sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Politică

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă. Decizia a fost publicată marţi în Monitorul Oficial. Mandatul lui Iulian Fota la MAE va începe pe 5 februarie, potrivit deciziei premierului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tot printr-o decizie a prim-ministrului, Dănuţ Sebastian Neculăescu a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE Fota îi va lua locul lui Dănuț-Sebastian Neculăescu, care este eliberat din funcție începând cu 4 februarie. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Iulian Fota a fost șef al Colegiului Național de Informații al SRI, fost consilier prezidențial pentru securitate națională al președintelui Băsescu și este director al Institutului Diplomatic Român (IDR).

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice (sursă: Facebook/IDR)
Pacienții sunt îndemnați să se testeze anti-Covid (sursă: pexels.com)
Justiție

Pacienții sunt îndemnați să se testeze anti-Covid

Pacienții sunt îndemnați să se testeze anti-Covid la medicii de familie. Ministerul Sănătății îndeamnă persoanele care au simptome de coronavirus să meargă pentru testare la cabinetele medicilor de familie. Pe de altă parte, el face apel către medicii de familie să trateze și să monitorizeze cu responsabilitate pacienții. Astfel, ministrul Alexandru Rafila subliniază importanța medicilor de familie în controlul pandemiei și face apel către aceștia să contribuie cu responsabilitate si profesionalism la diagnosticul, tratarea și monitorizarea pacienților cu coronavirus. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil “În acest context epidemiologic dificil, cu o creștere importantă a numărului de cazuri de infectare cu SARS-COV-2, testarea în cabinetele medicilor de familie reprezintă o soluție pentru accesul facil al pacientului la diagnostic rapid, evaluare și monitorizare. Creșterea numărului de persoane testate de catre medicii de familie va scădea suprasolicitarea serviciilor de ambulanță și a direcțiilor de sănătate publică, unde sunt liste de așteptare lungi”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Pacienții sunt îndemnați să se testeze anti-Covid la cabinetele medicilor de familie Testarea pentru populație este gratuită în cele peste 4000 cabinete ale medicilor de familie care au încheiat contract cu casele de asigurări de sănătate. Lista acestora este publică și se găsește pe paginile de web ale Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Persoanele eligibile pentru testare sunt cele suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2 care se încadrează în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică, publicată și actualizată periodic la adresa www.insp.gov.ro. Medicii de familie pot testa atât persoanele înscrise în lista proprie, cât și oricare alte persoane, cu condiția ca acestea să fie eligibile, la un interval de cel puțin 48 de ore între două testări succesive.

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate (sursă: Facebook)
Internațional

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

Numărul deceselor din cauza Covid a ajuns la 120  (sursă: Facebook)
Justiție

Numărul deceselor din cauza Covid a ajuns la 120

Numărul deceselor din cauza Covid a ajuns la 120 în ultimele 24 de ore. Un număr de 35.802 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 120 de decese, dintre care 13 anterioare intervalului de referinţă, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică."Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 2 februarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 35.802 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 120 decese, dintre care 13 anterioare", precizează GCS. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilCel mai mare număr de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei în România - 40.018 - s-a înregistrat marţi, 1 februarie. Numărul deceselor din cauza Covid a ajuns la 120 în 24 de ore Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este miercuri de 23,16 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică.Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.În ziua precedentă, incidenţa a fost de 21,65 cazuri la mia de locuitori. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaRata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an.Astfel, dacă pe 1 ianuarie, gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci s-a majorat accelerat. În 18 ianuarie, incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, marţi înregistrându-se o rată de infectare de peste 20.

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși (sursă: Facebook)
Eveniment

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, însă în anumite condiții. Statele Unite sunt dispuse să examineze posibilitatea de a le permite experţilor Rusiei ocazia de a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România și din Polonia, transmite Agenţia de presă Bloomberg citată de ziare.com. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Potrivit unor surse bine informate, citate de agenție, Administrația președintelui american, Joe Biden, a informat Kremlinul că este dispusă să examineze posibilitatea de a le oferi experţilor din Federația Rusă oportunitatea de a verifica absența rachetelor de croazieră ofensive Tomahawk la bazele NATO de apărare antirachetă din România și din Polonia. Se menţionează că, în acest mod, Statele Unite vor să spulbere îndoielile şi temerile Moscovei potrivit cărora rachete Tomahawk ar putea fi folosite pentru a ataca Rusia. Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, în anumite condiții După cum a precizat unul dintre interlocutorii agenţiei de presă, la o înțelegere în acest sens se va ajunge doar în urma unor discuții purtate cu aliații, în special cu cei din Polonia și din România. În același timp, potrivit sursei citate de agenţie, Statele Unite așteaptă ca Rusia să ofere un răspuns similar şi informații similare despre unele baze rusești, unde este amplasat armament sol-sol. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a transmis o scrisoare-ultimatum către SUA în mijlocul crizei ucrainene, în care cerea, printre altele, transparență în privința bazelor NATO din România și Polonia.

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina (sursă: diplomatie.gouv)
Internațional

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv (sursă: Facebook/US Embassy)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, a declarat Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv. Afirmația vine în contextul în care președintele Vladimir Putin a declarat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, relatează digi24.ro. De asemenea, ministrul a precizat că România le va permite rușilor să verifice singuri dacă sunt sau nu rachete ofensive acolo. Pe lângă aceasta, Bogdan Aurescu a spus pentru CNN că mâine va fi organizată la București o reuniune a miniștrilor de Externe din țările de pe flancul estic NATO. La discuții vor lua parte și șefii diplomației de la Paris și Kiev. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „(Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”. Bianca Nobilo - prezentator CNN: Una dintre solicitările președintelui Putin, ca să fie evitată o nouă criză diplomatică sau chiar militară, a fost retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România. Există flexibilitate la acest capitol, din perspectiva dumneavoastră? Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, potrivit lui Aurescu Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „Categoric nu! Este o susținere ridicată pentru valorile euro-atlantice în România. De aceea, noi am fost cei care au cerut consolidarea prezenței NATO în România”. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Pe 3 februarie, miniștrii de externe din formatul București-9, care cuprinde cele nouă state de pe flancul Estic al NATO, se vor întâlni în Capitală pentru a discuta situația din regiune. La întâlnire vor participa și ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, precum și cel al Ucrainei, Dmytro Kuleba. „Pe 3 februarie voi găzdui în București o întâlnire a miniștrilor de Externe din formatul București-9 care adună toți cei nouă aliați de pe flancul Estic. De asemenea, va participa și ministrul francez de externe, care vizitează Bucureștiul în aceeași zi. Discuțiile vor fi despre situația de securitate din vecinătatea noastră, regiunea Mării Negre. Totodată, ministrul ucrainean de Externe ni se va alătura în această întâlnire. Vom putea discuta modurile prin care putem continua să promovăm dialogul și să detensionăm situația din regiune", a spus ministrul român de Externe. Vladimir Putin a declarat, marți, în urma întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban, că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia. El a spus că cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO.

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României (sursă: Instagram/Natalia Ushkina)
Eveniment

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României, la Olimpiadă. Jurnalistul Vitalie Cojocari relatează pe pagina sa de facebook cum a discutat cu biatlonista Natalia Ushkina, o sportivă de 25 de ani născută în Rusia, care acum reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Beijing. „O sportivă din România, care ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, știe să spună în limba română doar: ”bună ziua”, ”bună dimineața” și ”mă numesc Natalia”. Picase și varianta unei discuții în engleză. Nu era limba de comunicare pe care sportiva să o stăpânească prea bine”, scrie Vitalie Cojocari. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil ”În Rusia nu reușeam să ajung în echipa națională. Nu știu de ce se întâmpla asta. Conta din ce regiune erai, dacă te sprijineau antrenorii. Nu aveam susținere pentru echipa națională, așa că am decis să trec la un alt nivel și să schimb țara”, mi-a spus Natalia. Povestea ei este pare ruptă dintr-un film, iar decizia de a reprezenta România a șocat lumea sporturilor de iarnă din Rusia. Ce s-a întâmplat? Natalia era o junioară de perspectivă. Câștigase o serie de medalii în juniorat. Aștepta marele eveniment, să ajungă în echipa națională și să arate lumii întregi ce poate. Doar că timpul trecea, dar echipa de seniori era plină de sportivi cu anumite proptele care nu erau dispuși să-și părăsească locurile pentru tânăra atletă. Nici funcționarii Federației de Biatlon din Rusia nu ardeau de nerăbdare să întinerească lotul. Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României la Olimpiadă Natalia a decis la 24 de ani să renunțe la Rusia și să se mute în... România. Funcționarii ruși i-au permis să plece destul de repede. I-au dat toate actele. Doar că, anul trecut, în primăvară, la scurt timp după ce a primit cetățenia română, Natalia Ushkina a participat la campionatul rusesc de biatlon, iar la proba feminină de urmărire, ce să vezi, a bătut toată echipa națională a Rusiei. Românca noastră naturalizată le-a suflat aurul rusoaicelor de sub nas la ele acasă. La această probă s-a clasat pe primul loc. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia La altele a fost pe doi, a luat medalia de argint.Când au văzut asta, funcționarii ruși au reacționat ciudat: au inclus-o în echipa de biatlon a Rusiei. Era târziu, decizia Nataliei fusese luată. A refuzat să se răzgândească. E plină presa din Rusia despre articole despre Natalia care are acum 25 de ani. Scandalul a fost atât de mare, că a ajuns în Duma de stat din Rusia. Deputatul Igor Lebedev a fost de-a dreptul deranjat că sportivii buni din Rusia sunt lăsați să plece, iar meritocrația a fost abandonată în sportul de iarnă rusesc. Mai mult, pe Facebook

România e implicată în cazul Hunter Biden (sursă: Facebook)
Internațional

România e implicată în cazul Hunter Biden

România e implicată în cazul Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden. The New York Times a deschis luni un proces împotriva Departamentului de Stat al SUA, pentru a obține o serie de e-mailuri între Hunter Biden și oficiali ai ambasadei României la Washington. Cotidianul american a acuzat Departamentul de Stat că nu a predat în timp util documentele pe care ziarul le solicitase prin legea americană a liberului acces la informații (FOIA), relatează digi24. Jurnaliștii The New York Times vor să să obțină e-mailurile trimise de ambasada României între 2015 și 2019 în care se menționau o serie de oameni de afaceri internaționali, inclusiv fiul președintelui SUA și fostul său asociat de afaceri, Tony Bobulinski, devenit pentru scurt timp o celebritate la sfârșitul alegerilor din 2020, din cauza legăturilor sale cu fiul lui Joe Biden, informează Politico. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Solicitările în baza FOIA ale reporterului Kenneth P. Vogel, trimise pentru prima dată în iunie anul trecut către Departamentul de Stat, caută și informații despre fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, care a fost trimis de fostul președinte Donald Trump pentru a investiga afacerile lui Hunter Biden în Ucraina. Ambasada României e implicată într-o dispută din cauza lui Hunter Biden În cererea pentru deschiderea procesului, depusă de The New York Times la tribunalul federal din Manhattan, cotidianul american acuză Departamentul de Stat al SUA că tergiversează procesul de îndeplinire a solicitărilor în baza FOIA. În decembrie 2021, New York Times a solicitat un răspuns din partea Departamentului de Stat, în care instituția federală să precizeze care este data estimată pentru îndeplinirea cererilor FOIA. Departamentul a transmis că aceasta este 15 aprilie 2023. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Unul dintre obiectivele pentru ca cotidianul american a intentat un proces pare să fie acela de a afla dacă oficialii ambasadei de la București în SUA au făcut favoruri în ceea ce privește unele afaceri private, inclusiv, probabil, unele în care era implicat fiului președintelui actual al Statelor Unite. Dacă s-ar dovedi conexiunea aceasta, s-ar ridica suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese și corupția din interiorul administrației Biden.

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii (sursă: pexels.com)
Internațional

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

Putin recunoaște că se teme de România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin recunoaște că se teme de România

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Dosar penal pentru șoferul camionului care a comis accidentul (sursă: INQUAM Photos/Liviu Chirică)
Eveniment

Dosar penal pentru șoferul camionului care a comis accidentul

Dosar penal pentru șoferul camionului care a comis accidentul din Iași. Poliţiştii care au efectuat primele cercetări la faţa locului în urma accidentului de pe DN 28, în zona localităţii Sârca, au constatat că şoferul autocamionului a acroşat ambulanţa, iar apoi a intrat în coliziune cu autoutilitara, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Ioan Bîlea, citat de digi24. Poliţiştii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în cazul acestui accident în care au murit şapte persoane, iar alte două au fost duse la spital. "În această dimineaţă am fost sesizaţi că pe DN 28 a avut loc un accident rutier soldat cu victime omeneşti. Din primele cercetări efectuate la faţa locului, s-a constatat că şoferul unui camion ar fi acroşat o ambulanţă, iar ulterior ar fi intrat în coliziune cu o autoutilitară. În urma accidentului, şapte persoane au decedat, iar alte două au fost rănite. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc accidentul", a precizat purtătorul de cuvânt în cadrul IPJ Iaşi. Dosar penal pentru șoferul camionului care a comis accidentul din Iași Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere În urma accidentului care a avut loc marţi dimineaţa, în jurul orei 6,40, echipele de intervenţie ajunse la faţa locului au găsit cinci persoane în stop cardio-respirator. Ulterior, numărul persoanelor decedate în accident a crescut la şapte. Alte două persoane care se aflau în ambulanţa SAJ au fost duse la spital. Accidentul a avut loc în timp ce ambulanţa transporta de la staţia din Târgu Frumos o gravidă spre o maternitate, pentru a naşte. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA Şase dintre cele şapte persoane care au decedat în accidentul care a avut loc pe DN 28, în afara localităţii Sârca, erau muncitori în construcţii care se aflau în autoutilitara lovită de un camion care a intrat pe contrasens, cea de-a şaptea persoană decedată fiind şoferul camionului. FOTO: INQUAM PHOTOS/Liviu Chirică

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR (sursă: gov.ro)
Politică

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR

Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a declarat, marţi, că cei care doresc renegocierea PNRR pentru a creşte pensiile şi au puterea de a convinge Comisia Europeană "ar fi bine să nu mai stea în România şi să discute despre acest lucru", ci să meargă la Bruxelles şi să vină cu decizia."Partidul Naţional Liberal a făcut cea mai mare majorare de pensii în 2020, majorarea punctului de pensie din 2020 a fost cea mai mare din istorie. Deci nu doar vorbe, fapte. În ceea ce priveşte renegocierea, iarăşi, ar trebui să nu mai fie vorbe, să fie fapte. Cine doreşte să facă renegocierea şi are puterea de a convinge Comisia, ar fi bine să nu mai stea în România să discute despre acest lucru, pentru că pierdem timp. Să meargă la Bruxelles, să vină cu decizia şi bineînţeles, toţi, după aceea, vom fi de acord. Toţi vrem să creştem veniturile, toţi vrem să creştem pensiile. Sunt mai multe discuţii, dar acum doar discutăm politic (...). Eu, când am avut nevoie să merg la Bruxelles, să renegociez lucruri pentru PNRR anul trecut, m-am urcat în avion şi am plecat la Bruxelles. Aşa se fac lucrurile, mergi acolo, vii înapoi cu decizia şi apoi o discutăm", a precizat Cîţu. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putereLiderul liberal a adăugat că ar vrea să se discute mai mult despre locuri de muncă şi cum pot fi create acestea, politici care vin de la Ministerul Muncii. Cîțu îi trimite la Bruxelles pe cei ce vor renegocierea PNRR "Doar stând de vorbă, noi uităm că avem două jaloane importante care vin la Ministerul Muncii, acum, la 31 martie. Una este despre legea salarizării, trebuie să avem un impact al legii salarizării pe care o avem în acest moment, dar şi un impact sau o evaluare a viitoarei legi a salarizării, acesta este un jalon. Avem un jalon pe pilonul II de pensii care trebuie făcut la 31 martie şi aş vrea să discutăm mai mult despre locuri de muncă în România, cum creăm locuri de muncă. Astea sunt politici care vin de la Ministerul Muncii. E foarte multă treabă acolo şi aş vrea să văd şi aceste lucruri discutate", a susţinut Cîţu. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAÎn context, preşedintele Senatului a vorbit de procentul de 9,4% din PIB alocat în PNRR pentru pensii, subliniind că obiectivul actualei guvernări este acela de a creşte PIB-ul, nu de a-l menţine la nivelul actual."Depinde în ce PIB discutăm, 9,4% din PIB-ul de acum doi ani de zile poate că nu era suficient. 9,4% din PIB-ul pe care noi l-am prezentat anul trecut este suficient, pentru că anul trecut am plătit aproape 8% şi au crescut pensiile. De asta suntem la guvernare, să creştem PIB-ul şi nu să-l menţinem. S-a putut anul trecut să depăşim creşterea economică estimată, eu aş vedea toate premisele să depăşim. Anul acesta o scădere a estimărilor de PIB eu aş lua-o ca neîndeplinire a actului de guvernare. Deci trebuie să fim mai ambiţioşi, să avem o creştere economică mai mare", a conchis Cîţu.

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat (sursă: Facebook)
Internațional

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat. Cotidianul The New York Times a anunţat luni achiziţia, pentru câteva milioane de dolari, a "Wordle", un joc online devenit fenomen în doar patru luni şi jucat în prezent de câteva milioane de internauţi, relatează AFP.Creat de inginerul Josh Wardle, jocul constă în descoperirea unui cuvânt din cinci litere din doar şase încercări. Platforma încarcă doar un cuvânt pe zi.Potrivit The New York Times, jocul, care a fost lansat în octombrie, avea doar 90 de jucători la începutul lunii noiembrie. La începutul lunii ianuarie, numărul acestora a ajuns la peste 300.000 şi, precizează grupul, "milioane de persoane joacă în prezent zilnic" Wordle, cumpărat pentru "o sumă de şapte cifre", mai mică de cinci milioane de dolari. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat de ziarul american Achiziţia se înscrie în politica de diversificare a ofertei New York Times, care pune deja la dispoziţie un abonament special pentru jocuri, incluzând cuvintele încrucişate, serviciu care a atins în decembrie un milion de abonaţi, potrivit unui comunicat publicat luni. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA"Acest joc (Wordle) a făcut ceea ce puţine jocuri au făcut înainte: ne-a captat imaginaţia colectivă şi ne-a adus puţin mai aproape unii de ceilalţi", a declarat Jonathan Knight, managerul general al New York Times Games, citat în comunicat.The New York Times a precizat că, după integrarea sa, "Wordle" va rămâne gratuit pentru toţi jucătorii, vechi şi noi, şi a dat asigurări că nu va modifica configuraţia acestuia.

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente (sursă: Facebook)
Politică

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente

Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, liderul PNL, consideră că o eventuală plafonare a preţurilor la alimente presupune riscul de avea penurie şi de apariţie a cozilor."Vreau să văd propunerea (n.r. de plafonare a preţurilor la alimente) cum este fundamentată. O să vină în coaliţie şi acolo vom lua o decizie. Până acum nu am văzut această propunere, dar exprim un punct de vedere al unui liberal şi al unui economist: atunci când plafonezi preţurile, există riscul de a avea o penurie şi să vedem cozi", a afirmat Cîţu, marţi, la Senat. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Florin Cîțu nu e de acord cu plafonarea prețurilor la alimente Întrebat dacă o scădere la zero a TVA ar putea fi luată în calcul, Cîţu a răspuns: "Noi ca liberali întotdeauna vom susţine un stat suplu, cu taxe cât mai mici. Avem un singur principiu de la care nu aş vrea să abdicăm. Acela de reduce taxele pentru toate produsele. Deci, dacă găsim că este oportun pentru un produs, de ce nu ar fi oportun pentru toate produsele, nu doar pentru unul şi bineînţeles o reducere oriunde, oricând o reducere a impozitării". Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAPreşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, consideră că plafonarea preţului la alimentele de bază ar reprezenta o soluţie pentru România, această măsură fiind aplicată şi de alte ţări europene. Întrebat dacă ar opta pentru TVA zero la alimente, liderul social-democraţilor a arătat că se va discuta, adăugând că această soluţie nu va ajuta prea mult.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră