duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Internațional

A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații
De doar 999 de lei pe lună are nevoie un adult în România ca să trăiască, spune statul român. O analiză privată arată că suma necesară e 3.275 lei
Eveniment

De doar 999 de lei pe lună are nevoie un adult în România ca să trăiască, spune statul român. O analiză privată arată că suma necesară e 3.275 lei

Statul român ne ține în sărăcie. Potrivit unui raport realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, ale cărui concluzii au fost publicate recent, un adult singur poate trăi în România relativ decent cu un venit lunar de 3.275 de lei. Statul român ne ține în sărăcie Instituţiile statului spun, însă, că acelaşi adult se poate descurca rezonabil cu numai 999 lei. Este suma de la care poţi să plăteşti din datorii, în caz de insolvenţă personală. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Ce ne facem însă cu pensionarii, care ajung cu greu la acest venit, mulţi fiind departe sau foarte departe de el? Dar cu cei fără venituri? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine sunt "elfii" marilor depozite care sunt umplute, golite și reumplute pentru sărbătorile de sfârșit de an
Eveniment

Cine sunt "elfii" marilor depozite care sunt umplute, golite și reumplute pentru sărbătorile de sfârșit de an

Marile depozite de sărbători și "elfii". După ce taifunul cumpărăturilor de Black Friday va fi trecut, vor rămâne în urmă, în depozitele magazinelor, vrafuri de produse cu defecte sau din mărimi extreme, greu de vândut, aparatură electronică, dulciuri, decoraţiuni. Marile depozite de sărbători și "elfii" Urmează însă Crăciunul, iar magazinele se grăbesc să-şi umple rafturile cu noi produse. Pentru ca, în noul an, şi acestea să ia calea spre depozite. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Ce se întâmplă însă cu marfa nevândută? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin vrea să controleze mai strâns Google-ul rusesc, Yandex: un apropiat al Kremlinului, în conducerea companiei care a fost prezentă și în România
Internațional

Putin vrea să controleze mai strâns Google-ul rusesc, Yandex: un apropiat al Kremlinului, în conducerea companiei care a fost prezentă și în România

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei "garanții de securitate", deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev
Internațional

Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei "garanții de securitate", deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev

Macron îl ajută iar pe Putin. Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice. Tema, avansată de Moscova Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina. Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Macron îl ajută iar pe Putin Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia", a explicat Macron. "Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor", a sugerat mai departe preşedintele francez. Kievul, scandalizat Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. "Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?", a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov. "În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?", a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. "Lumea civilizată are nevoie de în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin", a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. Statele baltice, critici vehemente Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. "Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narațiunii lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă", consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times. La rândul său, fostul ministru lituanian de Externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent "Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii", iar "dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare ar trebui să se mai gândească încă o dată". Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

O femeie din Vicovu de Sus i-a transferat unui "general de război" întâlnit pe internet 22.760 de euro, bani primiți de la copii
Eveniment

O femeie din Vicovu de Sus i-a transferat unui "general de război" întâlnit pe internet 22.760 de euro, bani primiți de la copii

22.760 euro, unui "general" de internet. O femeie din oraşul sucevean Vicovu de Sus a sesizat Poliţia că a fost înşelată de un bărbat pe care l-a cunoscut pe o reţea de socializare şi care, pretinzând că este general de război în Orientul Mijlociu, i-a cerut, cu titlu de împrumut, peste 22.000 de euro. 22.760 euro, unui "general" de internet Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava, din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie 2022 până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul unei reţele de socializare cu o persoană necunoscută, care i-ar fi relatat că este general de război în misiune şi are nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce în România. "Persoana vătămată a acceptat să o ajute pe persoana necunoscută, din milă, de bună voie efectuând mai multe tranzacţii de transfer numerar de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit", precizează poliţiştii. Persoana vătămată i-a transferat falsului general suma totală de 22.760 de euro. În urmă cu câteva zile, persoana vătămată a relatat cele întâmplate membrilor familiei sale, ocazie cu care aceasta şi-a dat seama că a fost indusă în eroare. Dosar penal de înșelăciune Potrivit IPJ Suceava, sumele de bani pe care persoana vătămată le-a virat în diferite conturi erau bani primiţi de la copiii săi. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, ce urmează a fi soluţionat procedural prin unitatea de parchet competentă. Poliţiştii atrag atenţia cu privire la acest mod de înşelăciune şi recomandă să nu se dea curs unor astfel de relaţionări păguboase şi să nu fie virate sume de bani în conturile solicitate de persoane necunoscute. Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea sau păstra legătura amoroasă. Tehnologia, greu de descifrat Avansul tehnologic şi aplicaţiile de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, fac ca această metodă să fi devenit tot mai sofisticată, deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele "conducte"), folosindu-se de diferite persoane şi justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final, subliniază poliţiştii.

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare
Politică

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova, care anunță că nu va mai livra țărilor care aplică plafonul
Internațional

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova, care anunță că nu va mai livra țărilor care aplică plafonul

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova. Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, potrivit TASS. Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova "Nu vom accepta acest plafon", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov (foto), citat de agenţiile de presă ruse. Acesta a menţionat că Moscova era pregătită pentru o astfel de plafonare, fără a da alte detalii. Rusia a afirmat în mod repetat că nu va furniza petrol ţărilor care aplică un plafon, poziţie reafirmată sâmbătă în social media de Mihail Ulianov, ambasadorul rus pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială "Începând din acest an Europa va trăi fără petrolul rus", a scris el. Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns joi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Cioloș aruncă pisica Schengen în curtea lui Iohannis: Cheia este la Viena, în mâna popularilor europeni. Sper că președintele a vorbit cu ei
Eveniment

Cioloș aruncă pisica Schengen în curtea lui Iohannis: Cheia este la Viena, în mâna popularilor europeni. Sper că președintele a vorbit cu ei

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis. Aderarea României la Spaţiul Schengen încă se joacă, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloş, care a amintit că mai sunt cinci zile până la întâlnirea miniştrilor de Interne din statele membre UE, unde trebuie luată o decizie în unanimitate asupra acestui subiect. Lobby din partea Renew Europe Cioloş a precizat, într-o postare pe Facebook, că după "lobby-ul intens din ultima perioadă, prin intermediul grupului politic Renew Europe", guvernul olandez a comunicat vineri primele semne de deschidere şi a afirmat că acum "problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, şi nu România". "Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen şi progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuţiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-şi stabili poziţia finală cu privire la această chestiune importantă", se arată în mesajul guvernului olandez citat de Cioloş. Foarte mulți "dacă" El a precizat că a fost informat de colegii suedezi din grupul Renew că şi guvernul de la Stockholm este "favorabil" aderării României la Spaţiul Schengen. "Colegii suedezi din grupul Renew m-au informat că Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Spaţiul Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenţia comisarei europene pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democraţii suedezi şi-au schimbat poziţia, care iniţial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanţat, dar încă pozitiv: ", a precizat Dacian Cioloş. Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis El a afirmat că "în acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR". "Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că preşedintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Ştim bine că nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen", a menţionat Cioloş. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Cioloş a mai spus că eforturile diplomatice făcute de Ministerul Afacerilor Externe sunt "admirabile", iar decizia intrării ţării noastre în Schengen "a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel". N-ar fi rău să fie bine "Dincolo de eşecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situaţia în care suntem folosiţi pentru interesele politice ale unuia sau altuia. Am participat la prea multe negocieri ca să ştiu că nimic nu e câştigat până când toate elementele sunt fixate. Chiar dacă în privinţa Suediei şi Olandei am făcut progrese, nuanţele din poziţionările lor le lasă încă suficient spaţiu de manevră. Ştiu că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre decuplarea României de Bulgaria în acest proces şi mai ştiu că există soluţii discutate şi negociate încă din vremea guvernului pe care l-am condus în 2016, pentru ca în nicio variantă să nu ratăm acest moment. Cel mai important acum e să rămânem angajaţi până la capăt, să folosim în continuare toate pârghiile politice şi să fim capabili să punem pe masă soluţii", a mai spus Dacian Cioloş pe pagina sa de socializare.

Putin continuă să ascundă instalațiile nucleare ale Rusiei, deși are un tratat cu SUA de inspecții reciproce. Washington: Gest "abrupt şi unilateral"
Eveniment

Putin continuă să ascundă instalațiile nucleare ale Rusiei, deși are un tratat cu SUA de inspecții reciproce. Washington: Gest "abrupt şi unilateral"

Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei. Statele Unite s-au declarat vineri "dezamăgite" de decizia Moscovei de a amâna pe termen nelimitat o reuniune prevăzută cu Washingtonul privind inspecţiile din cadrul tratatului New Start, un acord-cheie de dezarmare nucleară. Putin ascunde instalațiile nucleare ale Rusiei Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a denunţat o decizie rusă luată "abrupt şi unilateral" şi a subliniat că este "complet fals" să se sugereze că Statele Unite sunt vinovate pentru amânarea acestei întâlniri, programată iniţial pentru 29 noiembrie la Cairo. "Rămânem pregătiţi să ne întâlnim cu Rusia în cadrul organismului de implementare a tratatului New Start", a declarat presei Ned Price. "Suntem angajaţi faţă de New Start în vorbe şi în fapte şi îndemnăm Rusia să demonstreze" că şi ea este, a spus el. Ministerul rus de Externe a denunţat marţi "ostilitatea" şi "toxicitatea" Washingtonului pentru a-şi justifica decizia de a amâna reuniunea. Fără inspecții din august Tratatul New Start este cel mai recent acord bilateral de acest gen care leagă cele două mari puteri nucleare ale lumii. Semnat în 2010, acesta limitează arsenalele celor două ţări la maximum 1.550 de focoase desfăşurate de ambele părţi, o reducere de aproape 30% faţă de limita anterioară stabilită în 2002. De asemenea, limitează la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Rusia a anunţat la începutul lui august suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la bazele sale militare în cadrul tratatului New Start, pretinzând că acţionează ca răspuns la obstacolele americane în calea inspecţiilor similare ruse în Statele Unite.

VIDEO Kanye West, din ce în ce mai razna: și-a exprimat "iubirea" față de Hitler și naziști, ignorând complet crimele în masă
Internațional

VIDEO Kanye West, din ce în ce mai razna: și-a exprimat "iubirea" față de Hitler și naziști, ignorând complet crimele în masă

Kanye West iubește naziștii, pe Hitler. Rapperul american Kanye West, din ce în ce mai izolat după recentele sale afirmaţii antisemite, a mers mai departe joi cu remarcile sale scandaloase, mărturisindu-şi admiraţia faţă de Hitler. Cu cagulă la "Infowars" În timpul unei apariţii (VIDEO) la emisiunea "Infowars" găzduită de prezentatorul conspiraţionist Alex Jones, artistul, care se intitulează acum Ye, a purtat o cagulă neagră care îi acoperea complet faţă şi s-a lansat într-o tiradă despre păcat, pornografie şi diavol. "Îmi place Hitler", a afirmat vedeta în mod repetat. Departe de a calma lucrurile după afirmaţiile antisemite care au determinat multe mărci, inclusiv gigantul german Adidas, să întrerupă colaborarea cu el, rapperul a continuat pe aceeaşi linie, declanşând un potop de condamnări pe reţelele de socializare. Până și Parler îl repudiază În acest context, compania-mamă a reţelei sociale Parler, Parliament Technologies, a anunţat că renunţă să fie cumpărată de titanul rap-ului. O decizie "luată la mijlocul lunii noiembrie", a asigurat compania care deţine această reţea de socializare foarte populară în rândul ultra-conservatorilor pentru faptul că apără o libertate de exprimare aproape fără limite. Kanye West îşi anunţase iniţial dorinţa de a cumpăra Parler după ce comentariile sale antisemite l-au transformat într-o persona non grata în lumea afacerilor şi au determinat eliminarea unora din postările sale de pe Instagram şi Twitter. Joi, pe platourile emisiunii "Infowars", rapperul în vârstă de 45 de ani, care spune că suferă de tulburare bipolară şi a sugerat recent că ar putea candida la preşedinţia Statelor Unite în 2024, a continuat seria afirmaţiilor controversate. "Eu văd şi lucruri pozitive la Hitler", a spus el. "Tipul ăsta (...) a inventat autostrăzile, a inventat microfonul pe care îl folosesc eu ca muzician. Nu poţi spune public că această persoană a făcut şi ceva bun şi m-am săturat de asta". "M-am săturat de etichete, fiecare fiinţă umană a contribuit cu ceva de valoare, în special Hitler", a insistat el. Kanye West iubește naziștii, pe Hitler "Naziştii au fost nişte bandiţi şi au făcut lucruri foarte rele", a încercat să-l corecteze Alex Jones, condamnat recent să plătească aproape un miliard de dolari pentru că a negat realitatea unui atac în masă într-o şcoală. "Dar au făcut şi lucruri bune", a replicat rapperul. "Trebuie să încetăm să îi insultăm pe nazişti tot timpul. (...) Îi iubesc pe nazişti". Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) În ultimele săptămâni, mai mulţi membri ai fostului său anturaj profesional au denunţat în presa americană fascinaţia lui Kanye West pentru Hitler. Kanye West a fost abandonat de brandurile cu care a colaborat: Adidas la sfârşitul lunii octombrie, din cauza unor remarci considerate antisemite, dar şi Gap şi Balenciaga. La începutul lunii octombrie, rapperul a afişat sloganul "White Lives Matter" la o defilare de modă la Paris, deturnând numele mişcării antirasiste "Black Lives Matter". El a apărut la emisiunea de joi alături de supremacistul alb Nick Fuentes, împreună cu care a participat în cursul săptămânii la o cină foarte controversată la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida.

Care este cel mai bun vin spumant românesc în 2022. Este un rosé
Eveniment

Care este cel mai bun vin spumant românesc în 2022. Este un rosé

Cel mai bun vin spumant românesc: a fost finalizată jurizarea celei de-a patra ediţii a Concursului de Vinuri Spumante Româneşti, singura competiţie de acest gen din România. Cel mai bun vin spumant românesc Aceasta a avut loc simultan la Iaşi şi Bucureşti, în capitala Moldovei fiind găzduită de către Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. În clasamentul general, pe prima poziţie s-a clasat vinul C’est Soir rosé de la Crama Hermeziu. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) A fost urmat de Colocviu Vibe Frâncuşă, de la Casa de Vinuri Cotnari, iar pe ultima poziţie din top a fost Podgoria Silvania rosé. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aproape 500 de ruși, refugiați în România după invadarea Ucrainei. Au aceleași drepturi ca ucrainenii, dar nimeni nu știe unde sunt și ce fac
Eveniment

Aproape 500 de ruși, refugiați în România după invadarea Ucrainei. Au aceleași drepturi ca ucrainenii, dar nimeni nu știe unde sunt și ce fac

480 de ruși, refugiați în România. Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în România a intrat un val de cetățeni din Federația Rusă. 480 de ruși, refugiați în România Din februarie, data invadării Ucrainei de către ruși și până la jumătatea lunii octombrie, în România au intrat aproximativ 30.000 de cetățeni ai Federației. Unii au tranzitat țara, alții s-au întors în Rusia. Autoritățile au precizat că au rămas la noi în țară aproximativ 480 de persoane. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Potrivit reprezentanților Serviciului de Imigrări din Iași, numai în județul Iași sunt în acest moment 240 de cetățeni din Federația Rusă. Dar ce fac aceștia în Iași nu prea se știe la nivel instituțional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cresc prețurile la gaz și electricitate, dar și apă, în Rusia, pentru a doua oară în acest an. 43% din ruși se plâng că nu le ajunge salariul de la o lună la alta
Internațional

Cresc prețurile la gaz și electricitate, dar și apă, în Rusia, pentru a doua oară în acest an. 43% din ruși se plâng că nu le ajunge salariul de la o lună la alta

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Elon Musk, invitat în Ucraina de Zelenski pentru a vedea distrugerile provocate de Rusia înainte de a face sugestii pentru încheierea războiului
Internațional

Elon Musk, invitat în Ucraina de Zelenski pentru a vedea distrugerile provocate de Rusia înainte de a face sugestii pentru încheierea războiului

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri controversatul plan de pace propus de Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei Rusiei în Ucraina, invitându-l pe miliardarul american să vină în ţara sa devastată de război. Musk, invitat în Ucraina de Zelenski Elon Musk a stârnit controverse pe Twitter în octombrie cu o propunere de plan de pace între Kiev şi Moscova. Miliardarul american a sugerat în special ca Peninsula Crimeea să rămână parte integrantă a Rusiei, dar şi organizarea de noi referendumuri sub supravegherea ONU în regiunile ucrainene anexate de ruşi, precum şi statutul de ţară neutră pentru Ucraina. La un eveniment organizat de The New York Times, preşedintele Zelenski a părut să ia în derâdere propunerea miliardarului american, spunând că acesta ar trebui să vină în Ucraina."Cred că, fie cineva are influenţă asupra lui, fie trage singur concluzii", a declarat Zelenski într-o conferinţă video cu ocazia DealBook New York Times. "Dacă vrei să înţelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina şi vei vedea totul singur", a spus Zelenski. "Şi apoi îmi vei spune cum să pun capăt acestui război, cine l-a declanşat şi când se poate termina." Sondaje pe Twitter În luna octombrie, fondatorul Tesla şi SpaceX a lansat un sondaj pe Twitter pentru a-i lăsa pe cei peste 100 de milioane de următori ai săi să voteze planul de pace propus. Volodimir Zelenski a răspuns cu propriul sondaj pe Twitter, în care întreba: "Care @elonmusk îţi place cel mai mult?" cu opţiunile "Cel care sprijină Ucraina" şi "Cel care sprijină Rusia". Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, susţinând în mod aberant că scopul acestei ofensive este "denazificarea" acestei ţări pro-occidentale. Invazia rusă a fost condamnată în bloc de Occident și de alte zeci de țări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră