luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: recorder

31 articole
Politică

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Gîrbovan, atacă dur ancheta Recorder. „Dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil, al unei așa-numite «justiții capturate»”, se arată într-un comunicat a trei ONG-uri, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) şi Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Dana Girbovan, Andreea Ciuca si Florica Roman. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder În august 2019, președintele Klaus Iohannis a repins propunerea PSD ca Dana Gârbovan să fie numită ministru al Justiției.  Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției atacă dur ancheta Recorder „Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competență DNA în materie. Modificarea acestei competente a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competență DNA”, mai susțin cele trei ONG-uri.  „Astfel, de exemplu, în dosarele DNA «au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală și 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)», ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independenței justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder”, mai arată ONG-urile conduse de cele trei judecătoare. 

Judecătoarea pe care PSD o dorea ministru al Justiției, Dana Girbovan, atacă dur ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”, spune Băsescu Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Politică

Băsescu: „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi”

„Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi. Dacă magistratul vrea să fie independent, el este independent. Nu are cine ce-i face. Cei care s-au lăsat intimidaţi şi au acceptat schimbări de complet până se merge la prescripţie, ei singuri şi-au pierdut independenţa, nu le-a luat-o nimeni cu forţa”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24.  Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Magistraţii sunt independenţi atât cât vor ei. Când acceptă să fie slugi, rămân slugi” Pe de altă parte el l-a criticat pe fostul ministrul al Justiției, Cătălin Predoiu.  „Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie (...) Este clar că legile lui Predoiu sunt o prostie”, a afirmat Băsescu.  Potrivit fostului președinte, „poate şi domnul Predoiu va fi trimis într-o vacanţă”, la fel ca ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  „M-am uitat la analiza fostului procuror general Augstin Lazăr, care fixează foarte corect momentul în care a început din nou degradarea Justiţiei. Asta însemană că trebuie modificate nişte legi modificate în 2022. Dacă eu înţeleg bine, este vorba de rezolvarea câtorva chestiuni. Prima este legată de repartizarea aleatorie, a doua - permanentizarea completului de judecată (...) Deci trebuie nişte adăugiri la legislaţie”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la Digi 24.

Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator (sursa: Recorder)
Eveniment

VIDEO Judecătoarea Moroșanu, interviu devastator: Curtea de Apel București, condusă ca un SRL

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Cum a luat decizia să intervină în conferința de presă "Am zis că e sub demnitatea mea să-l las pe acest om (judecătorul Laurențiu Beșu, intervievat de Recorder în documentar - n.r.) singur", a spus Moroșanu. Judecătoarea a fost avertizată de un coleg să nu vorbească la telefon cu alți colegi despre susținerea lui Beșu. "Uite ce fac ăștia: o conferință de presă exact ca Ceașuescu în 21 decembrie (1989 - n.r.)", a declarat Moroșanu că și-a spus când a aflat de conferința de presă anunțată de conducerea Curții de Apel București. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie "Am văzut negru în fața ochilor: suntem chemați să-i susținem pe cei care ne terorizează", a arătat judecătoarea ce a simțit după ce primit un mesaj înainte conferinței de presă pentru a fi prezentă în fața jurnaliștilor. "Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care poate că așteaptă mai mult de la mine decât ce am spus în conferința de presă (...). Colegilor mei le este în continuare frică și cred că trebuie să fac ceva", a explicat Raluca Moroșanu motivația acordării interviului Recorder. "Practic, suntem niște angajați ai unui SRL" "Toată puterea este în mâinile președintelui instanței" după modificările legislative din 2022, a explicat judecătoarea CAB. "De când este președinte Liana Arsenie, nu am mai fost implicați în nici o decizie a conducerii (...). Practic, suntem niște angajați ai unui SRL unde patronul stabilește ce vrea el și noi trebuie să ne supunem", a detaliat Moroșanu. Numirea a doi judecători în Colegiul de conducere al Curții de Apel București a fost absurdă, potrivit judecătoarei: buletinele de vot nu aveau decât opțiunea "DA". "Sunt mult mai multe cazuri (decât a relatat Recorder - n.r.) de schimbări în completuri" iar motivația este de a influența decizia, a spus magistrata. Conducerea Curții de Apel București "își dorește colegi (judecători) indulgenți cu inculpații!" "Nu simt, știu că (conducerea Curții de Apel București - n.r.) își dorește colegi indulgenți cu inculpații! Pentru că ni se tot spune că trebuie să fim oameni, doamna Arsenie așa ne spune, că trebuie să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților.", a relatat Raluca Moroșanu ce se întâmplă la Curtea de Apel București. La un seminar pe tema evaziunii fiscale, "cam 90% ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpații", a adăugat Moroșanu. "Doamna Arsenie a venit personal și ne-a spus că evaziunea fiscală nu prea există și ar trebui să fie ultima soluție condamnarea inculpaților pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alternative la penal, că marea majoritate (a dosarelor - n.r.) ar trebui să ajungă în civil", a dezvăluit judecătoarea. Greva mascată, pretext pentru anularea măsurilor preventive În timpul grevei mascate a magistraților, "li s-a impus colegilor, că eu nu am respectat acest lucru, să nu verifice măsura preventivă a controlului judiciar, ceea ce este inadmisibil". Efectul: "au încetat foarte multe (măsuri preventive - n.r.), s-au prescris dosare prin această formă de protest." Judecători care iau șpagă "Mă tem că, în acest moment, această practică (jduecători care iau șpagă - n.r.) este reluată", a aruncat bomba Moroșanu. Judecătoarea a lăsat să se înțeleagă că astfel de judecători nu riscă nimic din punct de vedere penal, întrucât orice interceptare într-un dosar ar ajunge la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Iar rezultatul ar putea fi punerea în gardă a magistratului corupt, așa că, crede Moroșanu, "degeaba vor procurorii să facă ceva, dacă vor".

Mihai Chirica, atacuri la adresa conducerii PNL (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a provocat un scandal intern de proporții în Partidul Național Liberal, după o serie de mesaje trimise pe grupul de WhatsApp al primarilor PNL din județ, potrivit informațiilor publicate de Reporter de Iași. Ieșirea publică a edilului include atacuri jignitoare la adresa liderilor partidului și acuzații grave privind o presupusă coordonare politică a criticilor aduse Justiției. Atacuri la adresa conducerii PNL: „Dobitoc” și „ucide țara” În mesajele distribuite pe grupul intern al primarilor PNL, Mihai Chirica l-a insultat direct pe deputatul Alexandru Muraru, președintele filialei județene Iași, folosind apelative precum „labă tristă” și „dobitoc”. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder De asemenea, primarul Iașului l-a atacat pe liderul PNL, Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „nu a făcut nimic” și că „ucide țara”. Chirica susține că partidul din care face parte ar fi responsabil inclusiv pentru anularea alegerilor prezidențiale. Acuzații privind „atacuri concertate asupra Justiției” Mihai Chirica respinge public teza existenței corupției sistemice în Justiție și afirmă că recentele critici la adresa sistemului judiciar ar fi rezultatul unei acțiuni coordonate politic. Potrivit acestuia, chiar liderii PNL s-ar afla în spatele acestor atacuri. Primarul pledează pentru „liniște pentru popor”, un mesaj interpretat de critici drept un apel la cenzură și controlul informației, într-un moment în care dezbaterea publică privind independența Justiției este intensă. Declarații controversate: „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem” Unul dintre cele mai controversate mesaje atribuite lui Mihai Chirica este afirmația potrivit căreia liderii politici ar avea o misiune de ordin divin. „Suntem aleși de Dumnezeu să-i conducem”, ar fi spus primarul, potrivit sursei citate, o declarație care a stârnit reacții critice chiar și în interiorul partidului. Chirica rămâne în PNL, dar riscă excluderea Mihai Chirica a transmis că nu intenționează să demisioneze din PNL, invocând faptul că o astfel de decizie i-ar aduce pierderea mandatului de primar. Surse din interiorul partidului susțin însă că excluderea sa din PNL este luată în calcul, în urma derapajelor verbale și a atacurilor publice la adresa conducerii.

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder (sursa: Facebook/Inspectia Judiciara)
Justiție

Inspecția Judiciară, verificări după documentarul Recorder. Anunță că va face public "un rezumat"

Inspecția Judiciară a anunțat că desfășoară verificări cu privire la elementele prezentate în documentarul publicat de Recorder, precizând că un rezumat al activităților întreprinse va fi făcut public în zilele următoare. Reacția Inspecției Judiciare după investigația Recorder Într-un comunicat transmis duminică, Inspecția Judiciară a precizat că a demarat verificări în conformitate cu atribuțiile sale legale, atât ca urmare a materialului jurnalistic realizat de Recorder, cât și a sesizărilor venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 „Având în vedere materialul de presă publicat de recorder.ro, precum și sesizarea secțiilor CSM, Inspecția Judiciară efectuează verificări în conformitate cu atribuțiile legale. Facem precizarea că o parte din elementele prezentate în material s-au aflat deja în atenția noastră, un rezumat al acestor activități urmând a fi prezentat în zilele următoare. Invităm pe toți cei interesați să aștepte rezultatul verificărilor”, a transmis instituția. CSM a sesizat Inspecția Judiciară: decizia Secției pentru judecători Vineri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele semnalate în documentarul Recorder. „Față de aspectele difuzate public în mass-media, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”, se arată în comunicatul oficial al CSM. Secția pentru procurori a CSM analizează acuzațiile Anterior, joi, Secția pentru procurori a CSM a anunțat că va efectua, la rândul său, verificări în legătură cu acuzațiile formulate de mai mulți magistrați în documentarul Recorder, extinzând astfel aria de analiză la nivelul întregului sistem judiciar. În documentarul Recorder apar declarații ale mai multor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care susțin că conducerea Curții de Apel București ar fi modificat în mod curent componența completurilor de judecată pentru a obține soluții favorabile unor persoane acuzate de fapte de corupție. Printre dosarele invocate în material se numără cele care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, cauze cu un impact public major. Rezultatele verificărilor anunțate sunt așteptate în zilele următoare.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder (sursa: Facebook/Recorder)
Eveniment

Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat gașca Savonea, interviu exclusiv

Judecătoarea Raluca Moroșanu a acordat un interviu Recorder, care va fi difuzat duminică seară. Raluca Moroșanu este judecătoarea Curții de Apel București care a intervenit în conferința de presă organizată de conducerea CAB și a declarat că șefele Curții "terorizează" magistrații. Judecătoarea Raluca Moroșanu, interviu pentru Recorder "Am vrut să dau acest interviu pentru a le răspunde celor care au ieșit în stradă. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Probabil voi fi exclusă din magistratură pentru acest interviu, dar nu mai contează", a declarat Moroșanu. Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu vin pe fondul unei sensibilități publice accentuate privind independența justiției, după difuzarea recentă a unui documentar Recorder care a readus în atenția opiniei publice tensiunile din sistemul judiciar. Protestele pentru independența justiției din România Documentarul a declanșat proteste în mai multe orașe din România, unde sute de persoane au ieșit în stradă pentru a cere respectarea independenței justiției, transparență în conducerea instanțelor și protejarea magistraților care semnalează abuzuri interne. Manifestanții au acuzat presiuni asupra judecătorilor și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție pentru cei care vorbesc public despre disfuncționalități din sistem.

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder Foto: Observator News
Politică

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder

Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder. Fostul premier a scris, pe blogul său, azi: „Diversi adversari ai lui Dinamo ma întreabă: «Psd unde e?» Sincer, nu stiu”. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Însă cea mai mare parte a acestui articol de pe blogul său el sugerează că ceea ce se petrece acum este o lovitură de stat împotriva Justiției. Până și Adrian Năstase își bate joc de dispariția liderilor PSD după apariția dezvăluirilor Recorder „De obicei, tentativele de lovitura de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branse. Este vizat uneori și postul de ministru al justiției pentru că acesta va face viitoarele propuneri de șefi ai parchetelor”, a scris fostul premier Năstase.  De altfel, DeFapt.ro a scris despre partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”. 

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Foto: ICCJ
Eveniment

BREAKING Numărul magistraților care au semnat protestul anti-Savonea a depășit 800

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800, arată lista publicată în această după-amiază de Antonia Diaconu, procuror șef la DIICOT Pitești. Este posibil ca, la ora redactării acestei știri, numărul să fie mult mai mare. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Diaconu este una dintre inițiatoarele acestei scrisori de protest și, azi, a vorbit la TVR Info. „Secția pentru cercetarea magistraților, care face parte din Parchetul General, trebuie să i se dea putere să aibă instrumente ca să poată face ordine. E normal să fie procurori care să aibă la îndemână instrumente. Găsindu-se doar la București o secție și, la nivelul Curților de Apel, câte 2 procurori care să facă asta, nu e nici pe departe suficient”, a spus ea.  Diaconu a afirmat că a fost supusă la presiuni. „Îmi pare rău… în ultima vreme. Dacă mă întrebați acum 2 ani, aș fi zis nu. Un combo: și politic, și administrativ. Lucrurile sunt spuse într-un anumit fel ca să înțelegi despre ce e vorba”, a arătat ea.  Judecătorul Alin Bodnar, de la Forumul Judecătorilor, a vorbit despre sistemul interimatelor la conducerile instanțelor. „Președinte al instanței fiind, în coordonare cu CSM, face tot ce vrea în instanță. Putem da exemplu Tribunal București: de mult timp n-a mai fost numit un președinte de instanță cu mandat stabil, sunt detașați, delegați, pentru a fi… nu pot spune cuvântul… sunt situații în care trebuie să ne uităm să vedem care e problema. Aici e problema că se controlează prin detașări și delegări: președinte și vicepreședinte de secție se controlează modul în care se supun sau nu Consiliului”, a afirmat Bodnar.  TVR Info îl citează și pe procurorul Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Am ajuns într-un punct în care nu prea mai ai ce apăra. Nu poți spune că a afectat independența justiției când critici asemenea situații absurde care frizează și jignesc bunul simț. Nu am mari speranțe. Politicienii așteaptă să treacă emoția colectivă și caută să devieze sub așa fierbinte cu alte tipuri de manipulări publice”. „Fără modificare legislativă sănătoasă și cuprinzătoare, de reforme a sistemului de justiție și reașezare a acestui sistem pe baza unui principiu de balanță de verificare și control, să fie pârghii de control care să împiedice asemenea situații în care magistrați să fie scoși din dosare, afectând grav independența. Nu e normal ca magistrații să fie scoși dintr-un dosar și detașați în altă instituție. Ar trebui să fie situații excepționale. Dacă evaluăm rezolvarea justiției, care a ajuns să revoce condamnări definitive, să excludă probe în dosar și să dea soluții pentru lipsa probelor excluse… ceea ce e absurd”, a mai declarat procurorul Claudiu Sandu. 

Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției Foto Inquam/Octav Ganea
Politică

Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției. Care ar fi planul secret a lui Bolojan

Propaganda AUR, Realitatea TV, îl apără pe ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, și prezintă ceea ce ar fi planul secret a lui Bolojan: s-o readucă pe Laura Codruța Kovesi in fruntea DNA. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Propaganda AUR îl apără pe ministrul PSD al Justiției Într-un articol nesemnat de pe site-ul postului se susține că: „Bolojan vrea să îl demită pe ministrul Justiției pe modelul Ponta. Planul prin care a fost numită Kovesi în 2013 s-ar putea repeta”! Acest plan ar presupune ca ministrrul Marinescu să fie concediat. Bolojan să preia interimatul și să o propună pe Kovesi în fruntea parchetului anticorupție.  „Este scenariul tras la indigo cu cel din 2013, când Ponta, premier interimar la acea vreme a făcut troc cu Traian Băsescu să o numească pe Laura Codruța Kovesi în fruntea Direcției Naționale Anticorupție.  In plin scandal, Ilie Bolojan pare ca ar copia modelul Ponta din 2013, susțin surse Realitatea PLUS. Este vorba despre momentul în care Victor Ponta, premier și ministru interimar al Justiție la acea vreme, a numit-o pe Kovesi șefă a DNA. Bolojan ar vrea acum să-l mazilească pe actualul ministru al Justiției, ca mai apoi să preia el interimatul. Toate acestea ca să poată numi șeful DNA și șeful Parchetului General (...) Scopul final pentru care premierul ar încearca disperat să pună monopol pe justiție pentru a ascunde mai multe dosare de la DNA, printre are se numără dosarul vaccinurilor. Și, concomitent, să aibă acces la dosarele lui Călin Georgescu de la Parchetul General.”, se arată pe site-ul Realității TV. 

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Foto: Facebook
Politică

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder

Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder: PSD. De altfel, chiar un primar al acestui partid, Constantin Toma, din Buzău, a remarcat tăcerea prelungită a formațiunii sale politice. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Întrebat la Antena 3 de ce conducerea PSD nu a avut nicio reacție în acest scandal, Constantin Toma a spus: „Întrebați-l pe domnul Grindeanu, eu cu toți membri PSD cu care vorbesc, toți spun ceea ce simt și eu și ceea ce v-am spus și dumneavoastră. Suntem revoltați. Vreau să vă informez că nu mi-a dat raportul unde este. E o problemă foarte gravă și partidul pierde prin această tăcere. Și tăcerea înseamnă multe cuvinte uneori”.  Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Într-adevăr, Sorin Grindeanu care avea apariții publice zilnice, a dispărut din 10 decembrie. Chiar și atacurile împotriva Dianei Buzoianu (USR), ministrul Mediului, au dispărut.  Obscura Diana Tușa, deputat și vicepreședinte PSD pe porbleme de Justiție, n-a spus nimic despre reportajul Recorder. Ea este soția lui Iosif Bubble, patronul stiripesurse.ro și CURS.  Singurul lider PSD care s-a pronunțat a fost ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, un apropiat al Olguței Vasilescu, care practic a desființat ancheta Recorder și scrisoarea de protest a magistraților. El a susținut că: „De când sunt ministru al justiției nu am primit nici o sesizare a vreunui magistrat ca ar exista persecuții de natura celor invocate în scrisoarea deschisă” „De când sunt ministru al Justiției nu am primit nici o sesizare a unui magistrat ca ar exista nereguli privind desfășurarea activității CSM, privind alegerile pentru acest organism sau cu privire la desfășurarea concursurilor sau procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere” Radu Marinescu nu are însă funcții de conducere în PSD. 

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Foto: EPPO
Justiție

Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților

Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, se declară „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder și critică represaliile împotriva magistraților care au semnalat abuzuri. Ea este acum șefa Parchetului European, EPPO.  Într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi mai afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia Kovesi, „îngrijorată” de dezvăluirile Recorder, critică represaliile împotriva magistraților Mesajul integral al lui Kovesi:  „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kövesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință. În calitate de Procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare. În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic.”

Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD Foto: Tomis News
Eveniment

Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD

Cine va ancheta Recorder, la solicitarea CSM: în fruntea Inspecției Judiciare se află o judecătoare, Roxana Petcu, care a fost cercetată de DNA alături de Florentin Pandele, și este soție de demnitar apropiat PSD. Potrivit declarației de avere din 2024, ea primea bani de transport, diurnă și chirie - 113.341 de lei - deși avea vilă de 150 mp în Mogoșoaia. Vila pare să fi fost închiriată, fiindcă în declarația de avere apare uriașa sumă de peste 176.000 lei din „închiriere”, iar acesta este singurul imobil declarat de această familie. Cei doi mai dețin un BMW X1, un Mercedes SLK -un model sport - și un Volkswagen Golf. Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Roxana Petcu are un doctorat la Academia de Poliție, fiind acuzată că l-a plagiat.  Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD Ea a fost anchetată de DNA, alături de Florentin Pandele, pentru retrocedarea, în 2005, a unui teren de 26 de hectare, chiar în cartierul ANL Henri Coandă. Omul de afaceri căreia i-a retrocedat terenul, Ioan Radu Fotino, a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru înșelăciune. DNA a acuzat-o pe Petcu că nu a verificat documentele din dosar când a acceptat ca terenul să fie retrocedat și a ignorat o contraexpertiză. Însă acuzațiile au fost clasate. G4Media scrie că soluția de clasare nu se mai găsește în arhiva DNA. Soțul ei, Adrian Petcu, a fost definit de presă drept un apropiat al fostului ministru de Interne Carmen Dan, care l-a pus secretar de stat. Premierul Dăncilă l-a dat afară din acest post. Din 2022, este subsecretar de stat la Interne. Adrian Petcu a mai fost și prefect de Ilfov - numit în aprilie 2015 de guvernul Ponta - și de București, din mai 2017, când Liviu Dragnea conducea PSD.  Sub conducerea ei, Inspecția Judiciară a luat măsuri împotriva magistraților care dădeau condamnări dure sau criticau starea Justiției. Printre cei sanționați de Inspecția Judiciară s-au aflat: judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București (CAB), care a fost exclusă de cinci ori din magistratură de Secția pentru judecători a CSM ca urmare a dosarelor disciplinare deschise de Inspecția judiciară condusă de Roxana Petcu Judecătoarea Nadia Guluțanu, tot de la CAB, a primit cinci sancțiuni din partea CSM ca urmare a dosarelor disciplinare instrumentate de Inspecția Judiciară condusă de Roxana Petcu: patru excluderi din magistratură și o suspendare pe o perioadă de 6 luni. Ea și Panioglu l-au condamnat pe fostul preşedinte al CNAS, medicul Lucian Duță, la 6 ani de detenţie pentru luare de mită.  În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Azi, CSM a anunțat: „Faţă de aspectele difuzate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”. 

Afirmație halucinantă a judecătoarei Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale” Foto: captură video
Politică

Afirmație halucinantă a judecătoarei Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale”

O afirmație halucinantă a judecătoarei Liana Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale”, a fost taxată de un vicepreședinte al CNA, Valentin Jucan: „Este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Pedepsele pentru instigarea publică sunt: Fapta de a îndemna publicul să comită infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a depăși pedeapsa pentru infracțiunea instigată. Dacă instigatorul este funcționar public, pedeapsa crește la închisoare de la 1 la 5 ani și se adaugă interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă instigarea publică duce la comiterea efectivă a infracțiunii, se aplică pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune Afirmație halucinantă a judecătoarei Arsenie, despre „instigarea împotriva ordinii constituționale” Arsene a spus, referindu-se la documentarul Recorder și la redifuzarea lui la TVR: „Atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale”. Însă Jucan arată că „instigarea publică împotriva ordinii constituționale” sugerează că TVR și Recorder au comis o faptă penală. „Strict din punct de vedere juridic, expresia este folosită în două teze ale Codului penal: a) Instigarea publică – art 368 (...)   b) Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397”, arată vicepreședintele CNA.   Ce a scris Valentin Jucan pe Facebook:    „Ieri, în timpul conferinței de presă de la Curtea de Apel București, președinta acestei instanțe a făcut următoarea afirmație: “(…) atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale”, cu referire la difuzarea de către TVR a investigației Recorder.   Afirmația nu este doar eronată, ci profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată de persoana care e formulat-o.   Când unul dintre cei mai importanți actori ai sistemului judiciar din România sugerează public faptul că o investigație jurnalistică – difuzată și de postul public de televiziune, în baza misiunii sale legale – ar reprezenta ”instigare împotriva ordinii constituționale”, nu mai asistăm la o simplă opinie personală, ci la o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și la o tentativă de intimidare a presei.   Iată de ce cred asta:   Afirmația conține, în esență, trei teze grave, care trebuie separate și analizate distinct: că prezentarea documentarului la TVR ar constitui “atacul politicului instituționalizat”; că documentarul ar fi doar un “un film foarte artistic, cu pretenții de documentar”; că difuzarea acestuia ar reprezenta “instigare publică împotriva ordinii constituționale”.   Vă propun să le luăm pe rând, începând, totuși, cu o clarificare: un jurnalist de investigație NU este un procuror. Mai exact, standardul pentru presă nu este să probeze “dincolo de orice îndoială rezonabilă”, precum un procuror, ci să acționeze cu bună credință, rigoare, verificare și interes public clar.   A cere presei să producă doar ceea ce ar trece de testul unui rechizitoriu înseamnă, de fapt, a limita rolul presei și a o obliga să dubleze concluziile autorităților statului, nu la a investiga / chestiona însăși instituțiile statului.   Așa cum pentru procurori și judecători există Codurile de procedură, pentru jurnaliști există deontologia care, în cazul unei investigații de anvergura celei publicate de Recorder, trebuie să bifeze niște cerințe minimale, cum ar fi: • documentarea solidă; • verificarea și coroborarea informațiilor sensibile, critice sau acuzatoare; • dreptul la replică efectiv, nu formal; • structură care să nu manipuleze percepția; • proporționalitate între acuzații și probe; • respectarea demnității persoanelor sau protejarea identității lor (protejarea surselor); • transparență metodologică minimală.   Revenind la afirmația periculoasă de ieri, trebuie, de asemenea, clarificate câteva aspecte:   ROLUL CONSTITUȚIONAL AL TVR Societatea Română de Televiziune este, prin Legea nr. 41 din 1994, un serviciu public autonom de interes național, independent editorial, care are obligația de a asigura pluralismul informației, libera exprimare și informarea corectă a opiniei publice. Legea prevede explicit faptul că TVR trebuie: • să prezinte “în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale”; • să “asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”; • să promoveze ”valorile democratice, civice, morale” și să ”militeze pentru adevăr și justiție”. În plus, în îndeplinirea acestor atribuții, TVR trebuie să respecte ordinea constituțională – ceea ce înseamnă tocmai să garanteze dezbaterea liberă, transparentă, despre funcționarea instituțiilor statului, INCLUSIV A JUSTIȚIEI. (Cineva de la Curtea de Apel se pare că nu a citit legea de funcționare a TVR.) Prin urmare, difuzarea investigației Recorder pe postul public de televiziune: ● NU este un exces, ci se încadrează direct în misiunea legală de informare asupra ”treburilor publice”; ● NU este, în sine, un ”atac al politicului instituționalizat”, ci este un exercițiu de informare și transparență asupra unui domeniu fundamental al statului de drept. A afirma că simpla difuzare de către TVR a unei anchete critice reprezintă un ”atac al politicului instituționalizat” dovedește o lipsă de logică: serviciul public de televiziune, la fel ca oricare entitate media, este chemat să servească interesul public, nu să protejeze imaginea instituțiilor publice de critică.   ROLUL JURNALISMULUI DE INVESTIGAȚIE ÎNTR-UN STAT DE DREPT Atât jurisprudența CEDO, cât și doctrina democratică subliniază rolul presei ca fiind fundamental, primind sintagma de ”câine de pază” al democrației (watchdog). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat constant faptul că presa are o misiune esențială: să transmită informații și opinii privind chestiuni de interes general, publicul având dreptul de a le primi. Investigațiile jurnalistice în materie de justiție fac parte din aceste principii și • sunt legitime și necesare, atâta timp cât se bazează pe fapte, documente și mărturii; • pot și trebuie să ridice întrebări incomode despre independența sistemului judiciar, despre eventuale abuzuri sau complicități; • beneficiază de o protecție sporită a libertății de exprimare, întrucât vizează funcționarea unei puteri a statului, nu simple dispute de ordin privat. A reduce un astfel de demers jurnalistic la un ”film foarte artistic, cu pretenții de documentar” este, desigur, un drept la opinie, dar este – în egală măsură – o minimizare retorică a rolului de control democratic pe care îl are un jurnalist de investigație. Totul se agravează în momentul în care în aceeași afirmație este introdusă acuzație de ”instigare publică împotriva ordinii constituționale”. Efectul nu mai este doar unul polemic ci de delegitimare potențial penală a activității jurnalistice.   CE ÎNSEAMNĂ JURIDIC „INSTIGARE PUBLICĂ ÎMPOTRIVA ORDINII CONSTITUȚIONALE”? Strict din punct de vedere juridic, expresia este folosită în două teze ale Codului penal: a) Instigarea publică – art 368 · Articolul prevede un îndemn clar, serios, adresat publicului, de a comite fapte prevăzute de legea penală. Așadar, criticarea instituțiilor fie ele de rang constituțional, sau exprimarea unor opinii dure, sunt departe de a fi suficient pentru îndeplinirea prevederilor acestui articol. b) Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397 ● Acest articol se referă la acțiuni armate întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau a împiedicării exercitării puterii de stat, ori la acțiuni violente de același tip. ● Ordinea constituțională înseamnă ansamblul principiilor și instituțiilor stabilite prin Constituție: stat de drept, separarea puterilor în stat, pluralism politic, drepturi fundamentale ș.a.m.d.   Un documentar de investigație, fie el critic și incomod, care expune mecanisme de ”captură a justiției”, dar care nu îndeamnă la violență, la răsturnarea prin forță a instituțiilor sau la comiterea de infracțiuni, pur și simplu nu poate îndeplini elementele constitutive ale instigării din art. 368 și nici pe cele din sfera art. 397. Este pur și simplu o încercare de intimidare, nicidecum o opinie.   ESTE AFIRMAȚIA ÎN CAUZĂ UN ATAC LA ROLUL CONSTITUȚIONAL AL TVR ȘI LA LIBERTATEA PRESEI? Categoric, voi spune DA! Din perspectiva cadrului legal și constituțional, având bună credință și respect pentru litera și spiritul legii, se pot trage câteva concluzii: ● TVR își exercită misiunea legală atunci când difuzează un documentar de interes public major privind modul de funcționare a justiției. ● Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt protejate constituțional, cenzura fiind interzisă. A pune sub semnul întrebării, cu limbaj cvasi-penal, simplul fapt că TVR difuzează o investigație jurnalistică este în contradicție stridentă cu însăși protecția constituțională de care beneficiază TVR și orice entitate media. ● A invoca ”instigarea împotriva ordinii constituțională” este nu doar disproporționat și nefundamentat juridic, ci, de la nivelul de la care s-a făcut afirmația, este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”. 

178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Începe revolta: 178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile

Începe revolta împotriva Justiției controlate de Lia Savonea: 178 de magistrați se declară solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile. Într-o scrisoare deschisă, aceștia vorbesc despre „disfuncţionalităţi profunde şi sistemice”.  Citește și: VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă 178 de magistrați, solidari cu cei care „au avut curajul de a sesiza” presiunile „Subsemnaţii, judecători şi procurori, Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noştri Laurenţiu Beşu şi Raluca Moroşanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări. Ne exprimăm public solidaritatea cu magistraţii care au avut curajul de a sesiza problemele şi presiunile din sistemul de justiţie”, se arată, joi, într-un mesaj semnat de 178 de judecători şi procurori de la Parchetul General, DIICOT, DNA, mai multe curţi de apel, dar şi de la alte instanţe” se arată în documentul citat de news.ro.  Potrivit magistraţilor, ”adevărul şi integritatea nu trebuie sancţionate, ci protejate”. „Tăcerea nu este o opţiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menţionaţi nu sunt izolate. Disfuncţionalităţi profunde şi sistemice persistă, iar asumarea lor este esenţială. Justiţia are nevoie nu doar de curaj, ci şi de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă şi credibilă — în slujba cetăţeanului”, au mai transmis magistraţii. Aceştia au precizat că lista de susţinători urmează a fi completată în zilele următoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră