miercuri 17 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro
Eveniment

Profesorul universitar acuzat de viol a fost arestat. Își umilea studentele la cursuri

Un profesor universitar din Iași a fost arestat preventiv, fiind acuzat că ar fi violat o studentă chiar în biroul său, în incinta universității. Fapta ar fi avut loc în vara acestui an, iar ancheta penală este în plină desfășurare. Plângerea depusă de studentă: fapta ar fi avut loc după un examen Potrivit informațiilor furnizate de autorități, în luna octombrie, polițiștii din Iași au fost sesizați printr-o plângere depusă de tânăra victimă. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Aceasta a reclamat că, pe data de 9 iulie, s-a aflat la universitate pentru a susține un examen. După finalizarea probei, profesorul, în vârstă de 57 de ani, ar fi invitat-o în biroul său, unde ar fi constrâns-o să întrețină un raport sexual oral, împotriva voinței sale. Dosar penal pentru viol și reținerea suspectului În urma sesizării, a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de viol. Ancheta a vizat stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-ar fi produs fapta, precum și administrarea probatoriului necesar. „În baza probatoriului administrat, la data de 16 decembrie, bărbatul de 57 de ani a fost reținut pentru 24 de ore de către polițiști”, se arată într-un comunicat transmis de Inspectoratul de Poliție Iași. Arestare preventivă pentru 30 de zile, decisă de instanță În aceeași zi, suspectul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și ulterior Judecătoriei Iași. Instanța a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile. Autoritățile continuă cercetările pentru clarificarea completă a situației și pentru aplicarea măsurilor legale corespunzătoare. Ancheta universității și destituirea profesorului Pe lângă ancheta penală, cazul este analizat și la nivel instituțional. Reprezentanții Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași au demarat o investigație internă, în urma unei decizii a Comisiei de etică. În urma acestei proceduri, profesorul a fost destituit din funcție, universitatea precizând că tratează cu maximă seriozitate orice acuzație de natură penală sau de încălcare gravă a normelor etice.

Profesor universitar, arestat pentru viol (sursa: ziaruldeiasi.ro)
AUR consumă, încet, dar sigur, electoratul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ AUR consumă, încet, dar sigur, electoratul PSD. Grindeanu are doar răspunsurile greșite

AUR consumă, încet, dar sigur, electoratul PSD: și la București, și la Buzău, candidații susținuți de Simion au obținut rezultate spectaculoase, comparativ cu alegerile din 2024. Se vedea asta din sondaje de mai mult timp, acum este o certitudine.  Problema este că Sorin Grindeanu, o mediocritate ținută la suprafață de propaganda bine plătită de partidul său și de sondaje măsluite, are doar soluții greșite în tentativa de a opri scufundarea PSD.  Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu Ca o paranteză, realizăm cât de important a fost pentru Grindeanu să fie mințit frumos din faptul că soția patronului CURS, Diana Tușa, a ajuns vicepreședinte PSD pe chestiuni de justiție, deși abia vorbește și nu are nici un proiect politic. Dar Grindeanu a plătit degeaba cu bani și funcții niște sondaje mincinoase, nu l-au ajutat la nimic la aceste alegeri, dimpotrivă, aterizarea a fost mult mai dură.  AUR consumă, încet, dar sigur, electoratul PSD Cum a căzut PSD la București, în fața AUR: la alegerile locale din iunie din 2024, candidatul AUR, Mihai Enache, a luat circa 3% 922.208 voturi). Acum, Anca Alexandrescu a sărit la 22% - 128.405 voturi Firea, iunie 2024 - 22% (163.147 de voturi). Băluță, decembrie 2025 - 20%, 120.000 de voturi  la alegerile parlamentare din decembrie 2024, PSD - deja uzat și afectat de scoaterea lui Ciolacu din competiția la prezidențiale - a luat în București puțin sub 22% din voturi.  Performanța Ancăi Alexandrescu trebuie privită și prin faptul că nu a fost susținută de Călin Georgescu, ceea ce a generat probabil absenteism în rândul electoratului zis „suveranist”. La Buzău, victoria lui Ciolacu nu este chiar atât de strălucită precum o prezintă PSD. În iunie 2024, la alegerile pentru șefia CJ, candidatul AUR era pe locul IV, cu 8,88% din voturi, PSD câștiga - prin Lucian Romașcanu - cu peste 60% din voturi Acum, Ciolacu a luat sub 52%, iar candidatul AUR - peste 27%. În trei comune din Buzău, a câștigat AUR.  Din păcate, Grindeanu a anunțat de duminică ce răspuns are la dezastrul din partidul său: va ataca guvernarea Bolojan. „Noi nu suntem de acord cu tăierea salariilor, că trebuie să discutăm despre reforma alegerilor locale și reforma administrației în termenii noștri. Astea sunt lucruri pe care noi le-am anunțat și care nu se schimbă, indiferent de cine va câștiga alegerile la Primăria Capitalei”, a spus Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN. Dacă va merge pe acest drum, este puțin probabil ca Bolojan să mai reușească vreo reformă majoră.  Grindeanu a pornit aurificarea PSD încă din 2023, când a deschis o complet inutilă și falsă discuție despre canalul Bîstroe, în care a atacat Ucraina. Însă mesajul său a fost preluat de AUR, iar cel care a profitat politic a fost George Simion, nu PSD-ul.  Dezastrul de la aceste locale îl vor face pe Grindeanu să reactiveze rețetele din 2021-2024: pomeni cu bani de la buget, nici o reformă, bani mai puțini pentru Armată, bani mai puțini pentru susținerea Ucrainei și a Republicii Moldova. Tot ce va reuși va fi să confirme că Simion are dreptate. Iar în 2028, dacă nu mai devreme, primarii PSD vor dezerta în masă la AUR. România are deci șansa să scape de PSD, partid creat de Ion Iliescu din nomenklatura de rang 2-3 a PCR. Locul său va fi ocupat de alții mult mai răi și mai agresivi. 

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Foto: Guvernul României
Eveniment

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Avalanșă de vești proaste de la INS, în această dimineață: PIB-ul a scăzut, comerțul cu amănuntul și turismul s-au prăbușit. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Deocamdată, România nu a intrat în recesiune tehnică, care este definită drept o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Ce arată datele publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut, în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul II din 2025, în termeni reali, cu 0,2%. „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484091,6 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 și în creștere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024”, arată INS. În luna octombrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna septembrie 2025, atât ca serie brută cu 0,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate  cu 1,1%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 2,4% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. În luna septembrie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna august 2025, ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,3%.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 2,9% și respectiv cu 2,6%. Sosirile și înoptările turiștilor români au scăzut cu peste 7%, dar au crescut cu 17% cele ale turiștilor străini.  „Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, afirma, în vară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță Grupaj foto: G4Media
Politică

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță: Antena, G4Media, Digi - tăcere

Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță: pe site-urile Antenei 3, G4Media, Digi 24, România TV domnește o tăcere deplină pe această temă. Și influencerii CTP și Caramitru ignoră subiectul, deși este vorba de averea greu de justificat a unui primar de sector în funcție, vicepreședinte al PSD și pe cale să devină viitor primar general al Capitalei. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova Marți, site-ul snoop.ro a arătat că familia primarului Daniel Băluță deține trei vile alăturate în Sectorul 4, cea mai recentă fiind finalizată în ultimul an. În plus, în aceeași zi de 21 decembrie 2023, părinții edilului, Florica (74 de ani) și Marin Băluță (76 de ani), ambii pensionari, au cumpărat opt apartamente – inclusiv un penthouse – în clădirea fostului hotel RIN, transformat în bloc de locuințe. Cenzură fără precedent în legătură cu uriașa avere a familiei Băluță Presa a estimat că este vorba de proprietăți imobiliare de circa 1,5 milioane de euro aflate, oficial, pe numele rudelor primarului Sectorului 4. Dar subiectul a fost ignorat de foarte mare parte din presă: Pe site-ul Antenei 3 nu apare nimic, Băluță apare în diferite știri cu mențiunea: „Daniel Băluță, candidatul PSD, conduce în cel mai recent sondaj făcut public”. Publicațiile controlate de Radu Budeanu, Gândul și G4Media, nu scriu nimic. de altfel, în noiembrie, Dan Tăpălagă îl lăuda pe pesedistul Băluță: „Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluță (PSD) și Cătălin Drulă (USR) sunt candidați redutabili. Primii doi dispun de experiență administrativă și rezultate confirmate în primul rând de alegători”. Nimic pe site-ul România TV, controlat de Sebastian Ghiță. Site-ul îl menționează pe Băluță în știrea: „Daniel Băluță, reacție dură după retragerea lui Vlad Gheorghe în favoarea lui Ciprian Ciucu”. â Nici Digi 24 nu abordează subiectul caselor lui Băluță. Influencerul Cristian Tudor Popescu a vorbit în aceste zile despre Băluță, dar nu a abordat subiectul averii acestuia. La ora redactării acestei știri, ultima postare pe pagina de Facebook a lui CTP este despre Călin Georgescu.  Nici Andrei caramitru nu comentează subiectul. Dimpotrivă, marți, după ce ancheta snoop fusese publicată, el scria: „Jocul ca o sa câștige totuși Baluta (care e super ok fata de ceilalți din PSD) e prea riscant pentru ca o parte din voturi vor fi mutate la madam mars - si ciceala rupe voturi din zona socialistă”. 

Ultima oră

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM Grupaj foto: Declic
Eveniment

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică

S-au strâns peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică, anunță organizația Declic. Într-o petiție lansată de Declic se cere revocarea preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acţiuni ce subminează independenţa justiţiei.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze „Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici”, spunea Elena Costache în august 2025.  Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM „Cel mai recent act de intimidare este plângerea penală făcută Oanei Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale”, se arată în petiție.  „Consiliul condus de Elena Costache nu a avut nicio problemă când un complet de judecători de la Înalta Curte a fost brusc recuzat şi înlocuit cu un altul, într-un mare dosar de corupţie, doar pentru că a îndrăznit să ceară un punct de vedere, de altfel practică obişnuită, la Curtea Europeană de Justiţie. Când marii corupţi scapă, CSM iar tace. Dar când cineva critică nedreptăţile din sistemul judiciar, CSM atacă. Este timpul că judecătorii de bună-credinţă să ia atitudine", a declarat Denisa Soare, coordonatoarea campaniei.Potrivit legii, Elena Costache poate fi revocată doar prin votul aceloraşi judecători care au şi trimis-o în CSM, anume conducătorii celor 15 Curţi de Apel din ţară ce pot cere revocarea ei pentru acţiuni sau inacţiuni ce subminează independenţa justiţiei. O decizie a Curţii Constituţionale specifică faptul că lipsa încrederii publice în justiţie poate afecta calitatea actului de justiţie. Decizia 2/ 11/ 01/ 2012: Curtea reţine că, în cazul magistraţilor, bună reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa, se arată într-un comunicat Declic.  Petiția, intitulată „Judecatori onesti, revocati-o pe sefa CSM!”, poate fi semnată AICI. 

George Simion și AUR, propagandă și sprijin pentru China comunistă Foto: Ecopolitic
Politică

George Simion și AUR, propagandă și sprijin pentru China comunistă

George Simion și AUR, propagandă și sprijin pentru China comunistă: un deputat AUR, Cosmin Corendea, a anunțat la Forumul pentru Cooperare Economică România – China că susține deschiderea la București a unui așa-numit „Institut de Cercetare Initiativa Belt and Road”. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui La eveniment a participat și George Simion, care apare în prezidiul reuniunii.  George Simion și AUR, propagandă și sprijin pentru China comunistă În discursul său, Corendea a susținut că deficitul comercial uriaș în relația cu China nu este o problemă: „În prezent, deficitul comercial al României în relația cu China se apropie de opt miliarde de euro dar, această cifră nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci un semnal și, mai ales, o oportunitate pentru avansa si mai puternic relația economica dintre cele doua tari. Acest deficit arată că cerere există și că potențialul de dezvoltare este enorm si Romania îl poate transforma într-o platformă pentru investiții chineze în România și într-un mecanism prin care produsele românești să pătrundă mai consistent pe o piață colosală”.  El a mai susținut că „România și China pot dezvolta parteneriate în domenii strategice precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și digitalizarea administrației publice”. În 2013, Victor Ponta a vrut să încredințeze companiei Huawei digitalizarea administrației publice, dar președintele Traian Băsescu l-a acuzat că pune în pericol securitatea națională, iar proiectul a fost abandonat.  „Relația dintre România și China nu este una conjuncturală și nu depinde de cicluri politice. Este o relație matură, bazată pe respect, prietenie și cooperare economică reală (...) Excelența Voastră, domnule Ambasador Chen Feng, domnule președinte George Simion, vă mulțumesc pentru deschidere și pentru sprijinul constant acordat acestui dialog”, a spus Cosmin Corendea la finalul discursului său, citat de ecopolitic.  Acest deputat AUR a cerut demisia ministrului de Externe, Oana Țoiu, pentru că a criticat participarea lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă la comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei impotriva Japoniei , eveniment la care a participat și Vladimir Putin. 

Familia de judecători, Daniel și Ianina Grădinaru, care câștigă mai mult decât Isărescu Foto: CCR
Eveniment

Familia de judecători care câștigă mai mult decât Isărescu, dar nu declară nici un cont în bancă

Familia de judecători care câștigă mai mult decât Isărescu, dar nu declară nici un cont în bancă: Daniel și Ianina Grădinaru, ambii judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție, au declarat în anul fiscal 2023 venituri salariale de circa 1,78 milioane de lei (o medie de circa 148.000 lei pe lună, net - peste 29.000 de euro). Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Însă rubrica din declarația de avere privind conturile bancare peste 5.000 de euro este goală. Familia de judecători care câștigă mai mult decât Isărescu Potrivit informațiilor DeFapt.ro, Daniel Grădinaru este unul dintre membrii CSM care a cerut ca împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu să fie depusă o plângere penală.  Salariul lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este, net, 85.238 de lei. În plus, el primește o pensie care, în 2023, era de peste 26.000 lei/lună.  Pe de altă parte, familia Grădinaru a avut în anul fiscal 2023 (în 2024 a apărut ultima lor declarație de avere): puțin sub 1,3 milioane de lei, net, anual, salariile celor doi, ea de la ÎCCJ, el de la CSM circa 66.000 de lei pentru că au dat statul în judecată pentru salarii mai mari Daniel Grădinaru a primit 363.743 de lei și de la CSM De la INM au castigat, impreună, peste 21.000 de lei Ianina Grădinaru a fost plătită cu ora, 12.578 de lei, de CSM, instituție din conducerea căreia face parte soțul ei Cei doi dețin o vilă imensă în Chiajna, de 537 mp, teren inravila în Chiajna - circa 800 mp și patru mașini, printre care un BMW și un Mini Cooper.  Grădinaru este co-autor, alături de Lia Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate Foto: Facebook
Economie

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate

Premierul Ilie Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate, iar lista va fi comunicată săptămâna viitoare. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Pe de altă parte, întrebat despre reforma din ANAF, a spus: „Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică”.  Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate „Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora”, a afirmat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Despre CFR Marfă, Bolojan a anunțat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță”.  El a mai spus că sunt 50 de comapnii unde conducerea n-a fost numită conform regulilor convenite cu UE. „Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță (...) Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații”, a explicat Bolojan. 

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Foto: Facebook Claudiu Dragusin
Eveniment

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară

Un judecător CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară: „Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă”, a scris el pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Magistratul mai afirmă, pe Facebook, că „ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”. „Ca să ne poziționăm corect în spațiile occidentale, ale lumii libere și democratice, în nicio țară occidentală, NICIODATĂ, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizica a judecătorilor, folosindu-se de presă sau, câteodată, vorbind direct de la nivelul tribunei politice (lucru recunoscut de președinte însuși). Judecătorii nu sunt imuni la critică, iar critica este acceptabilă dacă este făcută cu bună credință și informată.   Protestele împotriva sistemului de justiție și protestele împotriva judecătorilor înșiși pentru ca cineva nu e de acord cu modul de interpretare a legii reprezintă un atac împotriva unei puteri a statului român, justiția.   Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă.   Ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”, a susținut Drăgușin. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Cele mai citite

Opinii

Video

Investigații

Votanții AUR, persoane cu studii primare (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Peste jumătate din persoanele cu studii primare votează AUR. Unul din trei cu studii superioare, USR

Românii cu un nivel scăzut de educație tind să susțină partidele cu discurs populist, în timp ce absolvenții de studii superioare se orientează spre formațiuni liberale sau reformiste, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research, publicat miercuri. AUR, preferat de jumătate dintre românii cu educație primară Potrivit sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară (cel mult opt clase) ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Pe următoarele poziții se situează: PSD – 18% PNL – 9% UDMR – 5% USR – 4% POT – 3% SOS România – 3% Alte partide – 3% Niciun respondent din această categorie nu a menționat partidul SENS sau un candidat independent. Românii cu educație medie: AUR rămâne în frunte Și în rândul persoanelor cu educație medie, AUR se află pe prima poziție, cu 41% din intențiile de vot. Clasamentul este completat de: PSD – 21% PNL – 14% USR – 9% UDMR – 4% POT – 4% SENS – 4% SOS România – 2% Alt partid – 1% Candidat independent – 1% USR, liderul preferințelor în rândul românilor cu studii superioare În schimb, electoratul cu educație superioară se distanțează clar de partidele populiste. 31% dintre respondenți din această categorie ar vota cu USR, în timp ce PNL ar obține 24%. Următoarele poziții sunt ocupate de: AUR – 15% PSD – 12% SENS – 6% UDMR – 6% POT – 2% Candidat independent – 1% Alt partid – 1% SOS România – 1% Educația, un predictor al orientării politice Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că nivelul de educație influențează puternic opțiunile electorale și raportarea la discursurile radicale. „Educația este un predictor important al orientării politice a românilor. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară și cele cu educație superioară. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social”, a declarat Ștefureac. Potrivit acestuia, educația acționează ca un filtru al socializării democratice, formând tipuri de electorat cu așteptări și comportamente civice diferite. Metodologia sondajului Perioada colectării datelor a fost 25 octombrie – 2 noiembrie. Metoda: interviuri telefonice (CATI). Eșantion: 3.000 de persoane, reprezentative pentru populația adultă a României (după sex, vârstă și ocupație). Marja de eroare: ±1,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea

Guvernul prioritizează la finanțare prin bugetul pe 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea, arată anexa la un memorandum aflat azi pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Astfel, executivul a prioritizat pentru 2026 un număr de 178 de obiective, dintre care 11 sunt obiective spitalicești și șapte stadioane, un bazin de înot și trei așa numite „complexe sportive” sau „multifuncționale”, plus o arenă „multifuncțională”, a ministerului de Interne, pentru clubul Dinamo.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Prioritățile investiționale ale ministerului Educației sunt doar două, în valoare de circa 2,2 miliarde de lei, dar mai sunt de plătit doar 0,5 miliarde de lei, în timp ce stadioane „prioritizate”, de peste 800 de milioane de lei, sunt la stadiul zero.   Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport De exemplu, Complexul Sportiv din Oradea va costa 472 de milioane de lei, va fi executat de controversatul CNI, și are stadiu de execuție zero.  În total, aceste obiective sportive - stadioane, bazin de înot și complexe sportive - îi vor costa pe contribuabili circa 4,3 miliarde de lei. Multe dintr ele se află la stadiul zero de execuție. În plus, la Iași se va ridica o sală polivalentă de 475 de milioane de lei, iar clubul ministerului de Interne, Dinamo, va primi 854 de milioane de lei pentru o arenă multifuncțională în București. Pentru comparație, spitalul din București al ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, costa circa două miliarde de lei și este la un stadiu al execuției de 2,48%.  Cel mai scump stadion (dacă excludem „arena multifuncțională” de 854 milioane de lei a Internelor): cel din Timișoara, evaluat - deocamdată - la 836 de milioane de lei.  Tot pentru comparație, Ministerul Educației și Cercetării gestionează un număr de 2 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 2.272.356 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 508.460 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestora în anul 2025 este de 29.300 mii lei, se arată în memorandum.   Ministerul Sănătății gestionează un număr de 10 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 16.172.075 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 12.759.689 mii lei.

Estul României, abandonat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, abandonat de Guvern: investițiile în infrastructură rutieră, etern nefinanțate

Șoselele ocolitoare ale Iașului de la Podu Iloaiei și Uricani înregistrează creșteri constante de costuri, deși proiectele există doar pe hârtie. Decizii guvernamentale întârziate Varianta Uricani a ajuns să coste de 3,5 ori mai mult față de estimarea inițială din 2007, iar traseul de la Podu Iloaiei s-a scumpit după majorarea TVA. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD În timp ce alte județe, precum Bihorul sau zona de sud, avansează rapid cu investițiile în infrastructură, Iașiul încă așteaptă adoptarea hotărârilor de guvern pentru cele două variante ocolitoare. Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele proiecte se află în continuare în etapa de promovare la nivel guvernamental, aceeași stare raportată și în răspunsurile din lunile trecute. Continuarea, în Ziarul de Iași

PNL și USR s-au aliat împotriva PSD in comuna Vânători din Iași Foto: TVR Info
Politică

Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD

În premieră în județul Iași, PNL și USR s-au aliat împotriva PSD și susțin un candidat comun în competiția pentru funcția de primar a comunei Vânători. Comuna este dominată de PSD, care are nouă consilieri locali din 13. Primarul era tot din PSD, ales din 2008, dar a decedat acum o lună. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Alegerile parțiale se vor desfășura la 7 decembrie.  PNL și USR s-au aliat împotriva PSD in comuna Vânători din Iași Acum, PNL și USR s-au unit și-l susțin pe Vasile Asoltanei, consilier local care, potrivit ultimei declarații de avere, câștigă din vânzarea de cereale.  „Sprijinim un primar care vrea să facă din primărie un partener de încredere pentru cetățeni, deschis și aproape de oameni. Alegerile din 7 decembrie reprezintă pentru locuitorii din Vânători o șansă reală de a avea o administrație transparentă, profesionistă și concentrată pe proiecte care contează cu adevărat. Oamenii din Vânători merită o primărie care funcționează corect și transparent, orientată spre dezvoltarea comunității”, a declarat  Ștefan Tanasă, deputat USR și președinte al filialei județene USR Iași. „Domnul Asoltanei înțelege foarte bine administrația publică locală prin vastă experiență dobândită și este un om care cunoaște foarte bine comunitatea pentru care a muncit timp de peste două decenii. Mulțumesc pe această cale colegilor din USR Iași, domnului președinte USR Iași, Ștefan Tanasă, pentru ca au îmbrățișat munca de echipă și colaborarea pentru binele comunității locale din Vânători. Roadele acestui parteneriat se vor vedea în următorii   ani, când comuna Vânători va redobândi demnitatea și nivelul de trai pe care îl merită fiecare cetățean“, a declarat Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași.    

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Nicuşor Dan donează banii primiți ca donație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan va dona banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri că va contesta în instanţă decizia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a nu-i restitui integral sumele cheltuite în campania electorală. Potrivit acestuia, instituţia i-a returnat cu un milion de lei mai puţin decât totalul cheltuielilor declarate. Un milion de lei nerestituiți din cheltuielile de campanie Nicuşor Dan a declarat că, în cele două tururi ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale, a cheltuit 61 de milioane de lei, dintre care 58,5 milioane au fost împrumutaţi şi 2,5 milioane provin din donaţii. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Banii au venit acum vreo trei zile. AEP mi-a restituit 60 de milioane de lei, deci cu aproximativ un milion mai puţin. După ce voi plăti cele 58,5 milioane de lei împrumuturi, vor rămâne un milion şi jumătate”, a explicat preşedintele în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni. Procesul pentru recuperarea sumei ar putea dura doi ani Nicuşor Dan a precizat că procesul de contestare a deciziei AEP ar putea dura aproximativ doi ani. El a adăugat că intenţionează să doneze sumele rămase către organizaţii civice, nu sociale, explicând că doreşte să susţină iniţiativele care contribuie la responsabilizarea autorităţilor. „Vorbim de un milion şi jumătate acum şi, eventual, un milion peste doi ani. Îmi menţin ideea de a-i da către organizaţii civice, nu sociale. Cred că nu se dau suficienţi bani pentru zona civică – pentru oameni care pun întrebări, dau autorităţile în judecată, le constrâng să respecte legea”, a spus Nicuşor Dan. Fondurile, distribuite printr-un concurs pentru ONG-uri Preşedintele a anunţat că nu va decide personal beneficiarii donaţiilor, ci va organiza un concurs transparent pentru a selecta ONG-urile civice care vor primi finanţarea. „N-aş vrea să aleg eu o astfel de cauză. Vom face un fel de concurs. Banii – acest milion şi jumătate de acum – vor fi puşi într-un cont, iar când vom stabili cadrul pentru a-i distribui, vom anunţa public”, a precizat şeful statului.

Satiră

Trump și emailurile din dosarul Epstein (sursa: CBS News)
Internațional

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump

Peste 20.000 de pagini de documente din arhiva lui Jeffrey Epstein, finanțatorul discreditat și condamnat pentru abuzuri sexuale, au fost făcute publice de legiuitorii americani. Printre acestea se află și emailuri în care apare numele președintelui Donald Trump. Ce documente au fost publicate Democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților au publicat trei schimburi de emailuri între Epstein, colaboratoarea sa de lungă durată Ghislaine Maxwell (aflată acum în închisoare pentru trafic sexual) și autorul Michael Wolff, cunoscut pentru cărțile sale despre Trump. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La scurt timp, republicanii au publicat un volum mult mai mare de documente, acuzând democrații că au încercat să „selecteze” informațiile pentru a construi „o narațiune falsă care să-l discrediteze pe președintele Trump”. Emailurile au fost obținute în cadrul unei anchete a Congresului privind modul în care a fost instrumentată investigația federală asupra lui Epstein. Casa Albă a reacționat acuzând o „scurgere selectivă” către presa liberală, subliniind că Trump l-ar fi expulzat pe Epstein din clubul său privat „cu decenii în urmă”. „Câinele care nu a lătrat este Trump” Primul email din 2011, schimbat între Epstein și Maxwell, include un pasaj în care Epstein scrie: „Vreau să realizezi că acel câine care nu a lătrat este Trump… [VICTIMA] a petrecut ore în casa mea cu el”. Epstein mai notează că Trump „nu a fost menționat niciodată”, inclusiv de „un șef de poliție”. Numele victimei apare tăiat în varianta democraților, dar figurează ca „Virginia” în documentele republicane. Casa Albă spune că este vorba despre Virginia Giuffre, acuzatoare notorie a lui Epstein, care a murit prin suicid în acest an. Giuffre a declarat de-a lungul timpului că Trump „nu a avut nicio implicare în abuzuri”. Democrații justifică anonimizarea spunând că nu vor publica numele victimelor, conform dorințelor familiilor. Epstein afirmă că „Trump nu a primit niciodată un masaj” Un alt email, trimis de Epstein chiar către propria adresă în februarie 2019, sugerează că Trump ar fi cunoscut unele dintre victime, dar nu ar fi primit „niciodată un masaj”. Epstein afirmă că o victimă lucra la Mar-a-Lago și că Trump ar fi vizitat casa sa „de multe ori în acea perioadă”, conform depoziției unui angajat. Maxwell a susținut recent că nu l-a văzut pe Trump „în nicio situație nepotrivită”. Trump a respins în mod repetat acuzațiile și orice legătură cu activitățile infracționale ale lui Epstein. Ce dezvăluie emailurile Epstein–Michael Wolff În schimburile cu autorul Michael Wolff, Epstein discută despre modul în care Trump ar putea reacționa la întrebările presei privind relația lor. În 2015, Wolff îl avertizează că CNN intenționează să îl întrebe pe Trump despre Epstein. Epstein întreabă dacă ar trebui „construit un răspuns”. Wolff sugerează că Epstein ar putea profita politic dacă Trump ar minți public despre relația lor. În alte emailuri, Wolff îi propune lui Epstein, în octombrie 2016, un interviu care ar putea „să-l termine pe Trump”. Un email din 2019 îl citează pe Epstein spunând că Trump ar fi spus că i-a cerut „să demisioneze” din clubul Mar-a-Lago, Epstein răspunzând că „nu a fost niciodată membru”. Wolff a recunoscut autenticitatea schimburilor într-un mesaj video. Mențiuni privind fostul prinț Andrew Un alt document relevă că Andrew Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior ca prințul Andrew) a răspuns unui email trimis în 2011, în care erau formulate acuzații privind o masoză asociată cu Epstein. Andrew a negat categoric orice implicare: „Nu știu nimic despre asta… Nu are nicio legătură cu mine. Nu mai pot suporta asemenea lucruri”. Prințul Andrew a fost fotografiat anterior cu Virginia Giuffre, însă a negat permanent acuzațiile. Contacte dintre Epstein și Peter Mandelson până în 2016 Documentele arată și că Lord Peter Mandelson, demis în 2024 din funcția de ambasador UK în SUA din cauza legăturilor cu Epstein, a fost în contact cu acesta până în 2016. Epstein îi scrie lui Mandelson după aniversarea acestuia: „63 de ani. Ai reușit.” Mandelson răspunde că vrea „să petreacă mai mult timp în SUA”. Epstein face referire la „Casa Albă a lui Donald”. Mandelson nu a comentat noile dezvăluiri. Ce spun supraviețuitoarele Annie Farmer, una dintre victimele lui Epstein și martor-cheie în procesul împotriva lui Maxwell, a criticat caracterul fragmentar al acestor dezvăluiri: „Pe măsură ce apar informații, rămânem cu tot mai multe întrebări. Supraviețuitoarele merită transparență totală”. Ea solicită publicarea integrală a „dosarelor Epstein”, subliniind că „miile de femei și fete afectate au dreptul la adevăr”.

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin Foto: X Ales Michl
Economie

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin de un milion de dolari „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”: Cehia va evalua acest proiect peste 2-3 ani. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Portofoliul este alcătuit în mare parte din bitcoin, dar include, de asemenea, monedă digitală stabilă (stablecoin) susţinută de dolar şi un depozit tokenizat, toate achiziţionate printr-un schimb, a informat CNB, fără a da mai multe detalii. Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „Obiectivul portofoliului este de a obţine experienţă practică cu deţinerile de active digitale şi de a implementa şi testa procesele conexe necesare. Activele digitale vor fi păstrate separat de rezervele internaţionale ale băncii şi nu vor fi majorate în mod activ", a indicat Banca Naţională a Cehiei.De asemenea, "în portofoliul de testare, Banca Centrală va testa întregul lanţ de procese asociate cu achiziţia, deţinerea şi gestionarea activelor digitale, de la administrarea tehnică a şi procedurile de aprobare, până la scenariile de criză şi mecanisme de securitate, pentru a verifica respectarea legislaţiei combaterii spălării banilor".Anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, Ales Michl, anunţase că vrea să investească miliarde de euro din rezervele ţării în bitcoin. Banca Cehiei a demarat o analiză în vederea extinderii claselor de active pe care le deţine în portofoliul său de rezerve.Au apărut noi metode de plată şi noi tipuri de investiţii, iar banca vrea să fie pregătită, declara recent Ales Michl.

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

Uluitorul caz al apartamentului de 5.000 de euro (sursa: Pexels/Karola G)
Eveniment

Nu te baza niciodată pe notar când vinzi un imobil: uluitorul caz al apartamentului de 5.000 de euro

O ieșeancă a fost înșelată să-și vândă apartamentul pe o sumă de zece ori mai mică decât valoarea reală, crezând că banii primiți reprezentau doar avansul. A primit 5.000 în loc de 50.000 de euro Cumpărătoarea a profitat de problemele ei de sănătate pentru a o convinge să semneze actele, iar la scurt timp a revândut locuința. Acum, păgubita încearcă în instanță să-și recupereze apartamentul. Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Potrivit plângerii depuse ulterior, femeia l-a cunoscut pe Darius S., care s-a oferit să cumpere apartamentul pentru 50.000 de euro. Ea trebuia să primească un avans de 5.000 de euro și să rămână în locuință până la achitarea restului sumei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Foametea din SUA: 42 de milioane de americani, privați de subvenția pentru hrană

Criza bugetară din Statele Unite a generat cel mai lung blocaj guvernamental din istoria țării, depășind recordul precedent de 35 de zile, stabilit tot în timpul administrației Donald Trump. 42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană Efectele financiare, economice și sociale sunt în creștere, în condițiile în care, din octombrie, peste 40 de milioane de americani se confruntă cu insecuritate alimentară, avertizează Radu Puiu, analist financiar al XTB România. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cea mai recentă consecință a blocajului este criza finanțării programului SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), principalul mecanism de sprijin alimentar pentru americanii cu venituri reduse. „Programul acoperă 42 de milioane de persoane, adică aproximativ 12% din populația SUA”, explică analistul. Acest sistem guvernamental, considerat una dintre cele mai eficiente scheme de asistență socială din lume, a funcționat temporar din rezerve financiare, însă acestea s-au epuizat. Un program vital pentru economie și societate Programul SNAP are un buget anual de aproximativ 100 de miliarde de dolari, iar impactul său economic este semnificativ: - fiecare dolar investit generează între 1,5 și 1,8 dolari în activitate economică, - fiecare miliard de dolari susține aproximativ 13.500 de locuri de muncă. Suspendarea sa nu doar că afectează beneficiarii direcți, ci riscă să declanșeze o reacție în lanț în întreaga economie americană, avertizează Radu Puiu. Walmart și Kroger, primele victime economice Printre companiile afectate de blocaj se numără Walmart și Kroger, mari retaileri care înregistrează scăderi masive ale veniturilor. „Plățile SNAP reprezintă câteva procente din totalul cheltuielilor alimentare din SUA. Numai pentru Walmart, aceasta înseamnă o scădere a veniturilor de peste 1,5 miliarde de dolari pe lună”, precizează analistul. Consecințele directe includ reducerea locurilor de muncă, scăderea vânzărilor și o posibilă spirală recesionară în comunitățile vulnerabile. Mai mult, „odată cu discuțiile privind suspendarea plăților SNAP, Walmart a pierdut peste 7% din valoare bursieră (circa 57 de miliarde de dolari), iar Kroger a înregistrat o pierdere similară”, arată Radu Puiu. Statele sărace, cele mai expuse la efecte Blocajul bugetar afectează disproporționat statele sărace, unde dependența de programele federale de sprijin este ridicată. „Acestea sunt, în majoritate, state republicane, ceea ce creează un paradox: regiunile care votează pentru reducerea cheltuielilor sociale sunt cele care depind cel mai mult de ele”, explică analistul XTB România. Statele mai bogate, predominant democrate, dispun de rezerve și inițiative locale care pot amortiza efectele blocajului, spre deosebire de regiunile rurale din sud și centru. Blocaj politic cu rădăcini ideologice Potrivit analizei, prelungirea blocajului reflectă o problemă structurală a sistemului politic american. „Partidul Republican, care controlează cele mai importante funcții, pledează pentru reducerea formelor de asistență socială. Fiecare zi în care beneficiile nu sunt plătite este privită de unii membri ca un succes politic”, subliniază Radu Puiu. Această poziție accentuează diviziunile dintre statele bogate și cele sărace, transformând blocajul bugetar într-un conflict ideologic cu efecte tot mai grave asupra populației și economiei. Despre XTB XTB este o companie fintech globală fondată în Polonia în 2004. În prezent, deservește peste 1,2 milioane de clienți din întreaga lume, oferind acces la peste 6.700 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni, ETF-uri, CFD-uri, mărfuri, indici și criptomonede. Din 2016, acțiunile companiei sunt listate la Bursa din Varșovia.

Tucker Carlson a fost atacat de demoni (sursa: Facebook/Tucker Carlson)
Internațional

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”

Fostul editorialist de la Fox News, Tucker Carlson, una dintre cele mai controversate figuri ale dreptei americane pro-Trump, a revenit cu o nouă declarație șocantă. Într-un interviu acordat jurnalistei Megyn Kelly, Carlson a relatat în detaliu episodul în care susține că a fost „atacat de demoni” în timpul somnului. O „experiență demonică” relatată în detaliu Într-un interviu care a stârnit reacții virale, Tucker Carlson a relatat din nou episodul petrecut în 2024, când ar fi fost atacat în timpul somnului de o entitate demonică. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când m-am trezit dimineața și am văzut așternuturile pătate de sânge, am sunat o colegă evanghelică. Mi-a spus că se întâmplă des. Eu i-am răspuns: «Cum adică des? Nu la episcopalieni, cu siguranță!»” Fostul jurnalist a susținut că incidentul i-a provocat răni vizibile, dureri puternice sub brațe și urme de gheare pe piept, dar și un „impuls intens de a citi Biblia”. Megyn Kelly: „Demonii există, uitați-vă în jur” Gazda interviului, Megyn Kelly, a abordat tema atacurilor demonice într-un ton grav, evocând incidente violente recente din Statele Unite. „Unii s-au amuzat pe seama ta, Tucker, dar cum să negi existența demonilor după ce s-a întâmplat la școala din Minneapolis?”, a spus ea, referindu-se la un atac sângeros petrecut într-o instituție religioasă. Kelly, devenită între timp o influență majoră în mediile pro-Trump, a folosit exemplul lui Carlson pentru a ilustra ideea de „luptă spirituală”, tot mai prezentă în discursul dreptei religioase americane. Retorica religioasă a dreptei americane Deși relatarea sa pare fantastică, povestea lui Tucker Carlson a fost primită cu entuziasm de o parte a publicului neoevanghelic și conservator, pentru care noțiunea de „război spiritual” are o semnificație profund politică. Conceptul, popularizat de Paula White-Cain, fosta consilieră spirituală a lui Donald Trump, este folosit pentru a demoniza adversarii politici, prezentându-i drept „instrumente ale Răului”. De la Fox News la simbol al misticismului politic Fost prezentator la CNN și Fox News, Tucker Carlson a devenit în ultimii ani una dintre vocile centrale ale dreptei religioase americane. Discursurile sale amestecă frecvent teme spirituale, politice și apocaliptice, reflectând o Americă divizată, în care credința este tot mai des transformată în armă ideologică. Deși raționaliștii au oferit explicații simple pentru presupusele „urme de gheare”, inclusiv prezența celor patru câini de vânătoare care dormeau lângă el, Tucker Carlson insistă: „Nu inventez nimic. N-am nimic de câștigat. Nu o să mă prefac că n-a fost real.”

Premiu record la Loto 6/49, bilet online (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

A câștigat 9,66 milioane de euro la 6/49 cu un bilet de 12 lei jucat online

Duminică, marele premiu de categoria I la Loto 6/49, în valoare de 49,15 milioane de lei (aproximativ 9,66 milioane de euro), a fost câștigat cu un bilet jucat online, a anunțat Loteria Română. Este al doilea cel mai mare premiu din istoria acestui joc și al treilea câștig de categoria I din acest an. Biletul norocos, cumpărat online Potrivit Loteriei Române, biletul câștigător a fost jucat pe platforma oficială bilete.loto.ro și a costat doar 12 lei. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație Acesta a conținut o singură variantă la Loto 6/49 și o variantă la jocul Noroc. Ultimul mare premiu fusese câștigat pe 11 mai 2025, în valoare de peste 10 milioane de lei. Al doilea cel mai mare câștig din istoria Loto 6/49 Cu o valoare de 49,15 milioane de lei, premiul de duminică se situează pe locul al doilea ca mărime în istoria Loto 6/49. De la începutul anului, acesta este al treilea premiu de categoria I acordat, semn că norocul continuă să surâdă jucătorilor consecvenți. Câștigătorul are 90 de zile pentru revendicare Conform regulamentului Loteriei Române, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul. Dacă nu o face în acest interval, suma se reportează, conform procedurilor în vigoare.

Calendarul pensionării femeilor în 2026 (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Calendarul pensionării femeilor în 2026: începe tranziția spre creșterea vârstei de ieșire la pensie

În anul 2026, femeile născute între iulie 1963 și aprilie 1964 vor începe să resimtă efectele tranziției către noua vârstă standard de pensionare, stabilită prin Legea nr. 360/2023. Calendarul pensionării femeilor în 2026 În funcție de luna nașterii, acestea vor putea ieși la pensie între 62 de ani și 6 luni și 62 de ani și 7 luni. Citește și: Cum m-a dat Băluță pe mâna unui procuror DIICOT a cărui parteneră de viață lucra pentru amicii săi Procesul de pensionare se desfășoară treptat, odată cu aplicarea noii legi din septembrie 2024 și până în ianuarie 2035. În acest interval, vârsta standard de pensionare crește de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv urcă de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Spaima șoferilor: au fost activate sute de radare fixe - fake news distribuit masiv pe WhatsApp (sursa: Pexels/Andreas Ebner)
Eveniment

Spaima șoferilor: au fost activate sute de radare fixe - fake news distribuit masiv pe WhatsApp

Instalarea camerelor fixe pentru înregistrarea vitezei autoturismelor este un subiect de interes major pentru șoferi. O informație referitoare la activarea a sute de astfel de camere circulă intens, de vineri, pe WhatsApp. Postarea alarmantă de pe WhatsApp Postarea este următoarea: "Grijă la trafic. S-a dat drumul la camerele de pe DN 1, toate autostrăzile, b-dul Iuliu Maniu, b-dul Regina Elisabeta, b-dul Ghe. Magheru, b-dul Unirii, b-dul Aviatorilor, b-dul I.C. Brătianu. De vineri, ora 14, se dau drumul la DEx12,DEx16,DEx4, DEx5A, DEx6, DN 2, 3, 4, 5, 6, 7 și cele adiacente." Guvernul nu a dat bani pentru camere În realitate, însă, nici o instituție implicată în acest proces (Poliția Rutieră, Poliția Română, Ministerul Afacerilor Interne, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) nu a comunicat ceva pe acest subiect în ultima vreme. Mai mult, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a confirmat că nu va primi finanțare (aproximativ 100 de milioane de lei) pentru instalarea camerelor pe șosele. Așadar, deocamdată, pe șoselele din România vor funcționa doar radarele mobile ale Poliției Rutiere. Atât cele manipulate de polițiști, cât și cele montate pe trepied. Citește și: FOTO Cum pot șoferii repera în trafic noile radare "invizibile" ale Poliției Rutiere. Detaliul legal relevant

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră