marți 24 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2749 articole
Maria Pană

Eveniment

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară. Fostul premier Adrian Năstase a câştigat la Tribunalul Bucureşti recuperarea pensiei speciale, pierdută în urma adoptării, anul trecut, a unei legi în Parlament. În perioada 1990 - 2012, Adrian Năstase a avut şase mandate de deputat, beneficiind de pensie specială. Alături de sute de foşti deputaţi şi senatori, el a pierdut anul trecut acest drept, motiv pentru care a dat în judecată Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară "Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaţilor invocată prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul nr. 700/08.03.2021 şi dispune repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022. Respinge ca rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţiei pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei 1.190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a. Pronunţată astăzi 06.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei", se arată în decizia tribunalului. De menţionat că Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să-i dea câştig de cauză lui Adrian Năstase, după ce Curtea Constituţională a stabilit, pe 5 mai, că legea de abrogare a pensiilor parlamentarilor este neconstituţională. Nume grele pe lista "recuperatorilor" Efectele hotărârii CCR se aplică de la data de 10 iunie, când a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Adrian Năstase nu este singurul fost parlamentar care îşi recapătă pensia specială. Şi alte nume importante au obţinut o decizie favorabilă la Tribunalul Bucureşti: Călin Popescu-Tăriceanu, Silviu Prigoană, Dan Radu Ruşanu, Ilie Sârbu, Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, Octav Cozmâncă, Nicolae Văcăroiu, Norica Nicolai, Dan Mircea Popescu, Irina Loghin, Mădălin Voicu, Victor Boştinaru, Corneliu Ciontu, Radu F. Alexandru, Mihai Mălaimare, Şerban Mihăilescu, Tudor Mohora, Ristea Priboi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În februarie 2021, plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, însă pe 5 mai 2022 Curtea Constituţională a decis că legea este neconstituţională. Între timp, sute de foşti deputaţi şi senatori au acţionat în instanţă Parlamentul pentru a-şi recâştiga pensiile.

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară (sursa: adriannastase.ro)
Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream (sursa: sharij.net)
Internațional

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream. Rusia s-a declarat miercuri dispusă să livreze gaz Europei printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de recentele scurgeri de gaze generate de ceea ce pare a fi un sabotaj asupra acestei conducte şi asupra Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, dar guvernul german a respins această ofertă a Moscovei, relatează agenţiile AFP şi EFE. Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream "Dacă deciziile juridice necesare sunt luate de europeni cu privire la certificarea sa şi eliminarea restricţiilor, cred că Rusia ar putea, într-un interval scurt de timp, să furnizeze gaz prin această conductă", a declarat la Viena vicepremierrul rus, Aleksander Novak, după reuniunea ţărilor OPEC, potrivit TASS. Mai devreme însă, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că refuză o astfel de propunere, despre care a mai afirmat că a fost formulată de Moscova de mai multe ori. "Rusia nu doreşte să furnizeze (gaz) şi caută scuze politice; constatăm astfel că ea nu este un furnizor de încredere, indiferent despre ce conducte ar fi vorba", a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului german. Patru scurgeri de gaze Conducta Nord Stream 2 nu a funcţionat niciodată, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, iar livrările de gaze ruseşti către Europa prin conducta Nord Stream 1 au fost suspendate de Moscova în septembrie sub pretextul unor probleme tehnice. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Patru scurgeri de gaze din cele două conducte au fost semnalate săptămâna trecută, ulterior Washingtonul şi Moscova acuzându-se reciproc de un act de sabotaj. Pe de altă parte, tot miercuri, Berlinul a acuzat Washingtonul că vinde la preţuri "astronomice" gazele naturale lichefiate importate de Germania pentru a substitui gazele ruseşti.

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina (sursa: foreignpolicy.com)
Internațional

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina. O informație exclusivă publicată de New York Times arată că o parte din guvernul ucrainean ar fi știut de atentatul împotriva Dariei Dughina la Moscova. Mai mult, l-ar fi autorizat. SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina Potrivit surselor citate de NYT, americanii nu au oferit informații pentru derularea atacului și nici nu au fost consultați înainte de producerea acestuia. Ba chiar, după asasinat, le-au reproșat ucrainenilor că au luat parte la acesta. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a acuzat serviciile speciale ale Ucrainei că au pus la cale atentatul în care şi-a pierdut viaţa Daria Dughina, fiica ideologului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin. Citește și: FSB (ex-KGB) susține că a identificat un complice, tot ucrainean, al Nataliei Vovk, presupusa asasină a Dariei Dughina După crimă, autorii atacului în care a murit Dughina ar fi călătorit în Estonia. Ucraina a negat orice implicare. Frustrare la Washington pe operațiunile acoperite ucrainene "While Russia has not retaliated in a specific way for the assassination, the United States is concerned that such attacks — while high in symbolic value — have little direct impact on the battlefield and could provoke Moscow to carry out its own strikes against senior Ukrainian officials. American officials have been frustrated with Ukraine’s lack of transparency about its military and covert plans, especially on Russian soil. Citește și: VIDEO Primele cuvinte pronunțate de bebelușa Dughina: „Rusia” și „imperiul nostru”. Tatăl Dughin se laudă la înmormântarea fetei sale că el a educat-o Since the beginning of the war, Ukraine’s security services have demonstrated their ability to reach into Russia to conduct sabotage operations. The killing of Ms. Dugina, however, would be one of the boldest operations to date — showing Ukraine can get very close to prominent Russians.", mai scrie NYT.

Putin, discurs total desprins de realitate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, discurs total desprins de realitate

Putin, discurs total desprins de realitate. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a manifestat miercuri speranţa că situaţia militară se va "stabiliza" în teritoriile ucrainene recent anexate de Moscova, deşi trupele ruse sunt nevoite să se replieze în urma contraofensivei duse acolo de armata ucraineană, relatează AFP. Putin, discurs total desprins de realitate "Plecăm de la principiul că situaţia se va stabiliza şi că vom putea dezvolta aceste zone într-un mod paşnic", a susţinut Putin la o întâlnire cu cadre didactice transmisă de televiziunea rusă. După o serie de înfrângeri drastice suferite în ultimele săptămâni de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene pe mai multe direcţii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele pe frontul ucrainean şi formalizarea în urma unor aşa-zise referendumuri a anexării provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Dar în urma contraofensivelor ucrainene niciuna dintre aceste provincii nu se mai află acum integral sub controlul trupelor ruse. Peskov, și mai ridicol: Teritoriile nu vor fi returnate Vorbind despre rezultatele acelor "referendumuri", care conform autorităţilor proruse din provinciile anexate au fost în favoarea alipirii la Rusia cu procente cuprinse între 87% şi 99%, Putin a susţinut în declaraţia sa de miercuri că acestea "nu doar l-au bucurat, ci şi surprins". Mai devreme, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a susţinut că nu există nicio contradicţie între anexarea acestor teritorii şi faptul că trupele ruse pierd tot mai mult din controlul asupra lor în urma contraofensivei ucrainene. "Nu există nicio contradicţie. Ele vor fi cu Rusia pentru totdeauna şi nu vor fi returnate", a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Pe de altă parte, Peskov a calificat drept "extrem de periculoase" declaraţiile unui responsabil al Pentagonului, care a spus că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi ţinte ruseşti în Crimeea, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului astfel de afirmaţii fiind o dovadă a implicării directe a SUA în conflict.

Șoricică, "dirijorul" minerilor din 1990, reținut (sursa: curentul.info)
Eveniment

Șoricică, "dirijorul" minerilor din 1990, reținut

Șoricică, "dirijorul" minerilor din 1990, reținut. Ion Şoricică, fost şef la Poliţiei Rutiere din Capitală, în prezent avocat, a fost reţinut DNA pentru complicitate la trafic de influenţă şi va fi dus miercuri la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Șoricică, "dirijorul" minerilor din 1990, reținut Ion Şoricică a fost şeful Poliţiei Rutiere din Capitală în anii '90, el apărând în imaginile transmise de presă la acea vreme în timp ce dirija minerii veniţi în Capitală în timpul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990. În acelaşi dosar a fost reţinut Ion Joe Stoica, comisar-şef de poliţie, fost şef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime din cadrul Brigăzii Rutiere Bucureşti, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 8 ianuarie 2022 - prezent, Ion Joe Stoica, beneficiind de ajutorul lui Ion Şoricică, ar fi pretins şi a primit suma de 3.000 de euro de la o persoană cercetată pentru conducerea unui vehicul pe drumurile publice având o alcoolemie peste limita legală. "Rețeta" pentru declarații În schimbul banilor, ofiţerul de poliţie ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor colegi de serviciu şi ar fi promis că îi va determina pe aceştia să dispună faţă de persoana cercetată o soluţie de clasare. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Mai mult, Ion Joe Stoica i-ar fi pus la dispoziţie persoanei respective "o reţetă" ce cuprindea aspectele pe care aceasta trebuia să le declare astfel încât la efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei rezultatul să fie unul inferior limitei care atrage răspunderea penală. Ion Joe Stoica şi Ion Şoricică vor fi prezentaţi miercuri Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Scandal de hărțuire sexuală la Operă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Scandal de hărțuire sexuală la Operă

Scandal de hărțuire sexuală la Operă. Celebrul balerin Vlad Mărculescu este acuzat de un grup de balerine de hărțuire sexuală. Scandal de hărțuire sexuală la Operă Mărculescu este acuzat că ar fi intrat de mai multe ori în vestiarul destinat balerinelor, unde acestea se schimbau, și le-a surprins dezbrăcate. În unele situații, acesta ar fi refuzat să iasă după ce a fost rugat, fiind alungat în urma țipetelor femeilor. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Săptămâna trecută, o plângere semnată de opt balerine a ajuns pe biroul managerului Andrei Fermeșanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia admite, oficial, că retrage trupe (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia admite, oficial, că retrage trupe

Rusia admite, oficial, că retrage trupe. O hartă militară prezentată marţi de Ministerul rus al Apărării confirmă retragerea trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Rusia admite, oficial, că retrage trupe În briefing-ul său zilnic (VIDEO) despre evoluţia frontului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreo menţiune explicită asupra replierii trupelor sale în urma operaţiunilor contraofensive ucrainene, dar zona marcată a fi sub controlul trupelor ruse este pe harta prezentată marţi vizibil mai mică faţă de harta precedentă, prezentată pe 11 septembrie. Astfel, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde armata ucraineană a lansat luna trecută o contraofensivă amplă - după ce trupe ruse au fost mutate de acolo în sud în urma unei diversiuni a Kievului ce a sugerat că va lansa o contraofensivă majoră în sud -, forţele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. Această repliere din Harkov se adaugă celei care era deja vizibilă pe harta din 11 septembrie. 25 de km, recuperați de ucraineni în Herson În provincia sudică Herson, linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Poziţionarea trupelor ruse pe respectiva hartă confirmă că acestea au pierdut localitatea Duceanie, iar linia frontului din Herson porneşte de acum din această localitate către vest. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Dar autorităţile proruse din provinciile ucrainene Lugansk şi Herson au susţinut marţi că trupele ruse au frânat înaintarea celor ucrainene în unele părţi ale frontului, inclusiv la Duceanie. Lupte grele lângă Kreminna Totuşi, conform canalului rus Rybar de pe Telegram, care monitorizează mişcările trupelor ruse, a fost observată continuarea înaintării trupelor ucrainene în zonele Arhanghelske şi Duceanie pentru a tăia căile de comunicaţie ale grupării armate ruse de pe malul drept al Niprului. Citește și: Elon Musk, în defensivă în fața trolling-ului pro-Ucraina: a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară. După Zelenski, și președintele Lituaniei îl critică pe patronul Tesla Pe frontul din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al trupelor ruse din provincia Lugansk a declarat agenţiei TASS că trupele ucrainene încearcă în continuare să străpungă liniile defensive ruseşti din apropierea oraşului Kreminna. Potrivit sursei citate, forţele ucrainene "suferă pierderi enorme, dar cu toate acestea încearcă să avanseze".

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic (sursa: pressalert.ro)
Eveniment

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic. Opt persoane au fost conduse la audieri în urma percheziţiilor efectuate luni în Bucureşti şi Timişoara într-un dosar privind divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi transferul neautorizat de date informatice. Nouă percheziții, documente ridicate Potrivit unui comunicat transmis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procurorii Serviciul Teritorial Timişoara împreună cu DCCO şi BCCO Timişoara au efectuat nouă percheziţii în Bucureşti şi Timişoara, parte din acestea la sediul şi punctele de lucru ale unei companii multinaţionale. În urma percheziţiilor au fost ridicate mai multe documente şi medii de stocare a datelor, opt persoane fiind conduse la DIICOT pentru audieri, precizează sursa citată. Cu privire la patru dintre persoanele conduse la audieri (cetăţeni străini şi români), acuzaţiile vizează infracţiunile de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi transfer neautorizat de date informatice. Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic Procurorii spun că, în calitate angajaţi ai unei filiale a unei companii multinaţionale, aceştia au eludat normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului, respectiv procedurile impuse de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi au transmis date nedestinate publicităţii privind fondul de resurse (rezerve minerale) din România către firma din acelaşi consorţiu din Serbia. Cercetările sunt continuate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Procurorii DIICOT au descins, luni, în mai multe locaţii din Timişoara şi Bucureşti aparţinând firmei NIS Petrol, controlată de compania rusească Gazprom Neft, în cadrul unei anchete penale ce vizează transmiterea ilegală de date informatice şi secrete de serviciu, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Potrivit acestora, percheziţiile au loc la sediul companiei NIS Petrol din Timişoara, puncte de lucru, dar şi locuinţele unor angajaţi.

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos (sursa: forsvaret.no)
Internațional

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos. Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei. Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze. Îngrijorare printre muncitori Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Economie

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că legile educaţiei trebuie să cuprindă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea plagiatului, subliniind că acesta este un "fenomen toxic al mediului educaţional". Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta "Dacă actul de creaţie este fructul libertăţii, educaţia este rădăcina din care aceasta creşte şi dă naştere unei societăţi cu oameni verticali, capabili să-şi pună în valoare talentul şi competenţele, atât pentru împlinirea personală, cât şi pentru binele comun. Din acest motiv, sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educaţional", a spus şeful statului la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Care ar fi miza El a punctat că "miza în acest sens este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării din România, dar şi viitorul nostru ca societate democratică". "Trebuie să devină clar că obţinerea unei diplome academice reprezintă o onoare şi este condiţionată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepţie", a afirmat Iohannis. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Şeful statului a apreciat atitudinea Universităţii de Arhitectură faţă de orice încercări de fraudare. "Îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Lauterbach: Suntem în război cu Putin (sursa: karllauterbach.de)
Eveniment

Lauterbach: Suntem în război cu Putin

Lauterbach: Suntem în război cu Putin. Ministrul Sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa "este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina nu va adera la NATO. Lauterbach: Suntem în război cu Putin Lauterbach a reacţionat astfel la ideea filosofului Richard David Precht, partizanul unei soluţii negociate, care consideră că Germania ar trebui să facă o alianţă cu alte ţări şi să-i ofere lui Putin garanţii că solicitarea Kievului de a adera la organizaţia nord-atlantică va fi respinsă. "Sincer, ce avem de câştigat dacă îngenunchiem în faţa lui Putin? Suntem în război cu Putin şi nu suntem psihoterapeuţii lui", a comentat Lauternbach pe contul său de Twitter propunerea lui Precht. "Trebuie să urmărim consecvent victoria sub forma eliberării Ucrainei. Şi ne lasă rece dacă psihicul lui Putin suportă sau nu aşa ceva", a adăugat el. Precht, filosoful de TV Precht, filosof care s-a făcut cunoscut prin intermediul unui program de televiziune pe teme actuale văzute din perspectivă filosofică, a declarat că, cu siguranţă, demersul de a promite că Ucraina nu va intra în NATO va ajuta la calmarea spiritelor şi va deschide calea negocierilor. Însă prin reacţia sa, Lauterbach a mers mult mai departe decât au făcut-o alţi membri ai guvernului german, care au evitat inclusiv să definească în mod expres drept obiectiv o victorie ucraineană şi au subliniat necesitatea de a evita extinderea conflictului. Întrebat dacă obiectivul este ca Ucraina să câştige războiul, Scholz a recurs în mai multe rânduri la formula "Rusia nu trebuie să câştige războiul". Lambrecht și Baerbock, foarte precaute Miniştrii germani ai Apărării, Christine Lambrecht, şi de Externe, Annalena Baerbock, au manifestat reţinere faţă de solicitarea Ucrainei de a intra în NATO. Lambrecht a declarat că înţelege dorinţa ucraineană, dar că este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii şi că NATO nu poate deveni parte în acest război. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE Baerbock, la rândul ei, a afirmat că va continua să susţină Ucraina în ceea ce priveşte dreptul acestei ţări la apărare, dar că trebuie să se evite cu orice preţ ca războiul să se extindă către alte ţări. În plus, Baerbock a apreciat că în prezent nu vede posibilă o intrare rapidă a Ucrainei în NATO.

Roșia Montană Ponta, resuscitat de deversare (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

Roșia Montană: Ponta, "resuscitat" de deversare

Roșia Montană: Ponta, "resuscitat" de deversare. Fostul premier Victor Ponta le reproşează "protestatarilor de mediu" că "nu i-a mai durut nici în cot de viaţa" oamenilor din Roşia Montană şi de faptul că "lacurile contaminate în urmă cu zeci de ani şi abandonate" reprezintă un pericol. Roșia Montană: Ponta, "resuscitat" de deversare În replică, fostul senator USR Mihai Goţiu declară că "tăurile sunt pline cu apă", nu "contaminate", şi că lacurile se află în responsabilitatea autorităţilor locale şi a Apelor Române. El se întreabă de asemenea cum şi-ar permite România riscurile unui "mega-baraj plin cu cianuri", în condiţiile în care autorităţile nu le pot gestiona nici măcar pe cele ale unor "acumulări cu apă de zeci şi de sute de ori mai mici". Declaraţiile sunt făcute în contextul în care, în noaptea de sâmbătă spre duminică, primarul comunei Roşia Montană a sunat la 112 şi a semnalat o avarie la golirea de fund a Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare. "Erau nişte protestatari care până în 2014; pe urmă nu i-a mai durut nici în cot de viaţa oamenilor de acolo, nici de faptul că lacurile contaminate în urmă cu zeci de ani şi abandonate aşa sub presiunea reprezintă un pericol uriaş pentru întreaga natură din zonă şi pentru viaţa oamenilor. Parcă şi Dl Preşedinte Iohannis în Campania din 2014 alături de întregul PNL. Acum iar o să îmi ceară mie demisia - dar poate fac totuşi şi ceva concret", a scris Victor Ponta pe Facebook. Explicațiile lui Goțiu În replică, Mihai Goţiu a precizat că o exploatare minieră cu cianuri ar fi implicat riscuri şi mai mari, fiind vorba despre acumulări cu apă "de zeci şi de sute de ori" mai mari. "Tăurile sunt pline cu apă, nu , spre deosebire de barajul care s-ar fi construit în cazul proiectului minier, plin de cianuri şi alte metale toxice. Lacurile nu sunt , ci în responsabilitatea autorităţilor locale şi a Apelor Române - da, instituţiile alea pline de super-competenţi cu diplome la fel de reale precum cea a ta de doctor, şi unde n-au ajuns pe pile tot felul de care nu ştiu care e malul stâng şi care cel drept al unui curs de apă. Protestatarii de care vă legaţi au spus exact asta: orice exploatare minieră vine cu riscuri pe zeci şi sute de ani după ce minele se închid, şi nu ştiu cum naiba ne-am putea permite riscurile unui mega-baraj plin cu cianuri, dacă nu le putem gestiona nici măcar pe cele ale unor acumulări cu apă de zeci şi de sute de ori mai mici", a scris Mihai Goţiu pe reţeaua de socializare. Soluția temporară: motopompe El a menţionat că în urma apariţiei unei fisuri în barajul iazului Tăul Mare a discutat cu mai mulţi localnici, dar şi cu şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care i-a dat asigurări că mai multe motopompe de mare capacitate vor fi duse în zonă şi activate pentru a evacua apa. Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE "Şeful ISU a spus că principala problemă e accesul, care se face pe un drum moale, prin partea superioară a tăului, motopompele fiind trase cu un buldozer. (...) Tăul Mare e un lac artificial, construit în perioada exploatărilor de aur. Apa din aceste lacuri era folosită pentru activarea şteampurilor de tocare a minerului şi spălare a aurului", a menţionat Goţiu.

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk) (sursa: unian.ua)
Internațional

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk)

Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk). Militari ucraineni s-au urcat sâmbătă pe un vehicul unde au arborat drapelul Ucrainei la periferia oraşului Liman (est), care a fost mult timp un bastion rus şi despre care Kievul a anunţat că a fost încercuit, transmite Reuters, care face referire la o înregistrare video postată de şeful de personal al preşedinţiei ucrainene. Forțele ucrainene recuceresc orașul Liman (Donețk) "1 octombrie. Ne desfăşurăm drapelul naţional şi îl arborăm pe pământul nostru. Liman va fi Ucraina", a declarat un militar ucrainean înainte de a fixa steagul pe ceea ce pare a fi semnul de "bun venit în Liman" în drumul către oraş. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat înregistrarea video din surse independente. EFE transmite că un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, care a confirmat încercuirea a peste 5.000 de militari ruşi în zonă, a declarat că trupele ucrainene au preluat controlul asupra a cinci aşezări din apropiere de Liman, în regiunea Doneţk. Trupele ruse, încercuite "Trupele ruse de lângă Liman sunt încercuite. Aşezările Iampil, Novoselivka, Şandrigolove, Drobişevo şi Stavki au fost eliberate şi continuă acolo măsurile de stabilizare", a declarat Serhii Cerevati, citat de Unian. Anterior, şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Haidai, informase că peste 5.000 de soldaţi ruşi fuseseră încercuiţi de trupele ucrainene la Liman. Mai devreme, aşa-zisul ambasador al Moscovei în autoproclamata "Republică Populară Lugansk", Rodion Miroşnik, declarase că armata rusă încearcă să rupă încercuirea ucraineană din oraşul strategic Liman. Unităţi ale Districtului Militar Sud au atacat poziţii ucrainene "cu scopul de a ieşi din încercuirea de la Liman", a susţinut Miroşnik. Important nod feroviar Trupele ucrainene se regrupează după ce şi-au văzut bombardate poziţiile în jurul localităţilor Severska şi Dobrişevo, declarase el. "Liman se află sub controlul total al forţelor aliate", adăugase Miroşnik, potrivit căruia unităţile proruse continuau să patruleze oraşul şi controlau autostrada care face legătura între Liman şi Kreminna, în regiunea Lugansk. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Liman, aflat sub control rus din mai, este un important nod feroviar către principalele bastioane ucrainene din Doneţk: Kramatorsk şi Sloviansk. Armata ucraineană are iniţiativa în estul ţării de când a recuperat controlul unei părţi din regiunea Harkov după retragerea trupelor ruse la 8 septembrie.

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara

Washington: Putin, posibil să folosească nucleara. Riscul ca preşedintele rus, Vladimir Putin, să folosească arme nucleare există, dar nu pare "iminent", a declarat vineri un înalt responsabil american, citat de AFP. Washington: Putin, posibil să folosească nucleara "Există un risc, având în vedere lejeritatea şi atitudinea războinică cu care Putin vorbeşte despre asta, că ia în considerare acest lucru, şi, în acelaşi mod, am fost foarte clari care vor fi consecinţele", a spus presei consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front "În prezent, nu vedem niciun indiciu privind o utilizare iminentă a armelor nucleare", a ţinut el să adauge.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră