sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

2037 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat în urma acuzaţiilor de hărţuire la locul de muncă, comportament faţă de care preşedintele Joe Biden a promis încă de la începutul mandatului său că va fi dur, transmite AFP."Sunt devastat că i-am rănit pe foştii şi actualii colegi prin felul în care le-am vorbit", a scris Eric Lander, directorul biroului pentru politici ştiinţifice şi tehnologice."Am căutat să mă forţez pe mine şi pe colegii mei să ne atingem obiectivele comune, uneori punând sub semnul întrebării şi criticând". El a admis totodată că a "mers prea departe". Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaEric Lander a supravegheat în special iniţiativa recent relansată a preşedintelui Joe Biden de a reduce rata mortalităţii cauzate de cancer cu cel puţin 50% în următorii 25 de ani. Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat A doua zi după învestirea sa, preşedintele democrat şi-a avertizat membrii echipei că nu va tolera niciun derapaj:"Nu glumesc când spun asta. Dacă lucrezi cu mine şi aud că tratezi un coleg cu lipsă de respect sau eşti dispreţuitor, te voi concedia pe loc". Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAceasta nu este prima demisie de la Casa Albă. Un purtător de cuvânt a fost nevoit să îşi facă bagajele după ce a ameninţat o jurnalistă şi i-a adresat remarci sexiste în timpul unei convorbiri telefonice.

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat (sursă: Facebook/Joe Biden)
Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană. Încă trei nave din Flota Nordului rusă au ajuns luni în Marea Mediterană pentru cele mai ample manevre navale ale Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, au informat Forţele navale ruse într-un comunicat citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi Occident legate de Ucraina. Este vorba de crucişătorul "Mareşal Ustinov", fregata "Amiral Kasatonovo" şi distrugătorul "Viceamiralul Kulakov", care au traversat strâmtoarea Gibraltar în cursul zilei de luni. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La 4 februarie, marina rusă informase că şase nave de desant din cadrul flotelor ruse din Marea Nordului şi Marea Baltică au acostat în portul sirian Tartus, care găzduieşte o bază navală rusă. Navele "Piotr Morgunov", "Gheorghi Pobedonoseţ", "Olenegorski Gorniak", "Korolev", "Minsk" şi "Kaliningrad" au ajuns în Tartus după ce au părăsit portul Baltiisk, din enclava rusă Kaliningrad. Cu puţin timp înainte, trei nave din Flota rusă din Pacific au sosit de asemenea în regiune după ce au traversat Canalul Suez: cuirasatul "Variag", distrugătorul "Amiral Tribuţ" şi petrolierul "Boris Butoma". Toate aceste nave vor participa la exerciţiile navale ce vor fi supervizate de comandantul şef al Forţelor navale ruse, Nikolai Ievmenov. Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană Separat, vor avea loc manevre în mările Nordului, Ohoţk, în Oceanul Pacific şi în partea de nord-est a Atlanticului. Obiectivul acestor manevre vizează "apărarea intereselor naţionale ruse pe mare" şi de asemenea "lupta împotriva ameninţărilor militare" la adresa Rusiei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Moscova neagă că manevrele militare din ultimele săptămâni reprezintă o "escaladare", care ar prefaţa o invadare a Ucrainei dinspre uscat, aer şi mare. În total, peste 140 de nave şi aproximativ 10.000 de militari vor participa la aceste manevre navale, preconizate să aibă loc atât în apele teritoriale, cât şi în cele internaţionale.

UE investește în industria semiconductorilor  (sursă: pexels.com)
Eveniment

UE investește în industria semiconductorilor

UE investește în industria semiconductorilor pentru a nu mai depinde de Asia. Comisia Europeană va propune marţi deblocarea a aproape 42 de miliarde de euro din banii publici în favoarea industriei semiconductorilor, în ideea de a-şi reduce dependenţa faţă de Asia în acest sector strategic în care există în prezent o criză de aprovizionare, informează AFP."Este vorba de o investiţie majoră", a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, cu prilejul unei vizite la centrul de cercetare Imec de la Louvain, în apropiere de Bruxelles. Acest plan "va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030", a precizat Thierry Breton.Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaÎnsă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud. UE investește în industria semiconductorilor Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei"Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat", a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa. Se așteaptă și investiții private Executivul comunitar speră că aceste fonduri publice vor genera o sumă mult mai mare de investiţii private.Planul Bruxelles-ului rivalizează cu cel al SUA, care intenţionează şi ele să repatrieze activităţile de producţie de cipuri pe teritoriul american. Vineri, Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege care prevede ajutoare în valoare de 52 miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) pentru relocalizarea producţiei de cipuri electronice.Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvydia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. "Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni", a avertizat Breton.

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei (sursă: whitehouse.gov)
Internațional

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei. SUA şi Germania ''acţionează concertat'' în faţa ''agresiunilor'' Rusiei în Europa, a declarat luni preşedintele american Joe Biden, care l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.''Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa'' şi pentru a face faţă ''provocărilor prezentate de China'', a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă. Germania este ''unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi'' ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaOlaf Scholz a provocat preocupări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc. SUA și Germania sunt unite contra Rusiei ''Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale'', a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti ''un preţ foarte mare'' în cazul unei invazii a Ucrainei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiGermania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării."Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania", a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri", a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania "se poate conta".

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană, chiar la Kremlin. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că i-a propus luni omologului rus Vladimir Putin "construirea de garanţii de securitate concrete" pentru toate statele implicate în criza ucraineană, după un tete-a-tete de cinci ore care a avut loc la Moscova, transmite marţi AFP."Preşedintele Putin m-a asigurat de disponibilitatea sa de a mă angaja în această logică şi de dorinţa sa de a menţine stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a adăugat preşedintele Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune, în care a menţionat "termeni de convergenţă" între Rusia şi Franţa, fără a da detalii. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La rândul său, liderul de la Kremlin a dat asigurări că este gata să facă totul pentru a se ajunge la compromisuri şi pentru a se evita o escaladare militară a conflictului ruso-occidental din jurul Ucrainei."De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea", a declarat Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO care "nu ar avea niciun câştigător"."Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a estimat preşedintele Putin. Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană Preşedintele rus a declarat că unele din ideile omologul său francez vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese."Unele din ideile sale, din propunerile sale (…) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune", a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă, deşi a considerat că este prematur să le expună public. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei "Cât despre acordurile de la Minsk, indiferent dacă sunt în viaţă, sau au ori nu perspective, cred că pur şi simplu nu există altă alternativă", a declarat liderul rus, conform Reuters. Preşedintele Putin a mai spus că va continua să încerce să obţină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale cerinţe de securitate, deşi a precizat că SUA şi NATO le-au "ocolit" în răspunsurile oficiale trimise Moscovei luna trecută."Nu cred că un dialog se opreşte aici", a spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia va trimite în curând răspunsul său scris la reacţiile NATO şi SUA. Preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate."Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor", a spus Macron. El a adăugat că "următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună".

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina, potrivit Pentagonului. "Chiar şi în cursul weekendului l-am văzut pe domnul Putin sporind capacitatea sa de forţă de-a lungul acelei graniţe cu Ucraina şi în Belarus", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Kirby a spus că, în prezent, niciuna din forţele ruse nu pare să ţintească direct flancul estic al NATO.Sunt peste 100.000 şi numărul lor continuă să crească, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.El a adăugat că, în acest moment, nu există trupe americane suplimentare care să fi primit ordin de pregătire în vederea desfăşurării. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca NATO ia în considerare o postură militară pe termen lung în estul Europei pentru a-şi întări apărarea, a declarat luni secretarul general Jens Stoltenberg, în contextul în care tensiunile rămân mari din cauza acumulării de trupe ruse de la graniţa cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina "Luăm în considerare mai multe ajustări pe termen lung ale posturii noastre, prezenţei noastre în partea de est a Alianţei. Nu a fost luată nicio decizie finală dar există acum un proces în desfăşurare în cadrul NATO", a declarat el presei din Bruxelles. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiMiniştrii de externe ai NATO urmează să discute despre aceste întăriri la întâlnirea lor din 16 şi 17 februarie. Guvernele occidentale i-au cerut Moscovei să-şi retragă trupele de la frontierele Ucrainei, în special dacă Rusia vrea să vadă mai puţine desfăşurări de trupe în statele aliate din estul NATO."Dacă Rusia vrea cu adevărat mai puţine trupe NATO în apropierea frontierelor, va avea parte de ceva opus", a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă alături de preşedintele polonez Andrzej Duda, referindu-se la răspunsul NATO de a desfăşura grupuri de luptă în estul Alianţei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.NATO are în prezent trupe care sunt prezente în estul Europei prin rotaţie, o prezenţă substanţială, dar nu permanentă.

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure (sursa: Facebook/China Daily)
Internațional

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure și în perioada Olimpiadei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că folosirea de către China a unei sportive uigure pentru a purta torţa olimpică nu poate constitui o abatere a atenţiei de la "abuzurile drepturilor omului şi genocidul" comise împotriva minorităţii uigure, informează Reuters. Dinigeer Yilamujiang, o schioare de fond în vârstă de 20 de ani, născut în Xinjiang, împreună cu un alt schior, Zhao Jiawen, au aprins vineri flacăra olimpică în cadrul ceremoniilor de deschidere a Jocurilor olimpice de iarnă de la Beijing. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca "Nu putem permite ca aceasta să fie o distragere a atenţiei… de la abuzurile drepturilor omului, genocidul pe care îl vedem în anumite părţi ale Chinei", a declarat Psaki într-o conferinţă de presă."De aceea nu am trimis o delegaţie diplomatică chiar dacă îi susţinem pe sportivii noştri americani", a spus ea. SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure Statele Unite şi alte naţiuni occidentale au impus un boicot diplomatic al Jocurilor din cauza modului în care autorităţile chineze îi tratează pe uiguri şi pe membrii altor grupuri minoritare musulmane din regiunea Xinjiang. Guvernul chinez neagă aceste acuzaţii. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei De asemenea, Psaki a fost rugată să comenteze declaraţiile făcute săptămâna trecută de preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care i-a îndemnat pe sportivii olimpici ai SUA să se concentreze pe competiţie şi să nu rişte să enerveze guvernul chinez vorbind despre abuzurile din domeniul respectării drepturilor omului. "Toţi sportivii au dreptul să se exprime liber şi acesta este cazul la Jocurile Olimpice de la Beijing, este cazul oriunde", a răspuns Psaki.

Florin Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală (sursă: Facebook/Florin Citu)
Politică

Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală

Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, a afirmat luni seară că deputatul George Simion, copreşedinte AUR, ar fi trebuit dat afară de chestori din sala de plen, după ce l-a bruscat pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, fiind de părere că acesta trebuie sancţionat şi de Parlament, şi de autorităţi."Vom vedea ce putem să facem în regulament ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple. Eu cred că astăzi chestorii trebuiau să intervină, să-l ia şi să-l scoată din sală pe George Simion, nu pe ministru. Până la urmă, trebuie să vedem dacă este ok ca un parlamentar să vină lângă un vorbitor. În Parlamentul României poţi să-ţi exprimi public opinia la microfon (...), dar să vii şi să agresezi fizic pe cineva, trebuie sancţionat şi de Parlament şi de autorităţile române", a declarat Cîţu, la Digi 24.El a adăugat că acesta nu este singurul incident şi că evenimentul ar fi putut fi evitat în situaţia în care comportamentul celor de la AUR ar fi fost sancţionat cu o plângere penală când au depus moţiunea, alături de USR. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca"Am vorbit şi eu cu domnul ministru Popescu, este impardonabil, este îngrozitor, dar să ne aducem aminte, nu este singurul incident. În momentul în care a fost depusă moţiunea USR - AUR, exact acelaşi lucru am avut de la aceiaşi oameni. Atunci, lângă ei, erau şi cei de la USR, acelaşi comportament care nu a fost sancţionat atunci. Faptul că nu a fost sancţionat atunci cu o plângere penală, am avut astăzi un eveniment în care a recidivat aceeaşi grupare politică. Grupare extremistă, xenofobă, antisemită, o grupare care şi-a făcut un titlu de glorie din a agresa verbal şi fizic pe cei care nu au aceeaşi opinie. Asta nu înseamnă democraţie, înseamnă legea pumnului şi nu vom tolera aşa ceva", a spus Cîţu. Cîțu spune că George Simion trebuia scos de chestori din sală Preşedintele Senatului a precizat că va propune în Birourile permanente reunite impunerea unor "sancţiuni clare şi dure pentru cei care vor face astfel de gesturi în viitor"."Totuşi, acolo, astăzi, erau chestori care nu şi-au făcut treaba, trebuie să vedem ce s-a întâmplat. Este o situaţie îngrozitoare, o imagine pe care nu credeam că o vedem, dar am văzut-o atunci când colegul tot de la PNL, Florin Roman, a fost agresat. Atunci era o grupare a USR - AUR şi atunci a fost momentul când AUR a fost legitimat de cei de la USR, iar astăzi vedem ce se întâmplă. Cred că după acest incident vom vedea Parlamentul că va lua măsuri mai dure, nu doar o sancţiune sau un avertisment, împotriva celor care nu respectă. Nu mai spun de reguli de igienă, de distanţare socială etc., acolo au fost multe încălcări, dar agresivitatea pe care am văzut-o astăzi acolo nu îşi are locul în Parlamentul României. Ar fi bine să-i vedem că vin şi cu proiecte de legi care trec cu aceeaşi agresivitate, dar nu avem de la aceşti parlamentari decât violenţă verbală, fizică şi cam atât", a arătat liderul liberal. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiCîţu şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că Virgil Popescu a depus plângere penală împotriva lui George Simon, subliniind că instituţiile statului ar trebui să-şi facă treaba cu celeritate."Aici, în Parlament, noi trebuia să acţionăm mult mai rapid. Trebuia să fie sancţionaţi cei care l-au atacat pe Florin Roman, atunci când a fost vorba de moţiune, de atunci trebuiau luate măsuri. Dacă erau măsuri luate atunci, cu plângeri penale din acel moment, să ştiţi că nu se ajungea astăzi aici. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu toţi cei care au intrat atunci în Curtea Parlamentului, dacă sunt anchete în curs sau nu, dar şi acolo toţi acei oameni trebuie sancţionaţi şi astăzi îmi pare bine că colegul meu Virgil Popescu a depus plângere penală. Este exact ceea ce trebuia să facă şi sper ca instituţiile statului să-şi facă treaba cu celeritate. Cum am văzut că şi-au făcut-o şi în unele cazuri, în ultimul timp, vreau şi aici să văd că şi-au făcut treaba cu celeritate", a subliniat el.Referitor la faptul că Dan Barna i-a acuzat pe parlamentarii liberali că s-au folosit de acest incident pentru a nu participa la dezbaterea moţiunii împotriva ministrului Energiei în sala de plen, Cîţu a spus: "Cine se aseamănă se adună, au rămas din nou în Parlament AUR şi USR astăzi, după acest eveniment. Acelaşi comportament se pare că este din nou susţinut public de cei de la USR, comportamentul celor de la AUR, este a doua oară când o fac. Cred că astăzi puteau, din respect pentru democraţie, pentru public, pentru societatea românească, să facă un pas lateral, să se dezică de AUR, dar văd că şi astăzi au stat lângă AUR, ceea ce arată foarte clar direcţia în care o ia USR".

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron la Moscova. Rusia nu se aşteaptă la progrese decisive de la discuţiile de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron, dar crede că Macron va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa, a declarat Kremlinul, citat de Reuters.Criza legată de Ucraina urmează să domine discuţiile, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un briefing. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalMoscova neagă că are planuri să invadeze Ucraina, dar vrea să obţină garanţii de securitate, inclusiv un angajament că Ucraina nu va fi lăsată niciodată să adere la NATO. Occidentul respinge acest lucru, dar a afirmat că este dispus să discute despre alte chestiuni precum controlul armelor, aminteşte Reuters. Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron Macron este de aşteptat să caute să obţină angajamente de la Putin pentru a reduce tensiunile."Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri", a notat Peskov.Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaNu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar "interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect".

Nicu Marcu, președintele ASF (sursa: zf.ro)
Politică

Președintele ASF ar putea fi convocat la Parlament

Președintele ASF ar putea fi convocat la Parlament din cauza polițelor auto. Liberalii vor solicita audierea în Parlament a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu, pe tema preţurilor la poliţele RCA, a anunţat, luni, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, după şedinţa Biroului Executiv al partidului. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital"Cea de-a doua concluzie a şedinţei noastre de astăzi ţine de o problemă a sistemului de asigurări, problemă generată poate şi de falimentul unei mari companii de asigurări anul trecut şi soluţiile pe care ni le dorim în acest moment ţin, pe de-o parte, de stoparea creşterii preţurilor poliţelor RCA, iar, pe de altă parte, de anumite măsuri pe care ni le dorim a fi adoptate pentru a preîntâmpina anumite posibile practici similare a celor care, din păcate, au dus la falimentul acestei mari companii şi la generarea tuturor problemelor ulterioare", a precizat Stroe. Președintele ASF ar putea fi convocat la Parlament El a informat că PNL va solicita audierea preşedintelui ASF într-o şedinţă comună a Comisiilor de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia"Trebuie să ne asigurăm că nu poate fi vorba de o anumită lipsă de acţiune ca în cazul crizei din zona energiei şi, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că în momentul de faţă ASF studiază şi vine cu propuneri concrete privind stabilizarea preţurilor asigurărilor în România. Afectaţi sunt deopotrivă atât proprietarii de maşini şi vehicule, cât şi transportatorii", a explicat purtătorul de cuvânt al PNL.Întrebat dacă s-ar impune o demitere sau o demisie a preşedintelui ASF, el a afirmat: "Concluzii şi decizii putem să tragem după ce avem aceste audieri în Parlament. Parlamentul este autoritatea care exercită control parlamentar asupra activităţii ASF, nu putem de la bun început ieşi cu astfel de solicitări, cum la fel probabil că şi în plan public, nu numai în plan politic vom avea măsuri clare şi bine definite din partea ASF".

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat într-un interviu că omologul său rus Vladimir Putin i-a promis să-i acorde rang de colonel în armata rusă, relatează luni AFP şi RIA Novosti."Putin este colonel şi mi-a promis că mă va face şi pe mine colonel, dar nu a făcut-o încă", s-a plâns Lukaşenko în interviul acordat duminică lui Vladimir Soloviov, un jurnalist rus considerat una din portavocile Kremlinului."Am grad de locotenent colonel. Nu-mi pot agăţa singur steaua de generalisim sau de general", a spus el în interviul difuzat de canalul de YouTube Soloviov Live, din care au fost preluate fragmente de postul public al televiziunii ruse Rossia-1. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital"Dacă a promis, să o facă!", a insistat el, potrivit unui videoclip difuzat duminică de un cont Telegram având legătură cu preşedinţia de la Minsk.Jurnalistul, în hohote de râs, încearcă să pună la îndoială veridicitatea afirmaţiilor lui Lukaşenko care insistă şi gesticulează, spunând că promisiunea lui Putin - fost colonel KGB - a fost să-l facă colonel în "armata rusă" ori în "armata sovietică". Argumentul că "doi colonei s-ar afla atunci în fruntea Rusiei şi Belarus", nu l-a descurajat pe liderul belarus: "Îi vom acorda apoi gradul de general lui Putin!", a spus el. Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel În interviul pentru Vladimir Soloviov, el nu explică în niciun moment contextul în care i-a fost făcută promisiunea de avansare militară de către liderul rus. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaCând jurnalistul remarcă faptul că este dificil pentru preşedintele unui stat independent să fie ofiţer în armata altei ţări, Lukaşenko îi răspunde: "E problema mea, nu a dumitale!"Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea Belarus din 1994, are o relaţie tumultuoasă cu Moscova. Din toamna anului 2020, el pozează în ultimul bastion al Rusiei în faţa Occidentului, promiţând să-l însoţească chiar într-o campanie militară în Ucraina dacă este necesar.Belarus este foarte dependent de creditele financiare ruse, precum şi de aprovizionarea cu petrol şi gaze din Rusia. Cu regularitate, există zvonuri despre un proiect al Kremlinului, întotdeauna dezminţit, de unire a Belarusului cu Rusia, notează AFP.În prezent, Rusia a mobilizat în Belarus trupe şi echipamente pentru exerciţii comune, amplificând temerile privind o posibilă invazie în Ucraina, un scenariu negat de Moscova.

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze. Generalul rus în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă in Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi "să renunţe la politica criminală de provocare a unui război" în Ucraina, într-un apel adresat public şefului statului şi poporului rus, în care se opune transformării conflictului legat de Ucraina în confruntări militare pe scară largă între Moscova şi ţara vecină, relatează Deutsche Welle în limba rusă."Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri şi ameninţări cu recurgerea la forţă să iubească Federaţia Rusă şi conducerea rusă sunt lipsite de sens şi extrem de periculoase", se menţionează în apelul postat pe site-ul organizaţiei de ofiţeri încă din 31 ianuarie, dar care a intrat în atenţia mass-media abia duminică, 6 februarie. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEventuala utilizare a forţei militare de către Moscova împotriva Kievului va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Rusiei ca stat, va învrăjbi pentru totdeauna popoarele celor două ţări şi va duce la moartea a zeci de mii de oameni, se menţionează în text, care afirmă că acutizarea tensiunilor legate de Ucraina "are un caracter artificial şi meschin pentru unele forţe", inclusiv din Federaţia Rusă.În acest caz, Rusia se va confrunta cu "sancţiuni extrem de severe" şi se va transforma "într-o ţară paria pe arena internaţională", se subliniază în apelul semnat de Leonid Ivaşov, considerat de unii analişti apropiat de unele cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze Înainte, declară generalul în rezervă în apelul intitulat "În ajunul războiului", "Rusia (URSS) a fost forţată să ducă războaie (juste)", "când nu exista o altă opţiune". La ora actuală, ţara se află - în opinia sa - "la limita încheierii istoriei sale".Liderul "Adunării ofiţerilor din întreaga Rusie" consideră că există ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar că acestea nu sunt critice. Principala ameninţare pentru Rusia este de ordin intern, afirmă Leonid Ivaşov, care s-a exprimat în repetate rânduri de pe poziţii ultraconservatoare (naţional-patriotice), notează DW.Evocând nerecunoaşterea anexării Crimeii de către comunitatea internaţională, generalul (r.) apreciază că politica externă a Rusiei este falimentară, iar cea internă lipsită de atractivitate."Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă", se explică în continuare în text. Cauzele sunt, potrivit autorului apelului, "incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi de administraţie", precum şi "pasivitatea şi dezorganizarea societăţii"."În opinia noastră, conducerea ţării, realizând că nu este capabilă să scoată ţara din criza sistemică (...) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalităţii ruse şi exterminarea populaţiei indigene a ţării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă", se afirmă în apel, citat de numeroase media ucrainene. Politcă „criminală” În numele ofiţerilor ruşi, generalul (r.) Leonid Ivaşov îi cere lui Putin să renunţe la ''politica criminală de provocare a unui război" şi să-şi dea demisia, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua, care arată că în text se regăsesc şi afirmaţii de genul "genocid împotriva ruşilor comis de Kiev", un mesaj utilizat frecvent de propaganda rusă."Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie" se poziţionează ca o "platformă independentă faţă de funcţionarii guvernamentali şi actuala conducere a Federaţiei Ruse", reunind ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul armatei, forţelor de ordine şi instituţiilor militarizate.Tensiunile între Rusia şi Occident s-au amplificat în ultimele luni. Din a doua jumătate a anului 2021, Federaţia Rusă a desfăşurat peste 100.000 de militari în Crimeea anexată şi în apropiere de graniţa cu Ucraina, explicând această mobilizare prin exerciţii militare. Liderii occidentali se tem că Moscova se pregăteşte să atace ţara vecină.Kremlinul neagă orice intenţie în acest sens şi acuză Occidentul că furnizează armament Ucrainei şi efectuează manevre în apropierea graniţelor ruse. Occidentul cere Moscovei să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, ameninţând cu sancţiuni dure în cazul unui atac.

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA. Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Reuters. Rusia, care a masat peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, vrea ca SUA şi NATO să se angajeze că vecinul său vestic nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Washingtonul a refuzat până acum să ofere astfel de garanţii. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital Rusia pune condiții în negocierile cu SUA Vladimir Ermakov, şeful Direcţiei neproliferare şi control al armamentelor din MAE rus, a declarat luni pentru agenţia RIA că discuţiile urgente privind garanţii de securitate au devenit prioritare faţă de negocierile referitoare la controlul armamentelor strategice. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Pe acest din urmă subiect nu au fost convenite întâlniri, iar reluarea lor depinde în mare măsură de soluţionarea problemelor imediate de securitate ridicate de Moscova, a afirmat responsabilul rus.

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi (sursă: Facebook/Florin Citu)
Eveniment

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi

Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, luni, întrebat dacă va solicita demisia ministrului Muncii, Marius Budăi, că nu s-a discutat acest lucru şi îşi exprimă opiniile în interiorul coaliţiei de guvernare, adăugând că este important să se stea "mai puţin la televizor" şi să se muncească mai mult. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "Pe noi ne interesează să implementăm PNRR. Aşteptăm, avem 24 de jaloane care trebuie făcute până la 31 martie, două sunt importante la Ministerul Muncii. E important să stăm mai puţin la televizor şi să muncim mai mult ca să avem mai mult randament. Este un mesaj, în general, pentru toată lumea, mai mult sau mai puţin", a afirmat Cîţu, înainte de şedinţa conducerii PNL. Cîțu păstrează misterul în cazul demiterii lui Budăi Întrebat dacă PNL este mulţumit de activitatea lui Budăi, Cîţu a răspuns: "Vom discuta în coaliţie, vom vedea ce spunem în coaliţie. (…) Îmi exprim opiniile în interiorul coaliţiei". Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia "Nu s-a discutat nimic. Eu am spus doar că avem 24 de jaloane pe care trebuie să le facem, două sunt la Ministerul Muncii, vom vedea. Termenul e 31 martie, practic, avem timp să le facem", a completat liderul PNL, întrebat dacă ar fi oportună eventuala cerere a demisiei lui Budăi în contextul în care se dezbate şi moţiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Gazele s-ar putea scumpi din nou (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Gazele s-ar putea scumpi din nou

Gazele s-ar putea scumpi din nou, atrag atenția experții. Plafonarea preţului gazelor a fost o măsură inutilă şi, mai rău, va determina noi scumpiri începând cu luna aprilie, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă."Preţul mediu al gazelor naturale la consumatorul final în luna noiembrie 2021, conform datelor INS, este de circa 220 lei/MWh. Astfel, aparent, plafonarea preţului final al gazelor naturale la o valoare de 370 lei/MWh şi de 310 lei/MWh de la 1 februarie este inutilă în această perioadă", au arătat reprezentanţii asociaţiei. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalÎn plus, fixarea unui prag superior a făcut ca toate preţurile din piaţă să crească, au adăugat ei."În fapt, plafonarea a avut un efect foarte important, a determinat, conform site-ului ANRE, creşterea preţului gazelor ofertate pe piaţă de la un nivel de minimum 220 lei/MWh la un nivel de minimum 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 şi de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022. Astfel, toate contractele care ajung la scadenţă în această perioadă sau în perioada imediat următoare se vor încheia la preţuri mai mari de 600 lei/MWh", potrivit sursei menţionate. Gazele s-ar putea scumpi din nou, potrivit experților Asociaţia subliniază că, pentru mulţi consumatori casnici, plafonarea nu are nici un efect în momentul de faţă (conform unui studiu AEI, 80% din consumatorii casnici de gaze nu vor beneficia de plafonarea preţului), dar va aduce un preţ mai ridicat al gazelor la consumatorul final în anul 2022. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia"În următoarele luni la aproape toţi consumatorii casnici le expiră contractele de gaze, iar noile contracte se vor încheia la preţuri peste preţul gazelor din acest moment. Astfel, în aprilie 2022 nu doar că nu vom avea preţuri mai mici la gaze decât perioada similară a anului 2021, dar vom avea chiar şi creşteri importante de preţ pe care le estimăm în medie să fie de circa 120% faţă de preţul mediu din anul trecut", potrivit analizei.Mai mult, de la 1 aprilie 2022, vor avea loc creşteri ale tarifelor de transport şi distribuţie, anul 2022 fiind anul în care se încheie o nouă perioadă de reglementare. Potrivit experţilor, vor avea loc importate creşteri ale tarifelor datorită racordării gratuite impuse de autorităţi (gratuitatea promisă se face pe creşterea tarifelor plătite de către ceilalţi consumatori), creşterii costului cu pierderile de gaze şi consumul tehnologic, investiţiilor inutile sau ineficiente din sector şi altele."În anul 2020 autorităţile au legiferat Gas Release Program, care avea scopul declarat să scadă preţul gazelor, rezultatul real a fost începutul creşterii preţului gazelor în România. În anul 2021 autorităţile au legiferat Plafonarea Preţului la gaze, care avea scopul declarat să scadă preţul gazelor, rezultatul real a fost creşterea preţurile tuturor ofertelor. În concluzie: Nu cresc taxele, dar cresc facturile la energie! Pentru oameni aceeaşi sărăcie", au precizat responsabilii asociaţiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră