/

EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux
Filiera italiană - "vedetele", celule de lux (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine

Filiera italiană – „vedetele”, celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru „vedete” precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov.

Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală.

Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a „vedetelor” condamnate de instanțe românești.

Arsene, un italiano vero

Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat.

Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă.

Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România.

Mandatul european de arestare, refuzat de două ori

Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România.

Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa.

Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023.

Lunga listă a fugarilor în Italia

Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar „refugiat” în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar.

Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de „filiera italiană”, nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții.

Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin „filiera italiană”?

Fericitul Tudorel Toader

Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia.

Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu „filiera italiană” a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede.

Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, „cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei”.

Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă

Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian.

Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i „caza” în penitenciare românești.

Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci.

„E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor – n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei”, comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader.

Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate

Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia.

Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice.

„Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (…)

Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(…) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare”, declara Predoiu.

Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal

În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica.

Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu.

Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de „faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene”.

Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România.

Birchall invocă JAI

Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall.

Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: „în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene!

Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!”.

Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene.

Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia

Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții.

Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi „partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură”.  

Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești.

Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian.

Se invocă „anumite metode”

O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. „S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil”, a spus Ion într-o conferință de presă.

În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile.

„Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a  obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…).

Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.”, a spus ministrul Justiției.

Ion nu a explicat ce înseamnă „anumite metode”, confirmând, practic, insinuarea că acele „metode” nu ar ține de cadrul legal.

Predoiu revine, menționează CEDO: „Este o lipsă de încredere”

Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare.

„Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit”, a spus Predoiu.

Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: „Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (…) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia”.

Arsene, greu de arestat în Italia

Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia.

„Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă.

Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni.

„Ministrul Justiției  a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial.

Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Surpriză: Vâlcov, livrat la București

Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles.

„Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne – n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. 

Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state”, spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România.

Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul „filierei italiene” făcea furori.

Arsene, infractorul lui Schrödinger

Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale).

Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare?

Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu.

Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister.

Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP

Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească.

Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la „condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române”.

Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova

Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, „După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…)

Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați.

Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei).

În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.”.

La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis

Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare.

„Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…)

Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp.

Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei).

În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.”.

La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis

Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene:

„În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…)

Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp.

Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp).

În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.”.

Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis

Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase:

„Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați.

Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați).

În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.”.

Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni

Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul:

„Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil.

În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane.

În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.”.

Album foto cu celulele dedicate lui Arsene

Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene.

Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene

Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite.

Ceea ce știe și comisarul Halchin – înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: „Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.”.

Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești.

Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut.

Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%.

Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene

Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți.

Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare – 118,7%, cu 8,2% peste media națională).

În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare – 135,9%, cu 25,4% peste media națională).

Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare – 152,8%, cu 42,3% peste media națională).

Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop

Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri.

Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, „la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%”. Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%.

Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: „Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au.

Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”.

Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova

Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: „Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (…)

Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. 

Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite.

Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.

În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.”.

Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene.

Filiera italiană – „vedetele”, celule de lux

Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov.

Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales „filiera italiană”.

„Procuratura română a inventat situații cu totul <paradisiace> de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut.

Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat.

Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin… și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant!

Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.”.

„Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept”

Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie.

„Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană.

Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (…)

Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele <cunoscute>, de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare).

După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.”.

___________________________________

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

4 Comments

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

20:51Final haotic la summit-ul climatic COP 29: multe state în curs de dezvoltare au părăsit evenimentul, după ce au aflat că statele bogate nu sunt de acord să plătească pentru daunele provocate mediului
20:42Ucraina a pierdut 40% din teritoriul ocupat în regiunea rusească Kursk, dar nu intenționează să se retragă
20:37Netanyahu trebuie arestat de către orice țară din UE în care premierul israelian ar ajunge, spune șeful diplomației de la Bruxelles
20:29Putin promite, pentru un an pe front, ștergerea datoriilor până la zece milioane de ruble de recrut (95.000 de dolari)
20:23Propaganda electorală pe rețele sociale se sancționează după încheierea campaniei electorale, răspunde Poliția USR-ului
15:48PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România
14:48AUR acuză PSD și PNL vă vor frauda alegerile și că pe un vot se va plăti până la 1.000 de lei
14:42Doar pandemia de COVID a egalizat salariile bărbaților și ale femeilor. Acum, femeile câștigă mai puțin, în medie, cu 5,5%
14:37Cum funcționează sistemul brățărilor electronice care protejează victimele violenței de agresori
14:29Rutte (NATO) s-a întâlnit cu Trump. Fostul premier olandez, liderul european care s-a înțeles cel mai bine cu noul președinte american în primul mandat al acestuia
14:18Conor McGregor trebuie să plătească 250.000 de euro unei femei care-l acuză de viol. Vedeta MMA spune că actul a fost consensual
14:13Cine i-a luat ultimul interviu de campanie lui Ciolacu: soția unui viitor deputat PSD, care deja a beneficiat de o sinecură de peste 11.000 lei/lună din partea PSD
14:09Peste 66.000 de alegători au votat pentru prezidențiale în străinătate până sâmbătă la 12.00
13:54A murit Gabriel Cotabiță. Artistul avea 69 de ani
12:54Întârzieri uriașe ale trenurilor, la prima ninsoare banală. Grindeanu, nici o reacție, majoritatea presei – tăcere