joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2708 articole
Maria Pană

Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE)

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Doi stâlpi, 13 ani de procese (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doi stâlpi, 13 ani de procese

Doi stâlpi, 13 ani de procese. O ieşeancă s-a trezit peste noapte cu o reţea de electricitate traversându-i terenul. Doi stâlpi, 13 ani de procese Cei doi stâlpi au provocat un război de 13 ani în justiţie, femeia încearcând să scoată stâlpii de acolo şi să obţină despăgubiri pentru terenul pe care nu-l mai poate folosi. De cealaltă parte sunt cel puţin zece familii care beneficiau de curent electric prin racordul respectiv. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Lungul şir de procese tocmai s-a încheiat, cu o sentinţă care nu mulţumeşte pe nimeni pe de-a întregul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rachetele rusești nu mai pot lovi (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
Internațional

Rachetele rusești nu mai pot lovi

Rachetele rusești nu mai pot lovi. Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. Rachetele rusești nu mai pot lovi "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov. În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter. SUA au promis în ce le priveşte Ucrainei sistemele de rachete sol-aer NASAMS, două urmând să fie livrate în săptămânile sau lunile următoare şi alte şase în cadrul unui ajutor pe termen mai lung. Sistemul este fabricat de grupul american Raytheon şi cel norvegian Kongsberg. Noile echipamente și costurile exorbitante ale rachetelor rusești fac aproape imposibil ca Putin să poată continua atacurile masive asupra Ucrainei.

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă (sursa: foreignpolicy.com)
Eveniment

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă

Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă. Afectată deja de sancţiunile internaţionale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condiţiile în care mobilizarea parţială a rezerviştilor decretată de preşedintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea şi revenirea economică. Mobilizarea lui Putin ucide economia rusă În condiţiile în care sute de mii de bărbaţi fie au fost recrutaţi în armată, fie au fugit din ţară, incertitudinea cu privire la investiţii este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima iniţial la sancţiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina. "Declararea mobilizării şi extinderea sancţiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se aşteaptă ca ritmul de contracţie a economiei ruseşti să se agraveze în ultimele luni ale acestui an. Joia trecută, însuşi preşedintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie şi a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalităţi pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul şi decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviştilor. Declin de două cifre al vânzărilor Cifrele publicate marţi de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară. "Ne aşteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat şi economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets. În ultimele luni, oficialii ruşi şi-au îmbunătăţit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracţie a PIB de peste 12% în acest an, în condiţiile în care majorarea preţului petrolului şi îmbunătăţirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecinţele sancţiunilor. Pierdere grea de capital uman Analiştii intervievaţi de Reuters luna trecută se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracţie de 2,5%. Însă, într-un moment în care Moscova îşi intensifică acţiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Principala consecinţă a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich. Întinderea şi amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din ţară de la anunţarea mobilizării, însă Kremlinul a dezminţit aceste cifre. Cele mai afectate, micile firme Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% şi 1,4% din forţa de muncă a Rusiei a fugit din ţară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbaţi chemaţi să se alăture forţelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviştilor este o adevărată lovitură pentru evoluţia demografică a Rusiei, pentru piaţa muncii şi climatul de investiţii, într-un moment în care accesul la echipamente şi tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susţine economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din ţară", spune Polevoy. În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele ministere să se chinuie să obţină scutiri pentru unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri şi în cazul cărora pierderea a doi-trei angajaţi-cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich.

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială

Polițiști cercetați de DNA, pensie specială. Şeful poliţiei din sudul judeţului Iași a ieşit luni din rândurile Poliţiei. O ieşire interpretată de unii ca fiind “pe uşa din dos”. Polițiști cercetați de DNA, pensie specială Inspectorul principal Adrian Gorie, protagonistul ultimului „cutremur” din Poliţia ieşeană, a cerut să iasă la pensie iar şeful lui a acceptat rapid. Gorie nu scapă de acuzaţii, însă. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Dar, chiar dacă va fi declarat inculpat, pensia îi este la adăpost. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem (sursa: TASS)
Internațional

Moscova către Occident: Ajutați Ucraina, răspundem

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem. Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA. Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem "Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale", a afirmat Riabkov. În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Kremlinul a declarat luni la prânz că exploziile care au zguduit Kievul şi alte oraşe ucrainene fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Ce înțelege Protecția Copilului prin urgență (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență"

Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență": autorităţile publice au reacţionat cu viteza melcului într-un caz semnalat de o organizaţie neguvernamentală. Ce înțelege Protecția Copilului prin "urgență" Aceasta informase Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului depre situaţia cruntă a unei familii din Belceşti (jud. Iași), în care mama şi cei şase copii erau supuşi abuzurilor unui bărbat violent. Abia după mai bine de două luni, DGASPC a cerut instanţei scoaterea din familie a băiatului mai mare. Citește și: Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR Solicitarea a fost respinsă de judecători: după atâta vreme, nu se mai putea vorbi de „urgenţă”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin, furios, promite răspunsuri severe armate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți. Mai multe explozii puternice au fost auzite luni dimineaţa în centrul Kievului, capitala Ucrainei, informează AFP şi Reuters. Exploziile au avut loc în jurul orelor locale 08:15 (05:15 GMT). Au răsunat sirenele de alertă, însă mai multe zeci de minute după explozii, potrivit AFP. Explozii în centrul Kievului, morți, răniți "Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. "Detalii mai târziu", a adăugat el, potrivit Reuters. Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor, iar un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe această temă. Serviciul de urgenţă a anunţat pentru radioul public Suspilne că exploziile au cauzat morţi şi răniţi, fără a face alte precizări. Cel mai recent atac asupra Kievului a avut loc pe 26 iunie, aminteşte AFP.

Zeci de morți civili la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zeci de morți civili la Zaporojie

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Eveniment

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit

Germania critică NATO: Putin trebuie oprit. NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - "nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin". Germania critică NATO: Putin trebuie oprit "Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună", a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania. "Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul". Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc "sabotajul nuclear" al lui Putin. Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie a.c., a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Centru de comandă german în Lituania Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în zece zile, dacă va fi necesar. O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania. "Suntem alături de aliaţii noştri", a spus Lambrecht. "Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi''. Balticele vor mai multe trupe De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova. În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.

Low code, arma secretă împotriva giganților (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Low code, arma secretă împotriva giganților

Low code, arma secretă împotriva giganților. O firmă IT din Iaşi pune inteligenţa artificială la lucru în sprijinul poliţiştilor care investighează infracţiuni informatice şi analizează probele digitale. Low code, arma secretă împotriva giganților Dar oferă soluţii și pentru specialiştii care se ocupă cu recuperarea şi administrarea creanţelor provenite din infracţiuni. Și crează soluţii informatice pentru autorităţile publice care vor să reducă birocraţia prin digitalizarea fluxurilor de lucru din instituţii şi mai ajută şi la îmbunătăţirea sistemului de alertă 112. Citește și: Dîncu nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Cum reușește această mică firmă să reziste pe o piață extrem de grea? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kievul, ironii după explozia podului Kerci (sursa: TASS)
Internațional

Kievul, ironii după explozia podului Kerci

Kievul, ironii după explozia podului Kerci. Ucraina a ironizat şi şi-a înmulţit glumele sâmbătă după explozia unui vehicul-capcană pe podul Crimeii, infrastructură strategică şi simbolică a acestei peninsule anexate de Moscova, fără totuşi a merge până acolo încât să revendice o responsabilitate, relatează France Presse. Rusia vorbește de "terorism" Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată, ea denunţând comentariile ucrainene la incidentul produs pe această infrastructură-cheie şi simbolică a peninsulei anexate de Moscova, ca semn al "naturii teroriste" a Ucrainei, conform agenţiei de presă citate. "Reacţia regimului de la Kiev la avarierea unei infrastructuri civile demonstrează natura sa teroristă", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţiile de presă ruse. Citește și: ANALIZĂ Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin. Plus: Cauzele exploziei, un mister, podul era extrem de bine păzit și consolidat Imagini de la camere de supraveghere publicate online au arătat o explozie uriaşă pe acest pod construit cu mari costuri de Moscova şi care leagă Crimeea de Rusia continentală. În aceste imagini, sursa exploziei pare a fi un camion cu prelata albă, care se deplasează pe pod noaptea, alături de alte câteva vehicule. Deflagraţia a avariat porţiunea rutieră, precum şi calea ferată a podului. Kievul, ironii după explozia podului Kerci Minsterul ucrainean al Apărării a comparat acest atac cu cel care a scufundat crucişătorul "Moskva" în Marea Neagră în aprilie, alt "simbol al puterii ruse în Crimeea ucraineană". "Ce urmează pe listă, rusnacilor?", se afirmă în comentariul ministerului postat pe Twitter. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a parafrazat la rândul său pe Telegram versuri ale poetului ucrainean Taras Şevcenko despre "soarele care se ridică deasupra podului în flăcări". "Astăzi este o ocazie perfectă pentru a revedea câteva poeme ale lui Taras Şevcenko", a ironizat SBU. Poşta ucraineană a anunţat, la rândul său, că se pregăteşte să imprime timbre cu efigia "Podului Crimeii" sau, mai exact, "cu ceea ce a mai rămas din el". Cadou pentru Putin Şeful poştei, Igor Smelianski, a publicat pe Facebook desenul acestor noi timbre arătând o explozie pe podul Crimeii şi un altul reluând o scenă iconică din filmul "Titanic". Poşta ucraineană a imprimat deja timbre pentru a celebra distrugerea crucişătorului "Moskva" şi altele arătând un tanc rusesc remorcat de un tractor ucrainean. Niciun oficial ucrainean nu a revendicat totuşi responsabilitatea directă în atacarea podului, care intervine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin - căruia îi era foarte drag acest proiect - şi-a sărbătorit cea de-a 70-a aniversare. Ucraina îşi înmulţise deja glumele şi comentariile ironice cu privire la exploziile care au avariat baze ruseşti în Crimeea în cursul verii, dar nu a recunoscut că ar fi la originea acestora decât după mai multe luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră