duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1990 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, potrivit președintelui Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, context în care a subliniat că aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.În cadrul discuţiei, şeful statului a salutat decizia recentă a Consiliului OCDE pe tema extinderii organizaţiei, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a ţării noastre la OCDE, şi a mulţumit secretarului general şi statelor membre pentru susţinerea arătată. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroPreşedintele Klaus Iohannis a apreciat că vizita secretarului general al OCDE în România, prima de la anunţarea acestei decizii, reprezintă un mesaj politic cert de recunoaştere a eforturilor şi angajamentului ţării noastre în acest proces de modernizare şi consolidare. Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, spune Iohannis "Preşedintele României a arătat, de asemenea, că decizia Consiliului OCDE constituie un moment istoric aşteptat de partea română, care confirmă angajamentele ţării noastre în sfera principiilor democraţiei, economiei de piaţă şi multilateralismului", arată Administraţia Prezidenţială.A fost reliefată cooperarea de durată dintre România şi OCDE. În context, preşedintele Iohannis a reconfirmat obiectivul de continuare a colaborării strânse cu structurile organizaţiei, pentru implementarea reformelor necesare şi promovarea unei dezvoltări economice sustenabile pentru România. Printre domeniile de interes, şeful statului a evocat excelenta colaborare cu OCDE în sfera educaţiei, exprimând încrederea dezvoltării pe mai departe a cooperării pe acest palier important, în cadrul proiectului "România Educată". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciLa rândul său, Mathias Cormann a felicitat România pentru decizia favorabilă vizând deschiderea negocierilor de aderare, arătând că ţara noastră se numără printre cei mai activi parteneri ai organizaţiei. Totodată, în perspectiva aderării la OCDE, el a exprimat disponibilitatea organizaţiei de a sprijini partea română în atingerea obiectivelor stabilite, de consolidare instituţională şi de dezvoltare economică şi socială.

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România (sursă: presidency.ro)
Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian (sursă: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian

Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian chiar în timpul negocierilor de formare a noului Executiv. Premierul israelian Naftali Bennett afirmă, într-un interviu publicat vineri, că predecesorul său Benjamin Netanyahu l-a ameninţat în timpul negocierilor pentru formarea unui guvern, după ultimele alegeri.În articolul din cotidianul Haaretz, citat de AFP, Bennett relatează că după alegerile din martie - al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani - Netanyahu, aflat la sfârşit de mandat, intenţiona să-şi păstreze postul. Actualul premier, care obţinuse un rezultat electoral bun, încerca să formeze o nouă coaliţie, cu ajutorul căreia să preia conducerea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro"Când şi-a dat seama că nu am de gând să îl las să târască Israelul în cea de-a cincea rundă de alegeri, m-a ameninţat cu adevărat", susţine Bennett. Cuvintele lui Netanyahu ar fi fost: "Ascultă, dacă înţeleg bine ce vrei să faci, trebuie să ştii că voi porni împotriva ta toată maşinăria mea de război (...) şi mai vedem noi".Potrivit lui Bennett, rivalul său politic, de care fusese apropiat în trecut, se referea la "armata lui de boţi (programe informatice care efectuează automat acţiuni pe internet - n. red.), de grupuri online, de oameni de la radio, televiziune şi din reţelele sociale". Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian Naftali Bennett Ameninţările l-au determinat pe Bennett, lider al dreptei naţionaliste aliate în mod natural cu formaţiunea Likud a lui Netanyahu, să prefere o alianţă eterogenă cu partide de dreapta, centru şi stânga, alături o formaţiune arabă. "Ceva s-a schimbat atunci la mine. Mi-am dat seama că (...) dacă nu iau o decizie, ţara nu va scăpa.Noua coaliţie a pus capăt, în iunie anul trecut, perioadei de 12 ani - un record în istoria ţării - în care Netanyahu s-a aflat în fruntea guvernului Israelului. El este inculpat din mai 2020 pentru corupţie, abuz de încredere şi deturnare de fonduri, în mai multe dosare. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciNetanyahu susţine că este nevinovat, acuză justiţia de o "lovitură de stat" împotriva sa şi a refuzat luni să încheie un acord pentru negocierea unei condamnări. Bennett a afirmat că nu doreşte să îl vadă în închisoare.

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz (sursă: Pexels.com)
Internațional

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz, este propunerea lansată în glumă de un oficial american. Subsecretarul de stat american Victoria Nuland a agreat joi în glumă ideea unui jurnalist de a se pompa vodcă rusească sau ulei de măsline către Occident prin gazoductul Nord Stream 2, aflat în centrul unei dispute în contextul tensiunilor legate de Ucraina, potrivit unei transcrieri a discuţiei postată pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.În timpul briefingului de presă zilnic, jurnalistul Associated Press, Matthew Lee, a reacţionat la o afirmaţie a subsecretarului de stat, care declarase că, "dacă Rusia va invada Ucraina, într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa". Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroMatthew Lee i-a atras atenţia lui Nuland că de fapt construcţia gazoductului este finalizată şi conducta poate fi utilizată pentru a transporta orice, de la ulei de măsline la gaze naturale sau vodcă. Rușii să trimită vodcă în loc de gaz prin Nord Stream 2 "Vodca ar fi bună. Uleiul de măsline ar fi bun", a răspuns în glumă Victoria Nuland. Însă Nuland nu a fost de acord cu jurnalistul american, cum că Nord Stream 2 este pe deplin operaţional, ea amintind în acest sens că gazoductul nu a fost testat şi nici certificat de Germania. Potrivit lui Nuland, în momentul de faţă conducta rusă nu este altceva decât "o bucată de metal pe fundul oceanului". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciAgenţiile de presă ruse consemnează vineri reacţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Interfax, el s-a declarat convins că spusele subsecretarului de stat american nu sunt decât o glumă."Nuland nu a făcut o asemenea declaraţie. Nu sunt înclinat să o apăr pe doamna Nuland, ea nu face parte dintre marii noştri prieteni, mai degrabă din categoria marilor noştri critici, totuşi ea nu a făcut o astfel de declaraţie. A glumit pur şi simplu la remarca unui jurnalist, iar aceasta nu este o declaraţie", a afirmat Peskov.În virtutea unui acord încheiat vara trecută cu Washingtonul asupra acestui gazoduct pe care americanii nu-l voiau, dar care este acum finalizat, Berlinul a afirmat că viitorul Nord Stream 2 se va hotărî în funcţie de decizia Moscovei de a invada sau nu Ucraina, notează AFP.

Rusia este pregătită să atace Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia este pregătită să atace Ucraina

Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters. ''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro ''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei. El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac. Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult. Rusia este pregătită să atace Ucraina și așteaptă ultimul semnal ''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară. SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997. Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă (sursă: Facebook)
Eveniment

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă de la Beijing și acuză China de violarea drepturilor omului. Cu câteva zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, 243 de organizaţii internaţionale îndeamnă guvernele străine să ia măsuri împotriva violării drepturilor omului în China, informează cotidianul L'Equipe. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Jocurile Olimpice de iarnă vor debuta peste o săptămână, pe 4 februarie, însă 243 de organizaţii neguvernamentale din întreaga lume au publicat, vineri, un manifest prin care denunţă încălcarea drepturilor omului în China, îndemnând guvernele la un boicot diplomatic al Jocurilor şi cerând sportivilor şi sponsorilor să nu legitimeze abuzurile perpetuate de autorităţile chineze. ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă de la Beijing "Este imposibil ca Jocurile Olimpice să fie o 'forţă a binelui', aşa cum pretinde Comitetul Internaţional Olimpic, în timp ce guvernul ţării gazdă recurge la crime grave prin violarea dreptului internaţional", a declarat Sophie Richardson, directoare în cadrul Human Rights Watch pentru Asia. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR "Noi cerem guvernelor să adreseze mesaje de susţinere apărătorilor drepturilor omului arestaţi sau deţinuţi, care plătesc un preţ mare pentru că au cerut reforme şi pentru că militează pentru drepturile oamenilor", a spus, la rândul ei, Sharon Hom, directoare executivă Human Rights în China. Statele Unite, Canada şi Marea Britanie au anunţat un boicot diplomatic al Jocurilor, mişcare pe care Beijingul a condamnat-o ca pe o încălcare a principiilor olimpice.

Putin și Xi discută despre securitatea Europei (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi discută despre securitatea Europei

Putin și Xi discută despre securitatea Europei în cadrul convorbirilor care vor avea loc la Beijing. Discuţiile de săptămâna viitoare dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping se vor axa pe securitatea europeană şi pe dialogul Rusiei cu NATO şi cu SUA, a anunţat vineri Kremlinul, pe fondul tensiunilor crescute dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Putin va efectua o vizită luna viitoare în China pentru convorbiri cu înalta conducere chineză şi pentru a asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. Cei doi lideri vor mai discuta şi despre comerţ şi spaţiu, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin și Xi discută despre securitatea Europei, la Beijing Peskov a menţionat că Putin ar putea să facă o evaluare despre răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile Rusiei de garanţii de securitate în cursul convorbirii telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, preconizată pentru vineri. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR China, care joi a susţinut public ''preocupările rezonabile'' ale Moscovei în materie de securitate, trebuie să-şi folosească ''influenţa' asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina, a declarat subsecretarul de stat american Victoria Nuland, relatează AFP.

Avertismentul OCDE referitor la situația economică (sursă: Facebook/Ministerul Economiei)
Eveniment

Avertismentul OCDE referitor la situația economică

Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României. Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat. "Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte", potrivit documentului OCDE. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate. Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii. "Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite", subliniază reprezentanţii OCDE în document. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE. Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. "Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie", potrivit raportului. În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE. De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă. "Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice", au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat. Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului (sursă: Președinția Croației)
Internațional

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina. Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului. Spioni, preoţi, procurori şi judecători, vinovaţi şi nevinovaţi, sunt denunţaţi drept colaboratori proruşi pe această listă, transmite vineri agenţia croată Hina, care citează un articol difuzat în ajun de publicaţia britanică The Times. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Unii dintre cei incluşi pe această listă au fost implicaţi în acţiuni de propagandă sau în crime de război, alţii au doar vina de a fi ofensat sensibilitatea politicienilor sau a populaţiei. Nu contează: cu toţii sunt judecaţi de un comitet obscur, acuzaţi de acţiuni deliberate împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, iar datele lor personale sunt publicate alături de presupusele lor crime, pentru ca toată lumea să ştie cine sunt, continuă sursa citată. În ceea ce-l priveşte pe Zoran Milanovic, acesta este acuzat de agresiune umanitară împotriva Ucrainei, de complicitate la agresiunea Rusiei, de diseminare a propagandei ruse şi de sprijinire şi justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina Includerea lui Milanovic pe "lista neagră" a platformei Mirotvoreţ a fost confirmată de un purtător de cuvânt al MAE rus, Aleksei Zaiţev, la briefingul de presă de joi. Lista conţine nu mai puţin de 187.000 de nume, de la criminali de război şi agenţi ai serviciului de informaţii rus FSB şi până la fondatorul trupei Pink Floyd, Roger Waters, care în urmă cu trei ani a declarat că Rusia are mai multe drepturi în Crimeea decât Ucraina. Scriitoarea belarusă laureată a premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, o voce critică la adresa Kremlinului, apare şi ea pe listă, după ce a declarat că unii ucraineni i-au ajutat pe nazişti să-i persecute pe evrei. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR Lista mai include 500 de funcţionari publici ucraineni, precum şi etnici maghiari care au obţinut paşapoarte ungare. Motivul? Ucraina interzice dubla cetăţenie, iar platforma Mirotvoreţ percepe dubla cetăţenie drept un act de trădare. Baza de date a fost creată în 2014, după o întâlnire a politicianului ucrainean George Tuka cu un fost membru al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscut doar după pseudonimul său, Roman Zaiţev, scrie The Times, citat de Hina. Tuka a declarat publicaţiei britanice că foşti ofiţeri de poliţie, foşti militari şi unele personalităţi politice continuau să aibă opinii proruse şi că lipsa unei baze de date oficiale cu numele acestora a fost motivul pentru care a fost creată platforma Mirotvoreţ. Mai multe persoane au fost ucise după ce numele şi adresele lor au apărut în baza de date, însă Tuka insistă că nu există nicio legătură. El remarcă totuşi că persoanele care apar pe "lista neagră" sunt duşmani ai Ucrainei şi că nu le simte lipsa. Lista cuprinde informaţii despre circa 4.500 de jurnalişti occidentali, ucraineni şi ruşi care aveau acreditări emise de autorităţile separatiste din Donbas, în estul Ucrainei, ceea ce reprezenta o condiţie prealabilă pentru ca ei să poată să-şi desfăşoare activitatea în această zonă controlată de forţele proruse. Mulţi dintre ei au primit ulterior ameninţări, scrie publicaţia britanică. "Lista este foarte periculoasă şi trebuie eliminată imediat. Tensiunea este şi aşa crescută, iar lista nu face altceva decât să pună paie pe foc", a avertizat o fostă reprezentantă a organizaţiei Human Rights Watch în Ucraina, Iulia Gorbunova. Eliminarea listei a fost cerută în mai multe rânduri şi de ONU, G7, ambasadorii UE şi organizaţii umanitare, însă fără succes, mai scrie sursa citată.

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara (sursă: gov.ro)
Eveniment

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Instanța a redefinit traficul de droguri internațional (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Instanța a redefinit traficul de droguri internațional

Instanța a redefinit traficul de droguri internațional, după un caz al unui bărnat venit din America de Sud. Un tânăr pictor din Cluj Napoca a fost condamnat la trei ani închisoare cu executare pentru trafic de droguri, după ce a fost prins pe aeroport că avea în bagaje frunze de coca, cumpărate de la localnici din munţii Anzi, pe care dorea să le folosească la o lucrare de artă. Cazul său a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, chemată să dezlege o chestiune de drept, respectiv când se consideră consumată infracţiunea de trafic internaţional de droguri în cazul unei persoane care transportă droguri în avion - la intrarea în spaţiul aerian al României sau la controlul vamal de pe aeroport. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Sesizarea a fost primită de la Curtea de Apel Cluj, într-un dosar în care un tânăr artist, Matei Păcurar, a fost condamnat de Tribunalul Cluj în ianuarie 2021 la închisoare cu executare pentru trafic de droguri. Pictorul a fost condamnat la trei ani, o lună şi 10 zile închisoare pentru trafic internaţional de droguri şi la trei luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, rezultând prin contopire trei ani, două luni şi 10 zile, instanţa reţinând în acest caz circumstanţe atenuante. Instanța a redefinit traficul de droguri internațional după cazul unui pictor El este acuzat că a introdus în România, prin Punctul de Trecere al Frontierei din cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, fără drept, cantitatea de 35,7 frunze de coca. În timpul procesului, Matei Păcurar a susţinut că este nevinovat şi a explicat cum a făcut rost de frunzele de coca. Astfel, după ce a fost admis cu nota 10 la studii universitare de doctorat la Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca, a hotărât în anul 2019 să se documenteze pentru lucrarea de disertaţie în străinătate, primind burse Erasmus în Spania şi Argentina. În ultimul stat, a efectuat o vizită în munţii Anzi, unde a vizitat satele şi oraşele tradiţionale incaşe, iar de la un târg de suveniruri a cumpărat trei punguliţe de frunze de coca cu suma totală de 70 de pesos, echivalentul a 7 lei. Intenţiona să folosească frunzele pentru lucrarea de disertaţie, ele reprezentând un element central al picturilor sale. Nu a ştiut că frunzele sunt interzise, el nefiind consumator de droguri, şi le-a pus în bagajul de cală. A fost controlat pe aeroporturile din Buenos Aires şi Londra, fără a fi probleme, dar a fost prins pe aeroportul din Cluj-Napoca. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” În timpul procesului în apel de la Curtea de Apel Cluj Napoca, DIICOT a solicitat înlăturarea aplicării circumstanţelor atenuante şi mărirea pedepsei, procurorii cerând şi sesizarea Instanţei supreme, în vederea rezolvării următoarei chestiuni de drept: "Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 din Legea 143/2000, în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecinţa consumării infracţiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat sau, dimpotrivă, drogurile se consideră introduse în ţară după aterizarea aeronavei şi persoana în cauză a trecut de punctul de control situat în incinta aeroportului, iar în acest din urmă caz, dacă efectuarea controlului vamal prezintă vreo relevanţă în privinţa consumării infracţiunii". Droguri aduse cu avionul Instanţa supremă a decis că drogurile se consideră introduse în ţară, de către o persoană care călătoreşte cu avionul, în momentul în care aeronava trece frontiera aeriană de stat. "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.3 din Legea nr.143/2000, în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecinţa consumării infracţiunii), în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat, fără ca efectuarea controlului vamal să prezinte relevanţă în privinţa consumării infracţiunii", se arată în hotărârea ICCJ.

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina (sursă: Facebook/Mid.ru)
Internațional

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina, Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este ''inacceptabil'', a spus joi un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, în seria recentelor declaraţii oficiale menite să liniştească temerile privind o iminentă invazie rusă, relatează Reuters.Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei "Am afirmat deja în mod repetat că ţara noastră nu intenţionează să atace pe nimeni. Considerăm chiar şi gândul la un război între popoarele noastre ca fiind inacceptabil", a asigurat Aleksei Zaiţev, purtător de cuvânt al MAE de la Moscova. Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina Acesta a adăugat pe de altă parte că NATO ar trebui să-şi retragă forţele din Europa de Est şi că acest gest ar contribui la scăderea tensiunilor militare din regiune."Este clar că tensiunile militare s-ar diminua dacă NATO şi-ar retrage forţele din ţările est-europene. Aceasta este ceea ce noi cerem", a explicat Zaiţev în cadrul conferinţei de presă săptămânale a MAE rus. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Aliaţii din NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la recenta comasare de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina. Miercuri, SUA şi NATO au respins cerinţele cheie transmise anterior de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea.

Șofatul agresiv aduce amenzi mai mari (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Șofatul agresiv aduce amenzi mai mari

Șofatul agresiv aduce amenzi mai mari, a stabilit Guvernul. Executivul a aprobat modificarea şi completarea OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi a introdus noi sancţiuni pentru conducătorii auto care nu respectă legislaţia rutieră, ţinând cont şi de un obiectiv asumat în cadrul PNRR, prin care România s-a angajat să reducă până în 2026 numărul de victime, persoane grav rănite şi decese ale accidentelor rutiere cu 25%, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, joi, într-o conferinţă de presă."Am adoptat în şedinţa Executivului de astăzi ordonanţa guvernului pentru modificarea şi completarea OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (...) Acest act normativ este rezultatul unor consultări şi dezbateri aprofundate cu toţi cei interesaţi de creşterea nivelului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic", a precizat Lucian Bode la Palatul Victoria. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Modificările adoptate de Guvern, potrivit acestuia, au ţinut cont şi de un obiectiv asumat în cadrul PNRR, prin care România s-a angajat să reducă numărul de victime, persoane grav rănite şi decese ale accidentelor rutiere cu 25% faţă de nivelul de referinţă, anul 2019, termenul asumat fiind anul 2026. Ministrul a prezentat zece modificări majore în legislaţia rutieră. Șofatul agresiv aduce amenzi mai mari "Primul element de noutate şi cu cel mai mare impact vizează definirea comportamentului agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţionarea acestui comportament cu amendă cuprinsă între 580 de lei şi 725 de lei, clasa a II-a de sancţiuni, şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile", a spus Bode. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” O altă modificare se referă la regimul de circulaţie pe autostradă şi la înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea regulilor. "Se sancţionează fapta privind circulaţia nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgenţă a autostrăzilor cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni, între 1.305 şi 2.900 de lei, şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru săvârşirea faptelor privind executarea pe autostradă a manevrelor de întoarcere sau de mers înapoi", a informat Bode. Guvernul a mărit şi amenzile pentru nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire şi neacordarea de prioritate. "Este trecută într-o clasă superioară de contravenţii, din clasa a II-a de sancţiuni în clasa a III-a de sancţiuni, fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire şi neacordarea de prioritate, precum şi majorarea perioadei de suspendare a permisului de la 30 de zile la 60 de zile", a explicat acesta. Codul rutier, modificat S-a aprobat şi majorarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile în cazul nerespectării regulilor de trecere la nivel cu calea ferată. Totodată, este reglementat un nou prag de viteză, respectiv pragul de peste 70 de km pe oră faţă de limita legală, pentru depăşirea căreia se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile. Se introduce o nouă contravenţie pentru nerespectarea obligaţiei de a menţine permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului. Bode a menţionat şi modificările aduse în privinţa punctelor de penalizare. "S-a constatat o lipsă de eficienţă a punctelor de penalizare aplicate, întrucât în situaţia depunerii plângerii contravenţionale, termenul de prescripţie a cumulului de puncte nu se suspendă. De aceea, venim cu o nouă reglementare şi se reglementează soluţia de suspendare de drept a termenului de prescripţie de 6 luni pentru cumul de 15 puncte de penalizare, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti", a mai spus el. O altă măsură introduce interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice în urma condamnării pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României pentru titularii de permise de conducere emise de autorităţile altor state. "De asemenea, a fost introdusă o facilitate importantă pentru cetăţeni, şi anume posibilitatea susţinerii testului de verificare a cunoştinţelor regulilor de circulaţie, care permite reducerea perioadei de suspendare, la orice serviciu al Poliţiei Rutiere de pe teritoriul României", a mai anunţat ministrul. Sunt stabilite şi norme cu privire la transmiterea datelor de identificare ale şoferului de către proprietarul maşinii, pentru responsabilizarea acestuia din urmă, în sensul identificării în mod cert a persoanelor care au condus vehiculul la un moment dat. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial El a menţionat că, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, regulamentul de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se modifică şi se completează cu noile prevederi, prin hotărârea Guvernului. "Această ordonanţă a Guvernului va intra în vigoare la trei zile de la publicare în Monitorul Oficial, fiind pe legea de abilitare a Guvernului în perioada vacanţei parlamentare. Încă o precizare: dispoziţiile referitoare la contravenţii intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei ordonanţe", a completat ministrul. În acest context, ministrul a subliniat că "toată siguranţa rutieră constituie o problemă gravă" în România, nivelul acesteia fiind semnificativ mai mic faţă de media înregistrată în statele membre ale Uniunii Europene. "Şi să vă dau câteva cifre: în anul 2021 s-a înregistrat o scădere a numărului accidentelor grave cu aproape 20% şi a persoanelor grav rănite cu aproape 31%, comparativ cu 2020, în timp ce numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a crescut cu 8%, mai exact am ajuns la 1.778 de morţi în accidente rutiere în anul 2021. În ceea ce priveşte atât contravenţiile constatate, cât şi infracţionalitatea sesizată la regimul circulaţiei pe drumurile publice, se remarcă un trend ascendent îngrijorător", a evidenţiat ministrul de Interne, Lucian Bode.

Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască

Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască de protecție. Un complet de la Instanţa supremă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în cazul unei persoane care comite un furt având masca sanitară de protecţie, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, instanţele vor aplica la condamnare forma agravantă a infracţiunii.Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: "În situaţia în care infracţiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, se reţine varianta calificată a infracţiunii de furt prevăzută de dispoziţiile art.228 alin.(1) - art.229 alin.(1) lit.c) din Codul penal?". Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiSesizarea a fost făcută în cadrul unui dosar aflat în faza de apel, în care un bărbat, Marius Frangolea, recidivist, a fost condamnat în septembrie 2021 de Judecătoria Sectorului 3 la un an închisoare pentru furt.El este acuzat că, în dimineaţa zilei de 30 mai 2021, în timp ce se afla într-un magazin, având o mască sanitară care îi acoperea nasul şi gura, i-a furat unei persoane din buzunar un telefon mobil iPhone X, paguba fiind de 4.000 lei. Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască de protecție La apel, hoţul a cerut prin avocatul său ca judecătorii să-i schimbe încadrarea juridică a faptelor, din infracţiunea de furt calificat în furt calificat simplu, pe motiv că nu se poate reţine forma agravantă a infracţiunii, deoarece a fost obligat să poarte în magazin masca de protecţie.Judecătoria Sectorului 3 a reţinut în motivarea de condamnare că furtul săvârşit de o persoană mascată, deghizată sau travestită, constituie furt calificat, deoarece autorul infracţiunii urmăreşte să îşi ascundă identitatea. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Magistraţii spuneau că, deşi purtarea măştii sanitare este obligatorie în spaţii închise, Marius Frangolea a profitat de aceste prevederi pentru a comite furtul şi a nu fi apoi identificat.De asemenea, Judecătoria Sectorului 3 a reţinut că persoana cu mască de protecţie, chiar dacă este obligat de lege să o poarte într-un spaţiu închis, "prevede şi acceptă că furtul va fi înlesnit şi ascunderea infracţiunii va fi mai facilă, profitând de contextul social, particular".În final, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit că purtarea măştii de protecţie de către o persoană care comite un furt atrage aplicarea formei agravante a infracţiunii."Îndeplinirea obligaţiei de a purta o mască de protecţie având aptitudinea de a ascunde fizionomia, în spaţiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia, atrage incidenţa elementului circumstanţial agravant prevăzut de art.229 alin.(1) lit.c) din Codul penal, privind infracţiunea de furt săvârşită de către o persoană mascată", se arată în decizia Instanţei supreme.Hotărârea Înaltei Curţi este obligatorie şi va fi aplicată de toate instanţele din România.

Pastila anti-Covid produsă de Pfizer a fost aprobată (sursă: Facebook)
Justiție

Pastila anti-Covid produsă de Pfizer a fost aprobată

Pastila anti-Covid produsă de Pfizer a fost aprobată de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA). Acesta devine primul medicament antiviral administrat pe cale orală autorizat în Uniunea Europeană, relatează AFP.EMA ''a recomandat ca Paxlovid să fie autorizat pentru tratamentul COVID-19 la adulţii care nu au nevoie de oxigen suplimentar şi care prezintă un risc crescut ca boala să devină gravă'', a transmis autoritatea de reglementare europeană, potrivit unui comunicat. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Aprobarea de către EMA permite statelor membre ale UE să folosească un nou instrument pentru a combate COVID. Pastila anti-Covid produsă de Pfizer a fost aprobată de EMA Italia, Germania și Belgia se numără printre puținele țări din UE care au cumpărat medicamentul, potrivit digi24. În decembrie, Statele Unite au autorizat Paxlovid și Molnupiravir, un medicament similar dezvoltat de Merck. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spunea joi că Pfizer a cerut autorităților din România crearea unui fond național care să despăgubească eventualele victime ale administrării medicamentelor sale inovative, ceea ce ar crea foarte multe rezerve.

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria (sursă: Facebook)
Internațional

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria, într-un mesaj sec al unui reprezentant al Ministerului de Externe. Moscova îndeamnă conducerea Republicii Moldova să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezenţa forţelor de menţinere a păcii în regiune, a declarat joi directorul-adjunct al Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului de Externe rus, Aleksei Zaiţev, informează TASS. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiÎntr-un interviu acordat săptămâna trecută postului român de televiziune PRO TV, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a trimis în 1992 "oamenii săi" în Transnistria pentru a împiedica Republica Moldova să devină independentă faţă de Uniunea Sovietică. Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova pledează pentru retragerea militarilor ruşi din Transnistria. Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria "O îndemnăm pe dna Sandu şi pe alţi parteneri moldoveni să renunţe la asemenea afirmaţii departe de realitatea istorică şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti, inclusiv pe cele create artificial de Chişinău, precum şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare din Transnistria, care să includă reluarea dialogului cu Tiraspolul asupra tuturor aspectelor procesului de reglementare", a subliniat Zaiţev. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Potrivit acestuia, aprecierile făcute de Maia Sandu cu privire la rolul Rusiei în acest conflict "nu rezistă criticilor". "Nu este tocmai pertinent să se afirme că cheia pentru soluţionarea problemei transnistrene o constituie problema prezenţei trupelor ruse în regiune", a subliniat diplomatul rus.Totodată, Zaiţev a dat asigurări că Moscova este deschisă unei colaborări constructive şi pragmatice cu Republica Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră