Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică.
Pretext pentru agresiune în Crimeea
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters.
Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014.
„Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare” a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter.
Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP.
Rușii, aproape să intre în Ucraina
Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate.
„Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră”, a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru „menţinerea ordinii publice” şi „prevenirea oricărei tentative” de destabilizare şi a unei lovituri de stat.
„Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor „să consolideze protecţia” ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, „să limiteze circulaţia transportului”, să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor.
„Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene” a ucrainenilor, a precizat el.
Convoaie militare către Donețk
Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei.
În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina.
Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina – cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare.
În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara „agresiunea” ucraineană.
SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG
Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP.
„Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi”, se arată într-un comunicat. „Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina”, a subliniat liderul american.
SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare „sunt pe masă” în cazul unei „escaladări” ruse în Ucraina.
Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit.
Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania.
Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz.
Dîncu: România nu va fi atacată
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre „tinde spre zero”.
„În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia.
Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu”, a declarat, miercuri, Dîncu la TVR.
Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea „tinde spre zero în acest moment”. ” 0,1, aproape de 1″, a adăugat Vasile Dîncu.
„Oamenii pot sta liniștiți”
El a făcut apel la cetăţeni „să stea liniştiţi” cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei.
„În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (…), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici.
De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate.
Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere”, a spus Dîncu.
Ce pierderi poate aduce războiul României
Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României.
„Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare.
Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (…)
Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (…) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol”, a asigurat ministrul Vasile Dîncu.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Become a Patron!- cont bancar: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Asociația „Doar fapte”, CIF 45500057.
Cine sunt creatorii defapt.ro.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] am văzut doar un contra-argument al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, miercuri seara, la TVR. Potrivit lui Dîncu, „În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu […]