discuție, și cu America, și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina, și cu China, situația și nu se ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi.", a spus Marga la Alba Iulia (de la minutul 50). Evenimentul la care a participat a fost lansarea cărții semnate chiar de profesorul clujean, "Soarta democrației."

Izium: cadavre cu urme de tortură (sursa: Twitter/Defense of Ukraine)
Internațional

Izium: cadavre cu urme de tortură

Izium: cadavre cu urme de tortură. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri soldații ruse că sunt nişte "ucigaşi" şi "torţionari" după descoperirea a sute de corpuri îngropate sumar într-o pădure din apropiere de Izium, oraş recent recucerit de ucraineni de la forţele ruse, unde au fost descoperite şi "săli de tortură", relatează AFP. Izium: cadavre cu urme de tortură "Rusia nu lasă în urmă decât moarte şi suferinţă. Ucigaşi. Torţionari. Lipsiţi de tot ceea ce este uman", a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând o "răzbunarea teribil de justă". El a făcut referire la "peste 400 de corpuri" descoperite în acest loc de înmormântare în masă în apropiere de Izium, "cu urme de tortură, copii, persoane care au murit din cauza loviturilor cu rachete, combatanţi ai forţelor armate ucrainene". La faţa locului, anchetatori ucraineni au început vineri exhumarea corpurilor în această pădure de lângă Izium, unde 443 morminte au fost descoperite, inclusiv o groapă comună cu corpurile a 17 soldaţi ucraineni, potrivit lui Oleg Kotenko, responsabil guvernamental pentru căutarea persoanelor dispărute. Cadavru cu mâinile legate la spate Doi bărbaţi în salopete albe săpau acolo vineri în pământul nisipos, lângă o cruce pe care era inscripţionat: "armata ucraineană, 17 oameni. Izium, de la morgă", potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. Cel puţin un cadavru, exhumat dintr-un alt mormânt, a fost găsit cu mâinile legate cu frânghie la spate. A fost imposibil de stabilit imediat dacă este vorba despre un civil sau un militar, cadavrul fiind în stare avansată de degradare. "Fiecare caz în parte va face obiectul unei anchete şi va fi examinat în mod corespunzător în cadru legal", a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, citat de Reuters. Peste 200 de cruci de lemn se puteau vedea dispersate în cimitirul improvizat în pădurea de lângă Izium. Oameni morți de foame su ocupație rusă Aceste morminte au fost săpate în timpul luptelor când oraşul a fost ocupat de forţele ruse în martie şi în timpul ocupaţiei ruse, care s-a încheiat săptămâna trecută, a indicat Kotenko. În unele morminte s-ar putea afla mai multe cadavre. "Mormintele care nu au trecute nume sunt cele ale oamenilor (găsiţi) pe stradă", a precizat Kotenko, potrivit căruia aici sunt şi "mulţi oameni care au murit de foame": "Această parte a oraşului era izolată, fără aprovizionare. Oamenii erau blocaţi, nimic nu funcţiona". Citește și: Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a indicat imediat că doreşte să trimită o echipă la Izium pentru "stabilirea circumstanţelor morţii acestor persoane". Şeful poliţiei ucrainene, Igor Klimenko, a anunţat descoperirea a zece "săli de tortură" în localităţile recucerite de la ruşi în regiunea Harkov (nord-est) - şase la Izium şi două în oraşul Balaklia.

Izium: groapă comună, sute de cadavre (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Izium: groapă comună, sute de cadavre

Izium: groapă comună, sute de cadavre. O "groapă comună"a fost descoperită la Izium, un oraş recucerit de la ruşi în urmă cu câteva zile în cadrul contraofensivei ucrainene în regiunea Harkov (est), a declarat joi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează AFP. Izium: groapă comună, sute de cadavre "Vrem ca lumea să ştie ce a provocat ocupaţia rusă", a spus el fără a da detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morţii lor. Ancheta a început, "ar trebui să avem mai multe informaţii verificate şi clare mâine", a adăugat Zelenski în conferinţa sa video zilnică. Un oficial al poliţiei regionale, Serghei Botvinov, a declarat pentru Sky News că un loc cu aproximativ 440 de morminte a fost descoperit în Izium. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea Unii dintre cei decedaţi au fost împuşcaţi, alţii au murit în bombardamente, a adăugat el. La rândul său, preşedintele Zelenski a comparat Izium cu oraşele Bucea şi Mariupol, devenite simboluri ale atrocităţilor invaziei ruse în Ucraina.

Noua "rabla": bani, fără să cumperi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noua "rabla": bani, fără să cumperi

Noua "rabla": bani, fără să cumperi. Ieşenii care vor să scape de rabla din parcare pot beneficia de o sumă de 3.000 de lei fără a fi obligaţi să-şi cumpere altă maşină. Noua "rabla": bani, fără să cumperi În acest sens, Primăria va adera la programul naţional iniţiat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Jumătate din suma aferentă fiecărei maşini casate va fi suportată de AFM, iar cealaltă jumătate, de la bugetul local. Citește și: ANALIZĂ Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice: efecte militare, minime, dar speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată Unele discuţii între autorităţi centrale şi locale ar putea duce la situaţia în care AFM să-şi crească cota de co-finanţare până la 75-80%, conform unor declaraţii recente ale ministrului Mediului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis poporului său "victorie", vorbind miercuri din oraşul strategic Izium, recucerit de la forţele ruse în cursul unei contraofensive surpriză, în timp ce Moscova se declară hotărâtă să continue să lovească Ucraina. Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea Aceasta este prima deplasare a şefului statului ucrainean în regiunea Harkov după eliberarea zonei în această lună, recucerită aproape integral de forţele sale în mai puţin de 15 zile. Izium, oraş cu aproape 50.000 de locuitori înainte de război, făcuse obiectul unor lupte sângeroase în primăvară, înainte de a fi preluat sub control de ruşi, care au făcut din el un nod strategic pentru aprovizionarea trupelor lor. Recucerirea sa de către Kiev constituie deci un revers pentru armata rusă, care s-a repliat spre Doneţk, zonă aflată sub controlul Kremlinului din 2014. "Nu avansăm decât într-o direcţie, înainte, spre victorie", a scris Zelenski pe Telegram. Înconjurat de gărzi de corp înarmate, preşedintele, în ţinută kaki, purta pe umăr un ecuson cu inscripţia "Ucraina sau moartea", potrivit fotografiilor și imaginilor video postate pe contul de Facebook al lui Zelenski. Comparație cu Bucea Într-o înregistrare video, el a comparat distrugerile din Izium cu cele de la Bucea, oraş din apropierea Kievului de unde forţele ruse s-au retras în primăvară, lăsând în urma lor corpuri de civili executaţi cu sânge rece. Moscova neagă că forţele sale ar comis aceste crime. "Este la fel: imobile distruse, oameni ucişi. Asta face parte din istoria noastră, parte a naţiunii ruse moderne", a spus Zelenski în engleză, fără a detalia totuşi aceste acuzaţii împotriva ocupantului rus la Izium. Ucraina a anunţat că ar fi recucerit de la ruşi doar în luna septembrie mii de kilometri pătraţi în estul şi sudul ţării. Rușii trag cu rachete La rândul său, armata rusă, ale cărei lovituri au provocat în ultimele zile ample întreruperi de curent electric în mai multe regiuni ucrainene, a indicat miercuri că loveşte forţele ucrainene în toată ţară, în special în regiunea Harkov. "Lovituri masive au fost efectuate în zonele localităţilor Dvoricina, Balakleia şi Kupiansk vizând forţele şi echipamentele brigăzilor motorizate 14 şi 93 ale forţelor armate ale Ucrainei", a indicat Ministerul rus al Apărării în conferinţa sa de presă cotidiană. Citește și: Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Numeroase alte oraşe şi regiuni au fost de asemenea vizate. La Nikolaev (sud), două imobile au fost atinse şi două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit autorităţilor locale. La Bahmut, oraş din regiunea Doneţk, pe care Moscova încearcă să-l cucerească de câteva luni, cinci civili au fost ucişi marţi, potrivit guvernatorului regional. Avans ucrainean și în Herson Rusia îşi justifică invazia afirmând că puterea ucraineană reprima rusofonii ţării şi că NATO se servea de Ucraina pentru a o ameninţa, notează AFP. Contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei a permis recucerirea în cvasitotalitate a regiunii Harkov, situată la frontiera cu Rusia, în special oraşele Balakleia, Kupiansk şi Izium. Acestea două din urmă erau centre logistice pentru forţele ruse. Întărită de livrări de armament occidental, Ucraina desfăşoară în paralel o contraofensivă în sudul ţării, în regiunea ocupată Herson, dar câştigurile aici sunt mai mici decât în nord-estul ţării. În ultimele săptămâni, armata ucraineană a bombardat aici poduri strategice pentru a perturba aprovizionarea forţelor ruse. Aceasta a afirmat luni că a preluat sub control 500 kmp. Garda naţională rusă (Rosgvardia), desfăşurată în regiunile Herson şi Zaporojie, a indicat miercuri agenţiilor de presă ruse că a "arestat peste 130 de persoane" care lucrau cu serviciile speciale şi armata ucraineană. CE: "Solidaritate neclintită" cu Ucraina Avansul ucrainean din septembrie este cel mai important de când Moscova s-a retras din împrejurimile Kievului şi din centrul ţării în primăvară după ce a eşuat în cucerirea acestora. Occidentul, la rândul său, a adoptat sancţiuni grele împotriva Rusiei şi a majorat livrările de arme ucrainenilor. Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene şi NATO vin cu regularitate la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Zelenski. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în faţa Parlamentului European la Strasbourg (Franţa) că se va deplasa la Kiev miercuri, promiţând o "solidaritate neclintită" cu Ucraina şi fermitate în faţa Moscovei. Cancelarul german Olaf Scholz a discutat telefonic cu preşedintele rus marţi, cerându-i o "retragere completă" din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră