joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Gabriela Iordache

2064 articole
Gabriela Iordache

Justiție

Aproape 10.000 de români infectați cu Covid, internați în spitale

Creștere bruscă a internărilor din cauza Covid, în ultimele 24 de ore. Un număr de 9.781 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 sunt internate în unităţile sanitare din ţară, cu 901 mai mult decât în ziua anterioară, dintre care 881 sunt copii, a anunţat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.Potrivit GCS, în secţiile ATI sunt internaţi 903 de pacienţi, cu 42 mai mult decât în ziua anterioară, 20 fiind copii. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURDintre cei 903 de pacienţi internaţi la ATI, 763 sunt nevaccinaţi.Conform datelor existente în aplicaţia alerte.ms, la nivel naţional există 1.577 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID, dintre care 379 în Bucureşti.La nivelul întregii ţări sunt ocupate 903 paturi ATI COVID-19. Creștere bruscă a internărilor din cauza Covid-19, în ultima zi Pe teritoriul României, 185.334 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.176 în izolare instituţionalizată.De asemenea, 97.380 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată - 33. Peste 20.000 de infectări Un număr de 20.131 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 463 mai mult decât în ziua anterioară, fiind efectuate peste 52.000 de teste, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).Dintre cazurile noi, 2.038 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaÎn ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.995 teste RT-PCR (12.125 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.870 la cerere) şi 33.487 teste rapide antigenice. Până luni, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.216.525 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 51.731 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima trecere prin boală. Potrivit GCS, 1.899.522 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 11.792.295 de teste RT-PCR şi 7.316.737 de teste rapide antigenice. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 922 de persoane au fost reconfirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Aproape 10.000 de români infectați cu Covid, internați în spitale
Premieră la Consiliul Concurenței: anchetă pe piața muncii, în sectorul industrial
Eveniment

Premieră la Consiliul Concurenței: anchetă pe piața muncii, în sectorul industrial

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă specializată din domeniul producţiei de autovehicule şi al altor activităţi conexe din România, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies Romania. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURAstfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.Practicile, numite "no-poach", prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie în industrie Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaActivitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul "no-poach" şi de fixare a salariilor.Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate. Posibile activități anticoncurențiale Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.Compania Segula Technologies Romania a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.În situaţia în care, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată se pot adresa autorităţii de concurenţă.

PNRR nu va fi renegociat, cel puțin până în 2023
Eveniment

PNRR nu va fi renegociat, cel puțin până în 2023

Guvernul exclude renegocierea PNRR, așa cum insistă PSD. Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind exclusă demararea oricărui demers de renegociere până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens, a declarat duminică, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. El a mai subliniat, în context, că reforma pensiilor rămâne un obiectiv cât se poate de important în cadrul PNRR. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens. Trebuie să ne concentrăm pe atingerea ţintelor şi jaloanelor, pentru ca românii să poată beneficia de miliardele de euro de care avem nevoie pentru susţinerea economiei şi ridicarea nivelului de trai. Aşa cum premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat, vineri, în conferinţa de presă susţinută alături de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, reforma pensiilor este un obiectiv cât se poate de important, iar, la nivelul Guvernului, atenţia trebuie să se concentreze astfel încât românii să beneficieze, după o viaţă de muncă, de un venit care să le permită să ducă un trai decent", a declarat Dan Cărbunaru. Guvernul exclude renegocierea PNRR, așa cum vrea PSD El a reamintit că, încă de la prima întrunire a Comitetului interministerial pentru PNRR, printre primele subiecte care au fost discutate s-a numărat reforma pensiilor. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit "Ca atare, este o ţintă din PNRR, intră în ansamblul de reforme pe care Guvernul trebuie să le facă, astfel încât să poată să atragă banii pe care îi avem la dispoziţie prin acest program. Vom continua să acordăm toată atenţia necesară, astfel încât această reformă să se îndeplinească", a mai transmis Dan Cărbunaru.

NATO nu are de gând să trimită trupe în Ucraina
Internațional

NATO nu are de gând să trimită trupe în Ucraina

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: "Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin". Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă", a adăugat Stoltenberg. NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina Tot pentru BBC, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a spus că este improbabil ca soldaţii britanici să fie trimişi să lupte alături de trupele ucrainene în eventualitatea unei invazii ruse. Truss a mai spus la BBC că este "foarte probabil" ca Rusia să intenţioneze să invadeze Ucraina. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Întrebată dacă există vreun scenariu în care trupele britanice ar putea fi trimise să lupte în Ucraina, Truss a spus: "Este foarte improbabil". Pe de altă parte, a spus ea "trebuie să ne asigurăm că forţele ucrainene au tot sprijinul pe care li-l putem acorda".

Vasile Dîncu laudă colaborarea PNL cu PSD
Politică

Vasile Dîncu laudă colaborarea PNL cu PSD

Vasile Dîncu apreciază colaborarea cu Klaus Iohannis și laudă cooperarea PSD cu PNL. Ministrul Apărării Naţionale, social-democratul Vasile Dîncu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis respectă foarte bine ierarhia în privinţa comunicării către publicul larg. El a fost întrebat dacă nu are impresia că preşedintele Klaus Iohannis este absent, de multe ori, atunci când ar fi trebuit să iasă şi să comunice în faţa poporului. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Cred, ca profesor de comunicare, cred într-o ierahie foarte clară a nivelurilor de comunicare şi a tipurilor de comunicare. Există preşedinţi care vor să-şi asume întotdeauna totul şi să preia toate informaţiile, comunică în locul premierului, comunică în locul miniştrilor, atunci când sunt evenimente importante. Eu cred că preşedintele Iohannis respectă foarte bine ierarhia şi lasă să se pună în valoare tot sistemul administrativ. (…) Am avut şi preşedinţi care au comunicat foarte des, dar eu cred că un preşedinte al României trebuie să comunice doar în momente esenţiale şi atunci când spune ceva, să fie un lucru esenţial. Când preşedinţii au comunicat în fiecare săptămână, şi au fost perioade politice, vedeam că lucrul devine banal. (…) Dacă ar fi eu să hotărăsc un asemenea sistem, aş hotărî acest tip de sistem în care, cel mai puţin şi cel important comunică preşedintele şi, în ordinea asta, în jos apare o comunicare pe orizontală, apar alte tipuri de comunicare care să fie în ritmul evenimentelor, să spunem", a declarat Vasile Dîncu duminică. Vasile Dîncu apreciază colaborarea cu Klaus Iohannis și PNL Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, consideră că între social-democraţi şi liberali există o colaborare "foarte bună" în cadrul guvernului şi a coaliţiei de guvernare, apreciind că este o şansă pentru PNL de a demonstra că "va face ceea ce nu a făcut în trecut, în alte guvernări". "Eu sunt printre cei care sunt pozitivi în ceea ce priveşte pregătirea unui proiect comun cu PNL. Am fost şi criticat de multe ori pentru că am vorbit despre faptul că trebuie să lucrăm împreună pentru România, indiferent de particularităţile noastre ideologice. Ceea ce vreau să spun, însă, este următorul lucru, funcţionarea noastră în guvern şi în coaliţie este una foarte bună. Există, însă, (…) şi la noi şi la liberali oameni frustraţi că nu au reuşit să prindă echipa guvernamentală. Aceştia devin, cum spunea cronicarul care vorbea despre Ştefan cel Mare, degrabă vărsătoriu de sânge, ei devin vărsători de cuvinte. Ori, ce vreau să spun aici, este o şansă pe care România o are şi pe care PNL o are în acest moment. Pentru că, dacă ne uităm în sondaje, PNL nu stă bine (…), viitorul PNL poate fi într-o coaliţie în care se poate dezvolta liber. Noi nu am stabilit să facem front comun ideologic, ci am stabilit că fiecare îşi păstrează identitatea. Eu cred că alături de noi, PNL poate demonstra că va face ceea ce nu a făcut în trecut, în alte guvernări, se poate asocia succesului şi eu asta le doresc ", a declarat ministrul-social-democrat duminică, la Prima TV. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit El a adăugat că într-o "maşină" a politicii sunt foarte importante "motorul şi volanul şi nu claxonul". "Cei care claxonează toată ziua şi încearcă să se dea interesanţi şi încearcă să atace pe un ministru sau altul cred că greşesc, şi sunt oameni pe care, în principiu, la un moment dat, politica îi aruncă afară din sistem. Eu sunt pentru o colaborare pozitivă. În Guvernul nostru vreau să vă spun că avem o colaborare şi o coordonare perfectă între noi, nu există nicio diferenţă, de unde venim, de la ce partid", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă vede o colaborare a PSD cu PNL şi din anul 2024 încolo, el a răspuns: "Deocamdată, noi facem acest exerciţiu, care cred că va avea efecte pe termen lung". "Avem o relaţie foarte bună în interior - cu mici excepţii - cu preşedintele Ciolacu, cu premierul Ciucă şi evident că şi Florin Cîţu participă la acest lucru, chiar dacă, din când în când, vrea să se diferenţieze, l-am văzut pozitiv, înţelegând necesităţile. Cred că va trebui să câştigăm în cultura colaborării, nu prea există în politică acest lucru, să ne înţelegem fiecare specificul ideologic, dar nu demagogic. (…) Noi ne păstrăm în stânga, dar nu trebuie să fim numai noi stânga, ci componenta socială să o gândim împreună, aşa cum componenta de dezvoltare, sau componenta (…) antreprenorială trebuie să o sprijinim şi noi, cei de stânga, pentru că nu suntem nici noi tâmpiţi, ştim că cineva trebuie să producă în ţara asta", a ma spus Vasile Dîncu.

IPS Teodosie a părăsit carantina la miezul nopții
Eveniment

IPS Teodosie a părăsit carantina la miezul nopții

IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții și a mers la slujba de la catedrala din Constanța. Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a ieşit din carantină la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, în timpul slujbei pe care o susţinea online în capela amenajată în interiorul Palatului Arhiepiscopal, fiind însoţit de preoţi până în Catedrală, unde era aşteptat de zeci de enoriaşi pentru a continua ceremonialul religios.Înainte de a ieşi din Palatul Arhiepiscopal, locul unde a stat în carantină, IPS Teodosie s-a adresat credincioşilor, spunându-le că exilul lui a luat sfârşit, urmând să fie faţă în faţă cu oamenii, în Catedrală. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză"Iubiţi credincioşi, a trecut de miezul nopţii, s-a sfârşit exilul, aici într-o cămăruţă din Arhiepiscopia Tomisului, coborând din acest paraclis micuţ, dar frumos şi plin de sfinţenie în biserica cea mare, în Catedrală, ca să fim de acum faţă către faţă şi iată să ne bucurăm împreună în rugăciune şi în toate slujbele pe care le facem în catedrală zilnic sau la alte biserici", a spus arhiepiscopul Tomisului.Potrivit acestuia, uşile bisericii au fost ferecate fără logică câteva zile pentru el, după legile pământeşti. IPS Teodosie a ieșit din carantină la miezul nopții și a mers la slujbă "Iată, acatistul Învierii Domnului îl vom săvârşi în Sfânta Catedrală, mergem să deschidem uşile bisericii care pentru mine au fost ferecate câteva zile după legile acestea pământeşti, nu cu logică, dar fiind de la stăpânire, ca să dau pildă credincioşilor că mă supun şi unor legi vremelnice care niciodată nu pot fi perfecte, pentru că numai Dumnezeu este perfect şi legea Lui este a adevărului, iată vin acum spre Sfânta Catedrală. Vă mulţumesc că v-aţi rugat, v-am simţit rugăciunea, dar v-am simţit şi lipsa, pentru că păstorul fără oi nu poate fi împlinit. De aceea, vă mulţumesc şi sperăm ca de acum să nu se mai petreacă acestea", a mai afirmat IPS Teodosie. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușitArhiepiscopul Tomisului a fost plecat în perioada 16-20 ianuarie în Iordania, iar la revenirea în ţară Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a emis decizia de carantinare a sa.Pe 24 ianuarie, pentru că nu a respectat carantinarea şi a participat la diferite evenimente, IPS Teodosie a fost amendat de trei ori de poliţişti, cu câte 1.000 de lei, la intervale diferite de timp. Reprezentanţii Arhiepiscopiei au anunţat că IPS Teodosie nu fusese înştiinţat că trebuie să intre în carantină.Arhiepiscopul Tomisului a atacat în instanţă decizia de carantinare şi a solicitat anularea acesteia, cererea fiind respinsă de judecători.

România nu va interveni militar dacă Rusia invadează Ucraina
Eveniment

România nu va interveni militar dacă Rusia invadează Ucraina

România nu intră în războiul din Ucraina, în cazul unui atac al Rusiei. România, ca membră NATO, în acest moment nu este în situaţia de a intra în război nici în cel mai prost scenariu, în care Federaţia Rusă ar intra în Ucraina, afirmă ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. El a fost întrebat dacă bărbaţii români, în special cei tineri, ar trebui să se teamă că vor fi încorporaţi, în contextul situaţiei din regiune. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Nu ar trebui să fiţi îngrijorat deloc şi vreau să vă aduc câteva argumente foarte pragmatice, în primul rând pentru că România, ca membră a unui sistem defensiv puternic, cel mai puternic, care este NATO, în acest moment nu este situaţia de a intra în război, în orice situaţie în care, să zicem, Federaţia Rusă, în cel mai prost scenariu, ar intra în Ucraina. Pentru că, a spus-o şi Stoltenberg recent, Tratatul NATO prevede posibila intervenţie militară doar în cazul ţărilor, dacă este atacată o ţară care este membră a NATO, aşa funcţionează solidaritatea NATO. Ucraina nu este, încearcă să devină membră NATO, dar nu are, încă, acest statut", a declarat Vasile Dîncu duminică, la Prima TV. România nu intră în războiul din Ucraina, dacă Rusia atacă El a subliniat că nici măcar Ucraina nu şi-a mobilizat rezerviştii. "Ea este atacată şi nu şi-a mobilizat rezerviştii, aşa încât nu este cazul în acest moment ", a completat Dîncu. Ministrul a precizat că pentru cei care vor să facă armata există variante derulate de MApN. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit "De exemplu, înscrierea de voluntari, este un sistem modern, un sistem NATO în care, pentru a suplimenta forţa de rezervă de care este nevoie, pe lângă rezerviştii care există, avem nevoie şi de rezervişti care se înscriu într-un sistem, primesc o pregătire militară de scurtă durată şi care beneficiează şi de anumite resurse, de o soldă pe timpul cât îşi desfăşoară activitatea ca şi civili la locul lor de muncă", a declarat Dîncu.

Președintele Israelului, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite
Internațional

Președintele Israelului, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite

Isac Herzog este primul președinte israelian în Emiratele Arabe Unite, potrivit presei de la Ierusalim. Preşedintele israelian Isaac Herzog a plecat duminică într-o vizită în Emiratele Arabe Unite, prima vizită de acest tip, a anunţat biroul său, într-o tentativă de a întări legăturile din zona Golfului în contextul în care se încearcă resuscitarea acordului nuclear cu Iranul, relatează Reuters. "Mă voi întâlni cu conducerea Emiratelor Arabe Unite, la invitaţia personală a şeicului Mohammed bin Zayed, prinţul moştenitor", a afirmat Herzog. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Îi adresez urările mele de bine şi îi sunt recunoscător pentru curajul şi stilul său de conducere curajos, pentru încheierea unui acord de pace cu Israel şi trimiterea unui mesaj către întreaga regiune că pacea este singura alternativă", a adăugat el. Postul de preşedinte este în Israel unul în mare parte ceremonial. Prim-ministrul Naftali Bennett a efectuat o vizită în EAU în decembrie. Isac Herzog este primul președinte israelian în Emiratele Arabe Unite EAU, alături de Bahrein, au semnat acorduri intermediate de SUA de normalizare a relaţiilor cu Israel, la Casa Albă, în 2020. Cele două state din Golf şi Israelul au preocupări comune în privinţa Iranului şi a aliaţilor săi din regiune. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Israelul a oferit pe 18 ianuarie sprijin de securitate şi intelligence Emiratelor Arabe Unite împotriva atacurilor cu dronă după un atac soldat cu morţi al rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei scrisori date publicităţii marţi de liderul israelian.

Bucureștiul a depășit rata de incidență 18, cea mai mare de până acum
Justiție

Bucureștiul a depășit rata de incidență 18, cea mai mare de până acum

Record de incidență Covid-19 în București, potrivit datelor DSP. Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este duminică, în Bucureşti, de 18,05 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică. Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală. În ziua precedentă, incidenţa a fost de 16,07 cazuri la mia de locuitori. Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Astfel, dacă pe 1 ianuarie gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci a crescut accelerat. În 18 ianuarie incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, sâmbătă înregistrându-se o rată de infectare de peste 16. Un număr de 19.668 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 52 de decese, dintre care unul anterior intervalului de referinţă, a informat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică. Record de incidență Covid-19 în București, de la începutul pandemiei "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 30 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.668 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 52 decese, dintre care 1 anterior", precizează GCS. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Cel mai mare număr de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei în România - 34.255 - s-a înregistrat miercuri.

Românii nu vor fi obligați să facă armata, spune Vasile Dîncu
Eveniment

Românii nu vor fi obligați să facă armata, spune Vasile Dîncu

Stagiul militar obligatoriu nu este o opțiune, dă asigurări Vasile Dîncu. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, anunţă că, în acest moment, nu există nicio opţiune pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, precizând că, în viitor, se intenţionează lansarea proiectului privind stagiul militar voluntar. El a fost întrebat duminică, la Prima TV, dacă în acest moment se pune problema revenirii la stagiul militar obligatoriu. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "În niciun caz, aceasta nu este o opţiune pentru noi în acest moment. Se discută, am discutat-o în zona comisiei de apărare din Parlament, unde mi-au pus această problemă parlamentarii noştri, mi-au pus-o şi alţi rezervişti, de exemplu în întâlnirile mele cu rezerviştii mi-au spus că ar fi necesar, din nou, să se ajungă la asta. Însă, în acest moment, nici din punct de vedere economic şi nici din punct de vedere al nevoilor noastre nu este o opţiune pentru o decizie de genul acesta, de aceea vă spuneam că avem variante de altfel. Acest stagiu militar obligatoriu ar trebui să însemne un buget mult mai mare al Armatei. Sigur că, dacă ar fi să fie, ar fi gândit într-un alt fel, nu ar mai fi un an şi patru luni sau nici pentru 'TR-işti' cum era înainte 9 luni, ar fi alt tip de pregătire, modernă. Deja, Armata s-a schimbat foarte mult faţă de acea perioadă. Deci, în acest moment, nu avem în niciun fel o opţiune pentru serviciul militar obligatoriu ", a declarat Vasile Dîncu. Stagiul militar obligatoriu nu este o opțiune, afirmă ministrul Apărării Ministrul a arătat că MApN are în pregătire un proiect alternativă la serviciul militar obligatoriu. "Nu am lansat-o încă, dar este un proiect de-al nostru, care mi se pare foarte interesant şi foarte frumos, stagiul militar voluntar. Adică, avem o formulă pe care o vom lansa pentru tinerii care vor să facă un stagiu de pregătire militară şi să ştiţi că sunt mulţi. Am primit pe Facebook, după ce am vorbit despre asta, am primit sute de mesaje. Desigur, este un alt tip de armată, este o armată mai pe termen scurt, avem nevoie de specialişti ", a spus Dîncu. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit El a precizat că nu s-a stabilit încă durata unui astfel de stagiu. "S-ar putea să fie şi stagii mai scurte şi mai multe, într-un an sau doi, sau maxim trei luni de zile, vom vedea. Este retribuit în acest timp, beneficiază… şi este şi ofertant financiar. Încercăm să optimizăm, în acest moment, aceste compensaţii financiare pe care le au voluntarii, pentru că am lansat serviciul de voluntariat şi nu am avut o foarte importantă cerere, tocmai pentru că nu era, din punct de vedere financiar, ofertant ", a explicat Dîncu. El a menţionat că sumele primite de voluntari s-au mărit. "Erau mai multe sisteme. În perioada de pregătire, de exemplu, aveau o mie şi ceva pe lună, perioada de pregătire de şapte săptămâni, şi după acea aveau, nu ştiu, câteva sute de lei în perioada în care este este în rezervă, dar lucrează în civil. Acum am multiplicat sumele, are în jur de 2.700 pentru perioada de pregătire şi o soldă care, în funcţie de grade şi altele, este în jur de 1.500 pentru perioada când nu este convocat. Deci, a început să devină interesant şi văd că avem înscrieri pentru concursuri destul de bune în acest moment", a mai spus Vasile Dîncu.

CNN dezvăluie că discuția Biden-Zelensky nu a mers „bine”
Internațional

CNN dezvăluie că discuția Biden-Zelensky nu a mers „bine”

Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate. Convorbirea Joe Biden și Volodimir Zelenski nu a mers bine, a declarat un înalt oficial ucrainean, joi, pentru CNN. Cei doi președinți nu au fost de acord cu privire la „nivelul de risc” al unui posibil atac din partea Rusiei, potrivit digi24. Casa Albă neagă informațiile, însă, și avertizează că „surse anonime dau informații false”. Biden a precizat, însă, după discuția cu Zelenski, că o invazie rusească în Ucraina este o „posibilitate reală”. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cadrul apelului, pe care oficialul ucrainean citat l-a descris drept „lung și deschis”, Biden l-a avertizat pe Zelenski că un atac rusesc ar putea fi iminent, și a spus că invazia devenit „aproapte certă” odată ce temperaturile de iarnă vor duce la înghețarea solului în februarie. Zelenski și-ar fi reafirmat poziția, conform căreia, amenințarea rusească rămâne „periculoasă dar ambiguă” și ar fi spus că nu este sigur că un atac va avea, într-adevăr, loc. Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Emily Horne, a negat și ea spusele sursei citate anterior - „Sursele anonime dau informații false”, a declarat ea pentru CNN. Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate, susține CNN „Președintele Biden a spus că există posibilitatea reală a unei invazii rusești în februarie. A spus acest lucru public și noi avertizăm în legătură cu acest lucru de luni de zile. Informațiile care spun altceva sunt complet false”, a adăugat ea. Conversația între cei doi președinți a durat o oră și 20 de minute, conform unui oficial american. Acesta a descris discuția ca fiind „lungă, serioasă și productivă”. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Biden a reiterat că Statele Unite vor „răspunde decisiv dacă Rusia invadează Ucraina”, dar și că vor fi explorate metode de „sprijin macroeconomic adițíonal” pentru a ajuta economia ucraineană.

Un pod din Pittsburgh s-a prăbușit cu câteva ore înainte de sosirea lui Joe Biden
Internațional

Un pod din Pittsburgh s-a prăbușit cu câteva ore înainte de sosirea lui Joe Biden

Un pod s-a prăbușit înaintea vizitei lui Joe Biden, în orașul american Pittsburgh (statul Pennsylvania). Joe Biden era așteptat în fostul oraş siderurgic pentru a evidenţia eforturile sale de a consolida infrastructura din ţară, relatează Reuters şi AFP. Zece persoane au suferit răni uşoare atunci când o secţiune a podului plin de zăpadă s-a prăbuşit într-o vale împădurită, au explicat autorităţile locale, conform cărora la momentul incidentului în zonă era raportată o scurgere masivă de gaz. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Preşedintele Joe Biden a fost informat despre acest incident şi vizita se va desfăşura conform planificării iniţiale, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Incidentul este şi un argument pentru cererea lui Biden de investiţii substanţiale pentru modernizarea podurilor, autostrăzilor şi altor obiective de infrastructură din SUA. Liderul de la Casa Albă consideră aceste investiţii un pas vital în asigurarea sănătăţii pe termen lung a economiei americane, împreună cu revitalizarea producţiei şi soluţionarea crizelor din lanţul de alimentare. Un pod s-a prăbușit înaintea vizitei lui Joe Biden în Pittsburgh Podul prăbuşit fusese inspectat în luna septembrie, a declarat şeful Departamentului de pompieri din Pittsburgh. Numai în statul Pennsylvania se află 3.198 de poduri în stare 'precară', potrivit Departamentului Transporturilor din SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici La Pittsburgh, preşedintele Joe Biden va vizita Mill 19, o fostă oţelărie, unde acum se află un centru de cercetare şi dezvoltare, după care va evoca redresarea economiei americane în perioada post-pandemie. ''Preşedintele va vorbi despre progresul economic remarcabil pe care l-am făcut în primul an al mandatului său - printre care anul cu cea mai rapidă creştere a locurilor de muncă din istoria americană, cea mai mare scădere a şomajului şi, aşa cum am aflat joi, cea mai rapidă creştere, în 2021, în aproape patru decenii'', a declarat o oficialitate de la Casa Albă.

Ministerul Educației anunță câți elevi au fost infectați cu Covid
Eveniment

Ministerul Educației anunță câți elevi au fost infectați cu Covid

Peste 26.000 de elevi sunt infectați cu Covid și peste 100 de școli funcționează online. Un număr de 26.974 de elevi şi preşcolari - reprezentând 0,93% din total - sunt infectaţi cu noul coronavirus, iar 108 unităţi de învăţământ funcţionează în sistem online, a informat, vineri, Ministerul Educaţiei."Vineri, 28 ianuarie 2022, la nivel naţional, 108 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau structuri (0,61% din numărul total) şi 3.576 de clase/grupe (2,6% din numărul total) funcţionează în sistem online. (...) 26.974 de elevi/preşcolari (0,93% din numărul total) sunt pozitivi COVID-19", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroTotodată, 7.307 persoane angajate în sistemul de învăţământ preuniversitar (2,7% din numărul total) sunt infectate cu noul coronavirus. Peste 26.000 de elevi sunt infectați cu Covid Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Harghita a decis, vineri, suspendarea activităţilor didactice în format fizic la Grădiniţa "Tulipán" din Miercurea-Ciuc, Grupa Waldorf 1, din cauza cazurilor de infectare cu noul coronavirus. Potrivit Instituţiei Prefectului, activităţile fizice vor fi suspendate până în data de 4 februarie şi se vor desfăşura în mediul online. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Este a doua grădiniţă din Miercurea-Ciuc în cazul căreia CJSU decide suspendarea activităţilor fizice, din cauza infectărilor cu noul coronavirus, după Grădiniţa "Csipike". De asemenea, cursurile au fost mutate în mediul online şi la Liceul Teoretic "Orbán Balázs" din Cristuru Secuiesc. Hotărârea a fost adoptată în urma avizelor Direcţiei de Sănătate Publică şi ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, la solicitarea consiliului de administraţie a instituţiei de învăţământ, mai precizează sursa citată. În ultimele 24 ore, în Harghita s-au înregistrat 285 de cazuri de infectare, în 13 cazuri fiind vorba de reinfectări.

România și Bulgaria, codașe în Europa la salariul mediu pe economie
Eveniment

România și Bulgaria, codașe în Europa la salariul mediu pe economie

Românii au printre cele mai mici salarii din Europa, potrivit Eurostat. Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1.000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroAstfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro). Românii au printre cele mai mici salarii medii pe economie În Slovenia (1.074 euro) şi Spania (1.126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.603 euro), Germania (1.621 euro), Belgia (1.658 euro), Olanda (1.725 euro), Irlanda (1.775 euro) şi Luxemburg (2.257 euro).Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.110 euro pe lună în ianuarie 2022.Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciÎn cele 21 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat salariu minim este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai redus. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 604 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până la 1.707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că salariul minim cel mai mare din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai redus.Pe baza PPS, există două grupuri principale: unul cu un salariu naţional minim peste 1.000 PPS şi altul cu un salariu naţional minim sub 1.000 PPS. În primul grup sunt: Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania, unde salariu naţional minim variază de la 1.038 PPS în Lituania, la 1.707 PPS în Luxemburg.

Klaus Iohannis spune că aderarea la OCDE e o prioritate pentru România
Eveniment

Klaus Iohannis spune că aderarea la OCDE e o prioritate pentru România

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, potrivit președintelui Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, context în care a subliniat că aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.În cadrul discuţiei, şeful statului a salutat decizia recentă a Consiliului OCDE pe tema extinderii organizaţiei, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a ţării noastre la OCDE, şi a mulţumit secretarului general şi statelor membre pentru susţinerea arătată. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroPreşedintele Klaus Iohannis a apreciat că vizita secretarului general al OCDE în România, prima de la anunţarea acestei decizii, reprezintă un mesaj politic cert de recunoaştere a eforturilor şi angajamentului ţării noastre în acest proces de modernizare şi consolidare. Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, spune Iohannis "Preşedintele României a arătat, de asemenea, că decizia Consiliului OCDE constituie un moment istoric aşteptat de partea română, care confirmă angajamentele ţării noastre în sfera principiilor democraţiei, economiei de piaţă şi multilateralismului", arată Administraţia Prezidenţială.A fost reliefată cooperarea de durată dintre România şi OCDE. În context, preşedintele Iohannis a reconfirmat obiectivul de continuare a colaborării strânse cu structurile organizaţiei, pentru implementarea reformelor necesare şi promovarea unei dezvoltări economice sustenabile pentru România. Printre domeniile de interes, şeful statului a evocat excelenta colaborare cu OCDE în sfera educaţiei, exprimând încrederea dezvoltării pe mai departe a cooperării pe acest palier important, în cadrul proiectului "România Educată". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciLa rândul său, Mathias Cormann a felicitat România pentru decizia favorabilă vizând deschiderea negocierilor de aderare, arătând că ţara noastră se numără printre cei mai activi parteneri ai organizaţiei. Totodată, în perspectiva aderării la OCDE, el a exprimat disponibilitatea organizaţiei de a sprijini partea română în atingerea obiectivelor stabilite, de consolidare instituţională şi de dezvoltare economică şi socială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră