luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

9194 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Unitate AUR-UDMR: se opun reformei comasării comunelor, amenință cu moțiunea de cenzură

AUR și UDMR au amenințat, azi, cu o moțiune de cenzură dacă guvernul Luca Niculescu își asumă răspunderea pe comasarea comunelor și reforma administrației locale. Europarlamentarul PSD Dragoş Benea a declarat, luni, că undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali s-ar putea să nu mai fie, din 2028, prin reforma administrativ-teritorială.  Citește și: EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula „Nu suntem împotriva ideii în sine de reformă, dar...” „Soluţia este răspunderea, angajarea răspunderii Guvernului cu aplicabilitate din 2028. Primarii îşi vor duce mandatele la capăt. (..) Voluntar nu cred că vor fi foarte multe comunităţi care doresc să se comaseze. Ceea ce încercăm prin acest grup de lucru şi să ducem acest document în faţa românilor, nu vorbeşte de voluntar vorbeşte de nişte criterii care ne vor indica acele comunităţi care sunt recomandabile a fi duse la comasare", a explicat Benea. Una dintre cele mai importante noutăți anunțate de Dragoș Benea este extinderea reorganizării dincolo de cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, vizate de proiectul Ministerului Dezvoltării. Europarlamentarul a explicat că grupul de lucru analizează un prag de referință de 3.000 de locuitori, fără să excludă simulări care să ajungă la 4.000. „Dacă luăm ca prag 3.000, vorbim de aproximativ 1.600 de primării ce sunt vizate de această matrice și de această reorganizare administrativ-teritorială. Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600. Poate să fie 700, 800, 900, în funcție de ce va rezulta din analiza acelor comitete județene”, a explicat Benea. Întrebat de ce consideră necesară extinderea reformei, acesta a susținut că simpla comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu ar reprezenta o schimbare suficient de importantă. „Lucrăm cu mai multe simulări, poate și cu 4.000. Eu am precizat: nu cred într-o reformă, nu cred că asta așteaptă cetățenii, o reformă administrativ-teritorială care vizează doar 400 și un pic de UAT-uri. Ea trebuie puțin mai amplă”, a afirmat europarlamentarul. Însă soluția sa a generat protestele AUR și UDMR. Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a afirmat luni că pentru reforma administrativ-teritorială este necesar "un consens parlamentar", iar dacă Guvernul îşi va angaja răspunderea pe un astfel de proiect, AUR va încerca să depună moţiune de cenzură. „Ceea ce propun dânşii - 400 şi ceva de localităţi, în total vreo 700.000 de locuitori, cât două sectoare din Bucureşti. Adică în loc să ne uităm la Bucureşti, unde avem şapte administraţii şi putem să facem una singură, noi ne uităm la 479 de localităţi. Cred că este nedrept şi necinstit pentru acei oameni şi favorizant pentru alţii. Până la urmă, ar fi ca şi cum am hotărât că se plăteşte impozit pe proprietate doar de către cei care au garsoniere şi cei care au vile nu plătesc", a spus Petrişor Peiu. Și Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a anuntat, azi, că dacă Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament asupra unui proiect care nu ţine cont de referendumurile locale şi de criteriul etnic, UDMR va uza de toate mijloacele parlamentare pe care le are la dispoziţie pentru a-l stopa, inclusiv atacarea la Curtea Constituţională şi moţiune de cenzură. „Nu suntem împotriva ideii în sine de reformă, dar până acum ce am văzut în spaţiul public au fost nişte declaraţii simpliste, care conţineau numai un criteriu numeric. (...) Credem că orice reformă care se referă la comasarea unor localităţi trebuie să se facă şi printr-un referendum local. Trebuie acei cetăţeni care locuiesc în acele localităţi să fie întrebaţi. (...) Asta e poziţia UDMR: nu se poate face fără referendum, nu se poate face fără luarea în considerare a elementului etnic, pentru că există şi tratate internaţionale în acest sens şi nu se poate face în mod simplist numai reducând toată această problematică la un criteriu numeric", a spus Csoma Botond la Palatul Parlamentului.

Unitate AUR-UDMR: se opun reformei comasării comunelor, amenință cu moțiunea de cenzură
VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă PNL îi va lua banii lui Ciucă
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dacă PNL îi va lua banii lui Ciucă

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au comentat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, trei decizii majore luate de PNL duminică seara: constituirea zisului „pol al modernizării”, ultimatumul dat puciștilor pro-PSD din PNL și deschiderea procesului cu Nicolae Ciucă și Lucian Bode, cărora li se impută cheltuirea ilegală a 14 milioane de lei. Acești bani ar fi fost tocați pe promovarea cărții lui Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”.  Citește și: EXCLUSIV Adjuncta Vămii Otopeni, acuzată că a orchestrat furtul sacului cu 700.000 de euro. Simona Nicula este soția fostului deputat PSD Cosmin Nicula Însă Mircea Marian a insistat, în acest context, că subvenția pentru partide este un dezastru anti-democratic.  În ceea ce-i privește pe puciștii pro-PSD din PNL, aceștia sunt protejați, deocamdată, de justiția lui Savonea, iar lui Bolojan îi va fi greu să se debaraseze de ei. „Să-i învețe în minte pe toți care mai vor să se certe cu Savonea și să taie pensiile” „Marian: Hai să vorbim puțin despre asta. Despre puciști. Prisacariu: Așa. Puciștii. Da, te rog. Marian: Aici iarăși o decizie unde care nu știu ce va duce. Le spune: retrăgeți-vă acțiunea în instanță sau... O să încerce să-i dea afară și ăia ce o să facă? O să mai deschidă niște procese la prietenele doamnei Savonea de la Tribunalul Ilfov și Curtea de Apel București. N-am mari emoții. N-am mari emoții.   Prisacariu: Ok. Deci, o trecem și pe aia la pierdute, nu? Ca să fim...   Marian: Deci mie mi se pare că efectiv există un ordin pe unitate în justiție de la... „A sunat Lia” ca unde îl prind pe Bolojan în proces să-i rupă aripioarele, să piardă rapid și dur și să nu-i dea nicio șansă. Să-i învețe în minte pe toți ăia care mai vor să se certe cu doamna Savonea și să taie pensiile.   Prisacariu: Vom vedea, Mircea, acum este doar un proces de intenție și nu știu ce să zic, poate doamna Lia te dă în judecată. Bun, deci cu puciștii am rezolvat-o și rămânem cu polul de modernizare. Înțeleg alianța cu USR, e un plan despre care am tot vorbit. I-am avut invitați aici pe Dominic Fritz, pe Sigfried Mureșan, ca să pomenesc două figuri cu notorietate din cele două partide. Pare că există de ceva vreme planul ăsta, care iarăși pare logic, deși în politica din România nu e de multe ori foarte multă rațiune. Deci, aș spune că nu e surprinzător, nu? Că vor să meargă umăr la umăr.   Marian: Avem comparația cu Alianța DA. Și eu am văzut cum au mers lucrurile atunci, eram reporter exact pe Partidul Democrat. Pot să spun un lucru. După opinia mea, cei din PD-ul și PNL-ul de atunci, mai ales că erau la pământ, abia avuseseră scorul de 6-7% la alegerile din 2000, erau mult mai raționali decât cei din PNL și USR acum. PD-ul și PNL aveau multe meciuri locale, au trecut peste ele. Eu nu văd cum vor reuși să rezolve însă aici problemele de la Timișoara, de la Brașov, unde sunt orgolii uriașe, unde vor face scandal, unde nu vor vrea să aibă candidați comuni. Va fi mult mai complicat decât cu alianța DA (...)  Eu le-aș dori să reușească, pentru că este clar că doar împreună vor putea reuși. ca să folosesc lozinca asta. Dar am o mică doză de scepticism”. 

Blat Grindeanu-Simion: aurista Sorina Matei ar rămâne șefa TVR, anunță un site pro-PSD
Politică

Blat Grindeanu-Simion: aurista Sorina Matei ar rămâne șefa TVR, anunță un site pro-PSD

Sorina Matei ar urma să rămână șefa televiziunii publice, anunță știripesurse.ro, site controlat de Iosif Buble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD. Sorina Matei este acum interimară la conducerea TVR, la propunerea AUR. Citește și: Lăzăroiu: PSD ar fi pierdut 5% „pe sondajele dinaintea plecării lui Bolojan și după” La Societatea Română de Radiodifuziune ar urma să rămână în funcție Răzvan Dincă, și el interimar, acum, la conducerea radioului public. Dincă este susținut de PSD.  Matei, fostă angajată a lui Dan Voiculescu, promovată de Sputnik România Marți, ar urma ca Parlamentul să voteze noile conduceri ale televiziunii și radioului public.  La 29 aprilie, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale numirile anterioare în Consiliile de Administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Curtea a constatat, la sesizarea AUR, nerespectarea ponderii partidelor parlamentare la repartizarea locurilor în Consiliile de Administrație ale celor două instituții publice.  CCR a admis sesizările AUR cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă. În septembrie, după ce deciziile CCR s-au publicat în Monitorul Oficial,  Răzvan Ioan Dincăa fost numit director general interimar al Radio România, la propunerea PSD, iar Sorina Matei a preluat conducerea TVR.  Dup ce Sorina Matei a ajuns șefa TVR, președintele AUR, George Simion, a fost invitat în prime-time, la TVR 1, unde a fost intervievat de fosta angajată a Antenei 3 Dana Chera, fostă Grecu. În aceeași săptămână, Monica Ghiurco l-a adus la emisiunea ei de la TVR pe liderul AUR Dan Dungaciu. În 2025, ea a fost propusă de AUR pentru a face parte din Consiliul de Administrație al TVR. Pentru stabilirea noilor consilii de administrație ale radioului și televiziunii publice, depunerea candidaturilor din partea grupurilor parlamentare reunite urmează să fie realizată până luni, 9 noiembrie, ora 16:00. Audierea candidaților și depunerea avizului comun consultativ se vor efectua până marți, 10 noiembrie, la ora 12:00. Ședința Plenului Reunit al Camerei Deputaților și Senatului, în cadrul căreia se vor vota noii membri ai CA-urilor Societății Române de Televiziune (SRTv) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR), va avea loc marți, 10 noiembrie, la ora 12:00. Sorina Matei și Dana Chera (fostă Grecu) au lucrat ani întregi, la postul controlat de fostul turnător al Securității Dan Voiculescu, Antena 3. Înainte de a ajunge la conducerea TVR, Sorina Matei a lucrat la Gândul și Mediafax și, pe rețelele sociale, prelua insultele alegătorilor AUR la adresa lui Nicușor Dan: „Mucusor este efectiv bătut în cap”, scrie ea, pe Instagram. Sputnik Romania promova masiv mesajele Sorinei Matei, între 2019 și 2020. 

Tapalagă și Pantazi l-au băgat pe Radu Budeanu în ONG-ul lor, care cerea donații pentru presa liberă - presă. Budeanu controlează G4Media și a fost condamnat penal
Politică

Tapalagă și Pantazi l-au băgat pe Radu Budeanu în ONG-ul lor, care cerea donații pentru presa liberă - presă. Budeanu controlează G4Media și a fost condamnat penal

Radu Budeanu, patronul trustului de presă care deține Gândul și G4Media, precum și mai mulți membri ai familiei sale, au intrat în Asociația „Group 4 Media Freedom and Democracy”, înființată în 2017 de Dan Tapalagă, Cristian Pantazi, Liviu Avram și Dan Turturică, scrie newscenter.ro.  Potrivit acestui site, Budeanu nu a dorit să răspundă la întrebările pe acest subiect.  Citește și: Lăzăroiu: PSD ar fi pierdut 5% „pe sondajele dinaintea plecării lui Bolojan și după” Tapalagă și Pantazi promiteau „fără moguli” Defapt.ro a arătat că, în trecut, pe site-ul G4Media erau solicitate donații pentru susținerea „presei libere și independente”, iar donațiile erau dirijate către această asociație.  Însă, acum, în ONG au intrat cinci membri noi, prin hotărârea Adunării Generale din 12 noiembrie 2025. În consecință din ONG fac parte: Radu-Ioan Budeanu, Claudia-Cristina Săvulescu-Budeanu, Dana Budeanu, Maria Budeanu, Alexandra-Corina Voiculescu, Ioana Câmpean, Mircea-Cristian Pantazi, Dan-Nicolae Tăpălagă și Adrian-Liviu Avram. Potrivit newscenter.ro, Asociația „Group 4 Media Freedom and Democracy” a strâns de la înființare donații de peste 10 milioane de lei. Datele de pe site-ul ministerului de Finanțe arată că, în 2025, acest ONG a avut venituri de 1,85 milioane de lei și un profit de 188.746 de lei.  În 2024, veniturile au fost de 1,21 milioane de lei, iar ONG-ul a avut o pierdere de 26,8 mii de lei.  În primăvara anului 2019, G4Media scria: „Site 100% independent, G4Media.ro a apărut fără moguli în spate, fără finanțări obscure sau agendă ascunsă. Voi, cititorii, ați fost finanțatorii noștri, prin donațiile trimise încă din prima zi de funcționare. Am decis ca, atâta timp cât partidele cumpără spații publicitare cu banii din subvențiile uriașe încasate de la buget, adică din taxele și impozitele cetățenilor, să nu contractăm și să nu difuzăm publicitate electorală. De regulă partidele vor să cumpere cu acești bani conținut editorial, indulgența presei. G4Media.ro funcționează gestionând în mod responsabil resursele. Ca organizație non profit, vom publica în curând un raport financiar general, cu veniturile și cheltuielile Asociației”.  DeFapt.ro a relatat ce relata și G4Media, în noiembrie 2024: „De Hidroelectrica se leagă și un dosar penal al lui Radu Budeanu care, în 2020, a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției. Budeanu a primit 2 ani de închisoare cu suspendare  după ce a recunoscut că i-a dat mită Elenei Udrea 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri în dosarul «băieților deștepți» de la Hidroelectrica”.  Potrivit unei notificări trimise de Budeanu către DeFapt.ro, prin avocat, acesta are cazierul curat: „Menționez că termenul de încercare de 4 ani s-a împlinit în integralitate, fără a interveni cauze de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei. În aceste condiții, operează efectele reabilitării de drept, în sensul înlăturării consecințelor condamnării și reintegrării depline a persoanei în societate. În prezent, subsemnatul nu mai figurez cu antecedente penale, iar certificatul de cazier judiciar pe care îl anexez prezentei notificări dovedește pe deplin această situație”. 

Lăzăroiu: PSD ar fi pierdut 5% „pe sondajele dinaintea plecării lui Bolojan și după”
Politică

Lăzăroiu: PSD ar fi pierdut 5% „pe sondajele dinaintea plecării lui Bolojan și după”

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a declarat, la Digi 24, că PSD „dacă te uiți pe sondajele dinaintea plecării lui Bolojan și cele de după, inclusiv cele de acum, vorbesc de sondaje de opinie, a pierdut în jur de cinci puncte procentuale”. El a arătat că și cota de popularitate a lui Ilie Bolojan se înjumătățise când era la guvernare, dar moțiunea de cenzură a PSD-ului l-a relansat. Citește și: Lovitură dură pentru planurile PSD de a mări pensiile și salariile: datoria publică a sărit de 60% din PIB Adevăratul premier: Marian Neacșu „Și Bolojan pierduse. Amintiți-vă că Bolojan a plecat cu 45-50% cotă de încredere când a luat Guvernul. La fel și Nicușor Dan. Ajunsese înainte de moțiune la vreo 24%, scăzuse. S-a înjumătățit practic. După moțiune, imediat s-a dus la 30%, peste 30”, a arătat Lăzăroiu. El a vorbit despre greșelile PSD: „Au subestimat capacitatea românilor de a înțelege în ce situație se afla România când Bolojan a preluat guvernarea. Și unde eram atunci când s-a depus moțiunea de cenzură.  Toată lumea a văzut. Când s-a mărit TVA-ul și toate lucrurile alea care trebuiau făcute, că era urgență, eram cu apa la gură, PSD n-a zis nimic. Știau că nu e variantă de întoarcere. Când trebuia să taie din cheltuieli și să facă și niște reforme, adică prin decembrie - ianuarie - februarie, PSD a zis: nu mai. Asta era cel mai puțin important. (..) Au fost și alți factori și am văzut mai târziu”.  În interviul pentru Digi 24, Sebastian Lăzăroiu a apreciat că adevăratul premier este Marian Neacșu, iar mesajele politice vin de la Sorin Grindeanu.  „El (n. red - liderul PSD) a dat toate mesajele: trebuie să facem asta, trebuie să facem cealaltă. El are mesajul politic al Guvernului. Premier tot nu e. Că zici: îl lasă pe Grindeanu să vorbească și el muncește acolo. Nu cred că muncește, că nu are experiență pentru locul ăla. Are un om cu multă experiență, care e Marian Neacșu. E foarte bun pe administrație. Cred că el e adevăratul premier. Numai că Marian Neacșu nu comunică, el nu prea e vorbăreț. Grindeanu vorbește, Neacșu face actele administrative și probabil pregătește bugetul și așa mai departe. Luca Niculescu dă interviuri despre bunele intenții ale Guvernului”, a arătat sociologul. „E un guvern Nicușor Dan - PSD, pentru că are și Nicușor Dan niște oameni în Guvern. Și unul dintre ei, și aș zice, poate cel mai important, e ministrul Finanțelor, Nazare. Nazare nu e al PSD. Și de aceea cred că au și început, cum să zic, micile frecușuri, între PSD și ministrul de Finanțe. Cu arată-ne gaura, arată-ne ce ați ascuns. Scoateți la iveală cifrele. Joc politic. Ei vor să arate că: «Domnule, noi nu am mai fost șase luni, noi nu știm ce s-a întâmplat. S-ar putea să fie un dezastru». E o copilărie. Cifrele sunt cele pe care le știm toți, le-au evaluat și agențiile de rating, și Banca Națională. Dar, pe lângă jocul politic, e clar că e și un bully la Nazare, dar Nazare cred că e destul de tare pe picioare. Și mai e o chestie cu Nazare: Nazare, după părerea mea, e și o garanție pentru agențiile de rating. De aceea a și fost lăsat acolo. Dacă mâine PSD zice hai să îl schimbăm pe Nazare, nu cred că e un semnal bun pentru cei de care depindem în continuare”, a mai spus Lăzăroiu.

Alianța PNL-USR are un potențial de vot de 31% în țară, 55% în București - Mihai Voicu
Politică

Alianța PNL-USR are un potențial de vot de 31% în țară, 55% în București - Mihai Voicu

Fostul deputat și secretar general al PNL Mihai Voicu scrie, pe Facebook, că „date certe arată că o alianță PNL-USR are un potențial de vot, astăzi, de 31% la nivel național și de 55% în București”. În această postare, el amintește de dificultățile realizării Alianței DA, în 2003-2004, și apreciază că gruparea pro-PSD din PNL nu va reuși să-l înlăture pe Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Citește și: Lovitură dură pentru planurile PSD de a mări pensiile și salariile: datoria publică a sărit de 60% din PIB „România va avea de ales între PNL-USR și extremism” „Mai suntem câțiva în picioare dintre cei care au făcut Alianța DA. Probabil că e nevoie să precizez că se întâmpla în 2004. Eram secretar general PNL, Vasile Blaga secretar general PD și știm că n-a fost ușor. Am avut zeci de întâlniri, nu doar noi, Dan Motreanu știe și el prea bine. Am făcut sondaje în toate județele, am gestionat liste comune, orgolii, atacuri, am pus pe hârtie un protocol care acoperea orice situație.   Rezultatul a fost celebra operație aritmetică 7+7=32.   Am învățat că, în fața unui adversar periculos, nu pentru noi, pentru țară, ai o singură opțiune. Să oferi alternativa care mobilizează.   Știu că acum este la fel. Și o să încep cu PNL. Da, partidul vine după 6 ani de Nicu și Marcel (generic spus, nu săriți) în care am alunecat într-o politică de tip tranzacțional. Pune un prefect, mai dă o agenție, mai negociază un CA. Am plătit la urne, de vreo trei ori la rând. Da, așa este, dar partidul are acum alți lideri, alte decizii, alt drum. Nu îl susțin pe Ilie Bolojan ca să mă aflu în treabă, ci pentru că apreciez că oferă singura strategie corectă pentru partid. În plus, are o cotă de încredere care nu poate fi contestată. Mai cred, de asemenea, că despărțirea de PSD este ireversibilă și că gruparea minoritară din partid care dorește revenirea la acea coabitare nu mai poate întoarce rezultatul și nici nu îl va putea schimba din funcție pe actualul președinte la un viitor Congres.   Sigur că și la USR putem găsi destule, inclusiv alianțe cu PSD sau AUR prin județe sau municipii. Nu voi face eu această căutare.   PNL și USR nu sunt același partid. Însă toate analizele sociologice arată că au electorate cu valori comune, temeri similare și obiective congruente. Mai mult, date certe arată că o alianță PNL-USR are un potențial de vot, astăzi, de 31% la nivel național și de 55% în București. Știu că o vom lua, pe alocuri, de la capăt cu 2004. La nivel național nu sunt probleme. Conducerile centrale sunt bine coordonate iar grupurile parlamentare lucrează bine împreună. Prin unele județe sunt divergențe. Dar mai cred, în egală măsură, că va învinge interesul comun. Da, vom mai avea neînțelegeri și da, vor mai exista înțepături. Poate și subiecte pe care nu vom fi de acord.   Însă avem ceva mai important de făcut. România va avea de ales între PNL-USR și extremism. Și asta chiar contează”, a scris Voicu. 

Lovitură dură pentru planurile PSD de a mări pensiile și salariile: datoria publică a sărit de 60% din PIB
Politică

Lovitură dură pentru planurile PSD de a mări pensiile și salariile: datoria publică a sărit de 60% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a fost, în august 2026, de peste 1.230 miliarde lei, în creştere cu 25 miliarde lei faţă de luna anterioară, când s-a cifrat la 1.205 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 61,1%, de la 59,8% în iulie 2026. Citește și: Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră” În august 2026, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare spunea: „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune. Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”.  Orice majorare a pensiilor și salariilor ar fi ilegală Legea responsabilității fiscal-bugetare cere, la articolul 9, să nu se depășească acest prag, de 60%. Dacă el este depășit, „se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendință de scădere suficientă și de apropiere de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”. Legea impune luarea în trepte unor măsuri: dacă datoria publică depășește 50% din PIB, este obligatorie „îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public” dacă datoria publică sare de 55% din PIB, „Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public”. Mai mult, înghețarea cheltuielilor privind asistența socială „se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică”.  dacă se sare de plafonul de 60% este necesară „aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică”.  Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere în continuare a datoriei publice în următorii ani. Datoria ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028, înainte de a intra treptat pe o traiectorie descendentă. Nazare excludea, în august 2026, o derogare de la legea responsabilității fiscale Ce scria Nazare pe Facebook, în august: „Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare.vCe înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială Această abordare trebuie să constituie cadrul de referinţă inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar şi pentru celelalte iniţiative cu impact asupra cheltuielilor permanente. Astfel, în condiţiile menţinerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte majorarea cheltuielilor totale de personal. Prin urmare, eventualele priorităţi sau realocări între diferite priorităţi trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit şi datorie publică. În discuţia privind noua lege a salarizării dar şi în alte iniţiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă şi realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite şi asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar (...) O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea ţării şi poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă. Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie şi societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul şi traiectoria de reechilibrare a finanţelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”. 

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum a ajuns Nazare opoziția la PSD
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum a ajuns Nazare opoziția la PSD

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre curiosul caz Alexandru Nazare, care, dintr-un ministru mediocru, cu un trecut cu afaceri sulfuroase, a ajuns principalul opozant la PSD. Discuția pleacă de la culisele moțiunii simple depuse de către AUR care, pe mâna PSD, îl vrea demis sau cel puțin îmblânzit pe Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe. Citește și: Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră” Nazare era agreat, până recent, și de către PSD și către disidenții din PNL, dar pare să fi căzut între vagoane. El a fost propus ministru de Finanțe și în guvernul Tomac, și în guvernul Veștea, deci avea girul PSD. Și mai interesant este faptul că PNL nu l-a repudiat, deși l-ar fi putut acuza de trădare. Nazare s-a suspendat din PNL când a fost votat în consiliul de administrație al Băncii Naționale. Acum, el este suspendat din acest CA, deci dacă pierde postul de ministru revine în CA-ul BNR.  Nazare, din apropiat al PSD, principalul opozant „Prisacariu: Aliații neoficiali ai PSD, parlamentarii AUR, au decis să mute pentru PSD, să dea un șah la ministrul de finanțe, pe care e clar că PSD nu-l place deloc, Alexandru Nazare. Mircea, ce s-a întâmplat mai exact în Parlament? Marian: AUR a depus o moțiune simplă, deci n-are putere de demitere, împotriva lui Nazare în care practic e copy-paste tot ceea ce a spus Grindeanu sau ce au spus alți lideri PSD: «Prezentați-ne adevăratul deficit bugetar calculat pe ESA, nu pe cash». N-are sens să vă complic care-i diferența. Care să arate că de fapt Bolojan a lăsat o mare gaură împreună...   Deci AUR a preluat retorica PSD-ului copy-paste, efectiv copy-paste, ca să-l ciocănească pe Nazare și să-l forțeze să arate că Bolojan a lăsat în urmă un dezastru. Dacă ar face asta, Nazare s-ar autoacuza pentru că el a fost ministrul de finanțe în guvernul Bolojan și ar fi primul la...Știi ce mă gândeam acuma în timp ce făceam cafeaua asta? Noi am fost foarte critici cu tipul ăsta Nazare. Eu însumi am avut tot scepticismul față de el. Îl știu de foarte multă vreme. Iartă-mă, e o mediocritate, după părerea mea. Are studii de științe politice. Niciodată n-a dovedit că e vreun geniu al finanțelor. Și acuma sunt în situația de a-l prezenta ca pe un erou, și într-un fel este... chiar este, pentru că se opune ofensive PSD-ului. Efectiv nu știu cum să procedez. Adică da, îl apăr, pentru că la ora actuală e cea mai eficientă opoziție la măgăriile pe care vrea să le facă PSD-ul”. 

Primarul PNL din Orșova, un traseist cu probleme de integritate, se alătură platformei conservatoare a lui Alin Tișe, anti-Bolojan
Politică

Primarul PNL din Orșova, un traseist cu probleme de integritate, se alătură platformei conservatoare a lui Alin Tișe, anti-Bolojan

Adrian Cican, primarul PNL din Orșova, Mehedinți, a anunțat pe Facebook că se alătură platformei conservatoare condusă de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Cican este un traseist care a mai trecut prin PDL, PNL, Partidul Național Democrat, Pro România, și a revenit în PNL în 2024, când a fost ales primar. Citește și: Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră” Anterior el fusese managerul spitalului orășenesc. Potrivit unui comunicat al ANI, pe vremea când era manager al Spitalului Municipal Orșova, județul Mehedinți, Adrian Cican a emis și semnat două dispoziții prin care și-a acordat premii de excelență lunare. În consecință, în martie 2025, ANI l-a declarat în conflict de interese administrativ. Cican ar fi fost convins cu promisiuni de fonduri de la Consiliul Județean, controlat de PSD „Îmi exprim susținerea pentru mesajul și demersul lui Alin Tișe! În sfârșit, cineva spune răspicat ceea ce foarte mulți primari și membri PNL discută de multă vreme, dar prea puțini au curajul să spună public! Peste 50 de primari care cer respect, reprezentare și un cuvânt real de spus în partid nu pot fi ignorați. Este un semnal care trebuie luat în serios!   Am fost și sunt un susținător al lui Ilie Bolojan și al reformei. Am crezut în schimbare și continui să cred că România are nevoie de reformă. Dar, sincer, mă așteptam ca reforma să înceapă în altă ordine!   Unde este reforma ministerelor? Unde este reforma Parlamentului? Unde este reducerea cheltuielilor politice? Unde este reforma finanțării partidelor?   În schimb, în interiorul PNL vedem, în prea multe locuri, promovarea unor yesmeni, consolidarea unor grupuri de influență și transformarea unor organizații județene în structuri în care decizia aparține câtorva persoane.   PNL nu este proprietatea nimănui! Domnilor care conduceți organizații județene, primarii nu sunt sclavi pe plantație, membrii PNL nu sunt executanți fără drept la opinie, iar partidul nu este o proprietate personală! Noi suntem cei care mergem printre oameni, care răspundem pentru fiecare promisiune, care înfruntăm nemulțumirile cetățenilor și care muncim zi de zi pentru comunitățile noastre.   Nu putem fi importanți doar în campaniile electorale și neimportanți atunci când se împart responsabilitățile și se iau deciziile!   De aceea, susțin fără rezerve dreptul primarilor de a avea o voce puternică în conducerea PNL și apreciez curajul lui Alin Tișe de a deschide această discuție!”, a scris Cican pe Facebook.  Potrivit știripesurse.ro, în septembrie 2026, Biroul Politic Județean al PNL Mehedinți decisese susținerea unui candidat liberal pentru funcția de viceprimar al municipiului Orșova. Adrian Cican, membru al BPJ, votase personal această hotărâre. Cu o zi înaintea alegerii viceprimarului, primarul și-a schimbat poziția. Astfel, candidatul PSD, Constantin Popescu (fost contracandidat al lui Cican, în 2024), a fost ales viceprimar, inclusiv cu voturile a doi consilieri locali PNL, împotriva hotărârii conducerii județene. Cei doi consilieri liberali au fost ulterior excluși din PNL pentru încălcarea deciziei partidului.    Prefectul a atacat actul administrativ, ceea ce a determinat suspendarea acestuia de drept. În loc să revină la decizia propriului partid, Adrian Cican a convocat o nouă ședință a Consiliului Local. La 15 octombrie 2026, același Constantin Popescu a fost reales viceprimar. „Potrivit informațiilor din mediul politic local, lui Cican i-ar fi fost promise fonduri din bugetul Consiliului Județean Mehedinți”, mai scrie stiripesurse.ro.   

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre pesediștii din PNL
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre pesediștii din PNL

Așa-zișii conservatori din PNL sunt, de fapt, niște pesediști, au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cătălin Prisacariu și Mircea Marian. Discuția a pornit de la anunțul candidaturii lui Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, la șefia PNL.  Citește și: Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul Dar problema lui Ilie Bolojan nu este această facțiune a lui Tișe, ci faptul că primarii PNL îl evită masiv pe șeful PNL: la întâlnirile din țară cu fostul premier, doi din trei edili liberali au lipsit. Explicația: răsculații din PNL au fir direct cu PSD și aranjează ca primarii liberali să primească bani publici de la actuala guvernare. Primarii PNL anti-Bolojan primesc bani, cei care rămân alături de actualul lider - nu.  Mai mult, peneliștii din sud nu l-au plăcut niciodată pe Bolojan. Și, pentru ca viitorul să sune și mai complicat pentru șeful PNL, trebuie spus că Bolojan nu e Traian Băsescu și nu va capitaliza opoziția așa cum o făcea fostul președinte. „Conservatorii” roșii la suflet și la buzunar „Prisacariu: Deci, Alin Tișe președinte de Consiliul Județean, PNL, la Cluj, a constituit ce? O asociație, o fundație, un kibbutz, care a lansat ce? Marian: Nu cred că a oficializat-o legal, adică să facă un ONG sau ceva în genul ăsta. Și nici statutar nu cred că în PNL poți să faci grupări disidente. El a anunțat lansarea unei mișcări conservatoare, acum câteva luni, în PNL, și în jurul lui s-au strâns toți pesediștii ăștia, cu Thuma, Alina Gorghiu și nu mai știu care. Iar azi a venit și cu acest anunț, că va candida la președinția partidului și-l provoacă pe Bolojan să se lupte. Prisacariu: S-au adunat toți pesediștii din PNL, că lumea o să creadă că sunt chiar pesediști. Nu, ei sunt membrii PNL, dar sunt roșii. Roșii. Roșii în suflet, nu? Marian: Da, au carnet. Sunt roșii în suflet. Sunt roșii la buzunar. Împreună au făcut afaceri în toți anii ăștia”.    Mircea Marian a explicat și faptul că Ilie Bolojan, din Bihor, a avut și în trecut probleme cu metalitatea liderilor PNL din sudul României: „Sudul nu l-a plăcut niciodată pe Bolojan. Când era secretar general al partidului, în 2015-2016, a avut niște probleme uriașe cu județele din sud pentru că nu-și plăteau cotizația și Bolojan a avut tupeul să le spună: «Bă, plătiți-vă și voi cotizația, ca toate celelalte județe». Și ăștia n-au vrut și au contribuit masiv la demisia lui de după alegeri. Deci, niciodată nu s-au înțeles. Întotdeauna Bolojan a fost antipatizat aici”.

Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”
Politică

Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”

Un medic român aflat în Franța, Ciprian Maxim, critică dur faptul că Filip Andrei Ciolacu, fiul lui Marcel Ciolacu, a devenit asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila” din București.  Citește și: Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul Filip Ciolacu a obținut postul în timp ce se află în anul al doilea de rezidențiat, a arătat o investigație Snoop.ro. Alți medici rezidenți citați în anchetă au subliniat că este extrem de neobișnuit și dificil ca un rezident în anul doi să ajungă asistent universitar, majoritatea accesând aceste posturi mult mai târziu în carieră. La examenul de rezidențiat din noiembrie 2024, acesta a obținut un punctaj considerat modest, motiv pentru care fusese repartizat inițial în afara Bucureștiului. Ulterior, transferul (detașarea) sa la București, la Institutul „Matei Balș”, a fost aprobat de Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.  „Alții ajung să beneficieze de trasee profesionale facilitate de apropierea de puterea politică” Acum, Ciprian Maxim scrie, pe Facebook, scrie  despre aceste fapte: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”. „Baronii și-au scos odraslele la catedră Se miră unii cum a ajuns fiul lui Marcel Ciolacu asistent universitar, de parcă ar fi câștigat un post la Sorbona, iar noi ar trebui să leșinăm colectiv de admirație. Numai că tocmai asemenea trasee profesionale, în care apropierea de puterea politică ridică suspiciuni privind avantajele obținute, au contribuit la compromiterea prestigiului unor poziții universitare care, în mod normal, ar trebui să reprezinte o realizare profesională respectabilă.   Băiatul a obținut 579 de puncte la rezidențiat, insuficiente pentru a prinde Microbiologie în București, a fost repartizat la Târgu Mureș, după care a ajuns prin detașare în Capitală, cu aprobarea lui Alexandru Rafila, ministru al Sănătății în guvernul condus de tatăl său. Ulterior, doctorat și post de asistent universitar la UMF „Carol Davila”, în urma unui concurs la care a fost singurul candidat pentru postul respectiv.   Frumos, elegant, fără prea multe bătăi de cap. Un traseu profesional pe care mulți rezidenți cu punctaje mai mari, dar fără părinți influenți, nici nu îndrăznesc să și-l imagineze. Unii se luptă luni întregi pentru aprobarea unui transfer sau a unei detașări, în timp ce alții par să găsească toate ușile deschise. Iar coincidența dintre numele de familie, funcțiile politice și rapiditatea ascensiunii academice merită examinată până la ultimul document.   Cunosc oameni pentru care am tot respectul, care au muncit extraordinar, au făcut sacrificii imense și au dedicat ani întregi studiului și cercetării pentru a ajunge doctoranzi sau asistenți universitari. Oameni foarte bine pregătiți, care și-au câștigat locul prin competență și care merită să fie susținuți și promovați.   Iar când vezi cum alții ajung să beneficieze de trasee profesionale facilitate de apropierea de puterea politică, înțelegi de ce prestigiul acestor funcții s-a depreciat atât de mult. O întreagă categorie de profesioniști onești ajunge să suporte consecințele unui sistem în care relațiile pot cântări mai mult decât meritele.   Au reușit să transforme, în percepția publică, doctoratul și funcția de asistent universitar în ceva aproape derizoriu. Nu pentru că ar fi lipsite de valoare, ci pentru că accesul la ele a ajuns, în prea multe situații, să ridice suspiciuni de favoritism. Iar cei care au muncit cinstit pentru asemenea poziții ajung să fie puși în aceeași categorie cu beneficiarii unor relații politice, deși între parcursurile lor profesionale pot exista diferențe uriașe.   Dar priviți cât de relaxați au devenit oamenii ăștia. Baronii PSD de altădată măcar încercau să păstreze aparențele. Își ascundeau privilegiile, își mascau relațiile și aveau grijă ca aranjamentele de familie să nu fie chiar atât de vizibile. Astăzi, asemenea preocupări par să fi dispărut complet”, a scris Maxim. 

Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul
Politică

Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus, în cadrul unei vizite la Buzău, alături de Ilie Bolojan, că PNL este „singurul partid normal la cap”, iar „USR-ul este un partid de agitaţi”.  Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” La 12 ore după apariția acestei știri, fără să facă nici o referire la declarațiile lui Ciucu, europarlamentarul Siegfried Mureșan a scris pe Facebook: „Cei care vor să țină România pe loc, vor încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR-ul”. „Suntem două partide distincte, dar avem un obiectiv comun: o bună guvernare” „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti. USR-ul este un partid de agitaţi care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii”, a spus Ciucu, la Buzău, potrivit news.ro. El a menționat că a mai spus în public acest lucru.  Despre PSD, edilul Capitalei a spus că partidul pare puternic la Buzău, dar este în declin la nivel naţional. "PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi", a adăugat Ciucu. „Eu cred că noi suntem singurul partid normal la cap. Singurul partid care e în proiectul european, democratic, normal la cap, în acest peisaj politic", a spus Ciucu. În această dimineață, Siegfried Mureșan a scris pe Facebook: „Cei care vor să țină România pe loc, vor încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR-ul. Vor spune membrilor PNL că ne userizăm și vor spune membrilor USR că se penelizează. Ambele lucruri sunt false.   Partidul Național Liberal și USR-ul sunt două partide distincte, fiecare cu propria identitate, dar care înțeleg, în momentul de față, un lucru foarte important: că oamenii în România vor modernizare, vor reformare, vor reducerea risipei, vor un stat care să servească cetățeanul, nu politicianul.   Suntem două partide distincte, dar avem un obiectiv comun: o bună guvernare pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv vom coopera, vom lucra împreună și vom acționa împreună.   Fiindcă știm că împreună suntem mai puternici.   Și știm că asta îi deranjează pe cei care vor să fim slabi, dar nu ne vom lăsa, nici intimidați, nici dezbinați”. 

Penalul Adrian Năstase, primit cu pompă de nomenklatura PSD Suceava: a conferențiat la Muzeul Bucovinei. Sala, plină de liderii PSD
Politică

Penalul Adrian Năstase, primit cu pompă de nomenklatura PSD Suceava: a conferențiat la Muzeul Bucovinei. Sala, plină de liderii PSD

Toată conducerea locală a PSD Suceava s-a strâns în această după-amiază la Muzeul Național al Bucovinei, unde fostul premier Adrian Năstase a vorbit despre „Nicolae Titulescu și rețelele de influență ale Europei interbelice”.  Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” Potrivit radiotop.ro, „au fost prezenți la eveniment, printre alții, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, și fostul președinte al CJ Gavril Mîrza, prefectul Traian Andronachi și foștii prefecți Ioan Băncescu și Ioan Cușnir, senatorul Ioan Stan, deputatul Eugen Bejinariu și vicepreședintele CJ Stelian Simerea”. Au plătit contribuabilii suceveni Potrivit unui anunț publicat pe pagina de internet a Muzeului Național al Bucovinei, evenimentul a fost aprobat și finanțat de Consiliul Județean Suceava. Nu se precizează suma cheltuită. Gazda evenimentului a fost  directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Constantin Ursu. Însă presa locală nu relatează cum au decurs discuțiile.  „O sală plină, întâlniri cu foști camarazi, cu elevi, studenți și admiratori, dar mai ales o întâlnire cu istoria, cultura și erudiția. Muzeul de Istorie din Suceava a găzduit astăzi o conferință de excepție, susținută de Adrian Năstase, dedicată personalității lui Nicolae Titulescu și rețelelor europene de influență din perioada interbelică.   Dincolo de rigoarea documentării și bogăția informației, întâlnirea a avut și o puternică dimensiune umană. Revederi, amintiri, emoție și un public numeros, care a umplut Sala de Conferințe, au dat evenimentului o atmosferă aparte.   Cu eleganța discursului și profunzimea unei perspective construite în jurul istoriei diplomației, Adrian Năstase a invitat publicul la o incursiune într-o Europă a marilor personalități, a dialogului diplomatic și a jocurilor de influență, readucând în atenție rolul lui Nicolae Titulescu în afirmarea României pe scena internațională”, a scris, pe Facebook, Muzeul de Istorie al Sucevei.    Năstase a dat și un interviu la Antena 3 Suceava.  Fostul premier și lider PSD Adrian Năstase a fost condamnat definitiv în două dosare de corupție: dosarul „Trofelul Calității (iunie 2012) i-a adus o condamnare la doi ani de închisoare cu executare pentru „folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, infracțiuni legate de strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004 (prin intermediul simpozionului „Trofeul calității în construcții”) dosarul „Zambaccian” (ianuarie 2024) i-a adus o condamnare la 4 ani de închisoare cu executare (și interzicerea unor drepturi) pentru luare de mită în formă continuată și șantaj, pedeapsa finală contopită fiind de 4 ani.  

Judecătorul sancționat pentru că l-a băgat la pușcărie pe Chițoiu se retrage din secția penală și trece la cea civilă
Eveniment

Judecătorul sancționat pentru că l-a băgat la pușcărie pe Chițoiu se retrage din secția penală și trece la cea civilă

Unul dintre cei doi judecători care l-au trimis la pușcărie pe fostul ministru Daniel Chițoiu și care a fost sancționat de CSM pentru această decizie, Costin Andrei Stancu, a demisionat azi de la secția penală a Curții de Apel Pitești și a cerut transferul la cea civilă. „Consider ca nu mai pot solutiona dosare penale intrucat mesajul venit de sus este clar: nu va atingeti de politicieni!”, a scris el.  Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” Ieri seară, după ce secția de judecători a CSM a decis sancționarea magistraților care l-au condamnat la închisoare cu executare pe Chițoiu, procurorul CSM Claudiu Sandu a scris: „Cunoscătorii stiu ca adevaratul motiv care a condus la aceasta situatie este curajul unuia dintre cei doi judecatori de a se înscrie la concurs pentru conducerea instantei in care lucra de ani de zile si de a contracandida un coleg care nu lucrase nici o zi la o curte de Apel”. Sandu apreciază că acesta este și un semnal pentru cei care vor dori să candideze, fără a fi agreați, pentru un post în CSM, peste doi ani. Azi, Costin Andrei Stancu arată că și-a dat demisia și din Colegiul de conducere al Curtii de Apel Pitesti. Ioan Fundătureanu a primit sancțiunea de retrogradare din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Costin Andrei Stancu a fost sancționat cu diminuarea cu 10% a indemnizației brute lunare pentru o perioadă de un an. UPDATE: Și judecătorul Fundătureanu a reacționat, pe Facebook: „Instanța disciplinară, în majoritate strânsă de 5 la 4, a apreciat că modul acesta de aplicare a legii este o încălcare macroscopică a legii, care a condus la o pedeapsă nelegală. Dincolo de termenul nejuridic, macroscopică, instanta disciplinară nu a vrut să țină cont de o hotărâre a unei instanțe, pronunțată într-un cadru jurisdicțional și încă de instanța noastră supremă. Care nu a constatat nimic nelegal în maniera în care am judecat!”.  „Condamnarea unor politicieni nu este o idee buna si poate fi urmata de represalii” „Avand in vedere solutia Sectiei pentru judecatori a CSM, in aceasta dimineața mi-am dat demisia din Colegiul de conducere al Curtii de Apel Pitesti si am formulat cerere de transfer de la sectia penala la sectia I civila a Curtii de Apel Pitesti. In conditiile in care toti magistratii din cauza am interpretat in acelasi mod o dispozitie legala, iar 4 judecatori din CSM au concluzionat ca nu am savarsit o abatere disciplinară, consider ca nu mai pot solutiona dosare penale intrucat mesajul venit de sus este clar: nu va atingeti de politicieni!”, a scris Stancu.    Procurorul Sandu a apreciat că sancționarea lui Stancu și a colegului său indică o „dictatură în toată splendoarea”.   „Trebuie sa recunosc ca am vazut o strategie de comunicare excepțională, demna de diurnele plătite.   Mai întâi arunci o perdea de fum cu respingerea acțiunii disciplinare a colegului Laurentiu Besu, desi din comunicatul emis pe aceasta tema rezulta ca ar cam trebui admisa acea acțiune disciplinară.   Dupa care vii cu adevarata bomba care sa seteze raportul de forte din justitie : doi judecatori de la o curte de Apel sancționați pentru o motivare a unei hotarari, pentru delict de opinie.   Este evident pentru orice profesionist ca nu atitudinea avocaților inculpatului a condus la majorarea pedepsei. Pur si simplu judecatorii nu au putut sa lase nepedepsita moartea unor oameni nevinovați.   In realitate, centrele de reflecție din justitie au vrut sa transmită un dublu mesaj.   Pe de o parte, condamnarea unor politicieni nu este o idee buna si poate fi urmata de represalii. Atitudinea avocaților nu poate fi sancționată chiar daca deraiaza de la orice norma procedurala sau de bun simț.   Pe de alta parte, cunoscătorii stiu ca adevaratul motiv care a condus la aceasta situatie este curajul unuia dintre cei doi judecatori de a se înscrie la concurs pentru conducerea instantei in care lucra de ani de zile si de a contracandida un coleg care nu lucrase nici o zi la o curte de Apel.   Monarhia de la vârful justitiei a dorit sa transmită un mesaj clar pentru ca nimeni sa nu mai îndrăznească sa conteste dorinta conducătorilor.   Pe lângă umilința de la examenul pentru funcții de conducere au urmat acțiunile disciplinare si acum, prima sancțiune.   Viata si cariera judiciara a unui om nu au nici o importanță cand monarhia decide ca acesta trebuie distrus.   Nu este nimeni naiv sa mai creadă ca o reparație a acestei situații mai poate fi obținută la instantele din România. Iar speranta ca instantele europene vor face dreptate este foarte îndepărtată.   Pana la urma cei care au creat riscul sistemic de impunitate nu au fost anchetati in vreun fel. In schimb, cei care incearca sa își faca datoria in mod independent se confrunta cu Inspectia Judiciară. Cei care cred ca Inspectia Judiciara nu le poate găsi nimic pentru ca își fac treaba conștiincios se afla in eroare. Întotdeauna se găsește ceva.   Acum sa vedem cine va mai avea curajul sa se înscrie peste doi ani la alegerile pentru noul CSM. Daca nu esti agreat de monarhie vei fi vizitat in scurt timp de Inspectia Judiciara. Si posibil sa fii si sancționat pana la validarea alegerilor.   Asta da libertate de a alege. Intre candidații agreati.   Parca am mai văzut undeva asta.   Stiu ca vor fi colegi judecatori nemultumiti de poziția mea. Le spun sa se gândească daca ceea ce se întâmplă in aceasta instituție numită CSM este normal.   Daca sancționarea opiniei juridice este normală.   Daca manifestarea responsabila si asumata a profesiei de magistrat trebuie sancționată.   Daca severitatea caracteristica soluțiilor in dosarele penale trebuie sancționată.   Daca curajul de a participa la un concurs impotriva pupilului dorit de monarh trebuie sancționat. Daca dorinta de a-ti apara onoarea trebuie sancționată.   Pana la urma oricare dintre magistrati poate ajunge in locul acestor oameni.   Pentru colegii din CSM care vor sa scrie o noua sesizare la Inspectia Judiciară pretinzand ca am încălcat independenta puterii judiciare le spun ca aștept cum vor motiva aceasta sesizare in conditiile in care chiar ei au călcat in picioare independenta unui coleg.   Mai bine tăcem si așteptăm miliardele”, a arătat procurorul Sandu. 

Suspectul DIICOT Pașca din Bihor este forțat să preia oameni ai străzii: „Nimeni nu-i vrea”. Ministrul îl ignoră, Avocatul Poporului a dispărut
Eveniment

Suspectul DIICOT Pașca din Bihor este forțat să preia oameni ai străzii: „Nimeni nu-i vrea”. Ministrul îl ignoră, Avocatul Poporului a dispărut

Viorel Pașca din Bihor, care deținea o rețea de case în care asigura îngrijire pentru oameni ai străzii, scrie că din nou au fost abandonați în fața porții sale cetățeni care nu au unde să locuiască. La începutul lunii iulie 2026, procurorii DIICOT au descins la locațiile gestionate de Viorel Pașca, punând sub acuzare o întreagă presupusă rețea formată din acesta, soția sa Florica, cei trei fii ai lor și o coordonatoare a centrelor, Delia Mioara Păcală. Citește și: Ioana Dogioiu, laude în serie la penalul Marian Neacșu: era competent, era „partea profesionistă” Pașca arată că nu a vrut să mai primească oameni fără adăpost, deși a fost sunat.  „Domnul ministru nu răspunde la mesaje. Nici Avocatul Poporului nu dă nici un semn, deși era foarte vocal în iunie” Acum, el reproșează unui ministru pe care nu-l identifică, precum și Avocatului Poporului, că ignoră problemele cu care se confruntă el și cei care-i cer ajutor.  „Nu mai știu ce să fac! După ce-au năvălit în 30 iunie peste noi, am zis, gata, nu mai facem nimic, statul n-are decât să se ocupe, mai ales că toate instituțiile susțineau că au soluții pentru tot.   Cum a început frigul, a început să sune telefonul și avem 3-4 apeluri pe zi din diferite județe ale țării pentru a primi la Dumbrava persoane fără adăpost.   Inițial am spus că nu primim pe nimeni, dar au început să fie lăsați la poarta noastră oameni care n-au pe nimeni și nici unde să locuiască. Ieri au fost aduse două persoane: una de 85 de ani din Suceava, alta ce locuiește pe străzi în Salonta. Le-am primit pentru că e frig afară și nu am vrut să le lăsăm în pericolul de a muri înghețați.   Am sunat însă la mai multe instituții și ce credeți?   Nimeni nu-și asuma nimic. Nimeni nu-i vrea și nu-i revendică. Poliția dă din umeri spunând că nu au că să facă iar domnul ministru nu răspunde la mesaje, deși i-am scris de mai multe ori. Nici Avocatul Poporului nu dă nici un semn, deși era foarte vocal în luna iunie.   Cui să mai scriu? Ce să fac?   Primesc în casă și le ofer cameră caldă si masă celor care îmi bat la poartă, dar asta nu e treaba sau datoria mea ci a statului.   Dacă îi las în casele noastre ne ia DIICOT iar instituțiile tac și nu scot un cuvânt. Dacă le rog să-i preia , spun că nu-i treaba lor.   Ce fac acum cu oamenii aceștia?   Unde să-i duc?   Pe cine să mai sun?”, a scris Pașca.  Pe 13 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis definitiv că Viorel Pașca și familia sa vor fi cercetați în libertate, instanța ridicând complet inclusiv măsura controlului judiciar.   Pe 14 august 2026, Tribunalul Bihor a aplicat o nouă lovitură anchetei DIICOT, ridicând definitiv toate sechestrele asigurătorii instituite pe bunurile și conturile familiei Pașca.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră