joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: maia sandu

137 articole
Politică

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei

Președintele Consiliului Județean Oradea, Ilie Bolojan s-a aflat, la 27 martie, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cu ocazia inaugurării unui parc din localitatea Băcioi, de lângă Chișinău. Tot ieri s-a aflat la Chișinău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, însă acesta nu a avut în program vreo întâlnire cu Maia Sandu. Presa din Republica Moldova a ignorat, în mare măsură, această vizită. De altfel, PSD vrea să trimită în funcția de șefă a ICR Chișinău o fostă apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, care însă a contribuit la înființarea Partidului Social Democrat European din Moldova, de facto o filială a PSD România. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei „Noi am beneficiat în ultimii ani de transferuri de bune practici, de sprijin financiar din partea UE și este rândul nostru să facem acest lucru pentru comunitățile din R. Moldova. Fiecare investiție reprezintă un punct în plus pentru servicii publice mai bune și o viață mai bună. Noi venim în R. Moldova cu recunoștință, respect și speranță. Cu recunoștință pentru toți martirii, pentru toți oamenii României și Basarabiei, care au făcut istorie. Venim cu respect pentru dvs. Dacă pentru unii istoria și geografia au fost niște oportunități, pentru dvs. istoria și geografia a fost provocări și o luptă zi de zi. Pentru asta vă respectăm. Venim cu speranța pentru un viitor mai bun, pentru prosperitate și o viață mai bună. Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova”, a declarat Ilie Bolojan, conform ziarulnational.md. Foto: Ziarul National Moldova Antena 3 a consemnat faptul că Marcel Ciolacu a efectuat, luni, o vizită în Republica Moldova şi a participat, în localitatea Ialoveni, la festivităţile prilejuite de dezvelirea busturilor lui Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD vrea să trimită șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“, fostul oligarh, acum refugiat în străinătate, un adversar al Maiei Sandu. Jurnalista Paula Erizanu, care colaborează cu The Guardian, consemnează faptul că viitoarea șefă a ICR Chișinău, Monica Babuc, este fondatoarea filialei din Republica Moldova a PSD, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei Foto: Facebook Cristian Leon Țurcanu
Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile

Un sondaj efectuat în Republica Moldova de către CBS-Research pentru WatchDog arată că Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile. Cercetarea sociologică arată însă că opiniile favorabile Rusiei sunt în ușoară creștere. Sondajul a avut un eșantion de 1000 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult și a fost realizat prin interviu telefonic moderat de intervievator. Perioada de culegere a datelor a fost 24 februarie – 3 martie 2023, iar marja de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu și PAS ar câștiga alegerile Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 46,5% dintre cei deciși să meargă la vot ar alege PAS, pe locul II fiind blocul comuniștilor, BECS, cu 31,7% din voturi, iar pe locul III s-ar situa partidul lui Ilan Șor, cu 10,4%. Alte formațiuni nu ar trecede pragul electoral, deci PAS ar putea păstra majoritatea parlamentară. Intenția de vot pentru PAS a crescut cu 5%, față de ianuarie. În ceea ce privește votul pentru funcția de președinte, Maia Sandu este preferată de 41,7% dintre cei deciși să se prezinte la urne, Igor Dodon - 25,1%, iar Ion Ceban - 6,7%. Citește și: Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs” Moldovenii vor în UE, nu în NATO Însă cetățenii Republicii Moldova nu vor în NATO - circa 56% sunt împotriva aderării la alianța militară - iar circa 45% nu cred nici că Rusia ar fi atacat Moldova dacă ocupa Ucraina și nici că Moscova ar organiza diversiuni în această țară. Cei chestionați au fost întrebați: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”. Dintre aceștia, 21% au spus că „Putin personal”, 19,5% au menționat că Federația Rusă, 19,2% – SUA, 11,7% – conducerea Ucrainei, 9,9% – NATO. Totodată, 4,5% din respondenții sondajului au spus că de vină sunt ambele țări, pe când 1,6% au indicat UE, iar 12,2% nu au avut un răspuns. Față de ianuarie 2023, a scăzut ponderea celor care dau vina pe Vladimir Putin – cu 4,1%. A crescut însă răspunderea Federației Ruse (+1,5%) și a SUA (+2,5%). Aproape 52% consideră că „Rusia a fost ameninţată de faptul că Ucraina dorea să devină membră NATO și să aibă astfel baze militare” și „Rusia de fapt luptă cu NATO în Ucraina”. Circa 26% dintre cei chestionați cred că Rusia apără republicile „populare” din Donbas - procent în ușoară creștere - iar 13% spun că Rusia desfășoară o acțiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Peste 63% din cei chestionați cred că Maia Sandu ar trebui să meargă în Rusia pentru a negocia prețurile la gaz, însă procentul este în scădere față de ianuarie. Aproape 12% spun că Moldova ar trebui să susțină Rusia „în schimbul gazului ieftin”. Sondajul arată că 51,9% dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru aderarea la UE și doar 21,6% pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică.

Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu Foto: captură video
Eveniment

Biden cere aplauze pentru Maia Sandu

Președintele SUA, Joe Biden cere, de la Varșovia, aplauze pentru Maia Sandu și Republica Moldova: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”. Discursul lui Joe Biden la Varşovia - susţinut în grădina Palatului Regal în faţa a mii de oameni, care s-au adunat aici în ciuda vremii rele - vine după ce preşedintele american a purtat discuţii cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre consolidarea flancului estic al NATO şi după ce luni a luat prin surprindere făcând o vizită chiar la Kievul aflat în bătaia rachetelor lui Putin. Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Biden cere aplauze pentru Maia Sandu Maia Sandu se află la Varșovia, în audiența care ascultă discursul lui Biden. Președintele SUA a menționat și lupta pentru libertate a cetățenilor Republicii Moldova. „Oamenii din Moldova își doresc trăiască în libertate”, a spus el. În discursul său, Biden a promis că ucrainenilor li se va face dreptate, iar Rusia va răspunde pentru ceea ce a făcut. Citește și: GALERIE FOTO Discursul „istoric” al lui Putin: atmosferă de înmormântare și personaje adormite în sală. Prigojin, șeful Wagner, n-a fost invitat – semn al căderii în dizgrație „Anul viitor voi găzdui toţi membrii NATO, pentru a 75-a aniversare a celei mai puternice alianţe. Ne asumăm responsabilitatea pentru Art. 5: un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor, e un jurământ solemn”, a reiterat Joe Biden. President Biden’s reference to the fact that Russia is stealing children is not only creating awareness about this horrific crime, it is also very powerful reminder in the US where conservative circles especially took note of this.#Ukraine #Poland #USA pic.twitter.com/MecKvHaimd— (((Tendar))) (@Tendar) February 21, 2023 El a promis ca sprijinul pentru Ucraina va continua şi a declarat că vor fi anunţate noi sancţiuni. Preşedintele şi-a încheiat discursul cu mulţumiri şi binecuvântări, în timp ce pe scenă au urcat copii de diverse naţionalităţi cu steaguri americane în mână, pe fondul sonor al melodiei Coldplay „Sky Full of Stars”.

Dîncu: Nu văd un pericol rusesc iminent Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dîncu: Nu văd un pericol rusesc iminent

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, nu crede că Rusia dorea să dea puci în Moldova. „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”, a spus el, într-un interviu pentru Europa Liberă. Pe d ealtă parte, azi, șeful diplomației române a vorbit despre situația din Republica Moldova cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres și i-a spus acestuia că „planuri rusești de destabilizare a statului vecin trebuie tratate cu toată seriozitatea”. Dîncu: Nu văd un pericol rusesc iminent „PAS a pierdut foarte mult în ultima perioadă prin suprapunerea crizelor și cred că se încearcă în Republica Moldova, în acest moment, o revigorare a simpatiei politice pentru partidul proeuropean al Maiei Sandu, pentru echipa ei”, a explicat fostul ministru al Apărării. El a apreciat că Rusia nu ar avea nevoie de o lovitură de stat în Moldova șia vorbit despre „sacrificarea” premierului Gavriliță. „Influența Rusiei în Republica Moldova este foarte mare, este consistentă, și cred că nu au nevoie de lovituri de stat sau de alte elemente pentru asta. În schimb, cred că sacrificarea premierului Gavrilița și aducerea unui om apropiat mediilor de securitate este până la urmă o interpretare a următoarei partituri”, a explicat el motivele declarațiilor și acțiunilor de la Chișinău. Citește și: Occidentul vrea să transforme Moldova în „următoarea Ucraină” iar „Maia Sandu e pregătită să se unească cu România”, spune ministrul rus de Externe Aurescu, punct de vedere diametral opus liderului PSD Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut, luni, că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, că declaraţiile foarte recente ale preşedintelui Republicii Moldova, care s-a referit la planuri ruseşti de destabilizare a statului vecin, trebuie tratate cu toată seriozitatea. „A arătat că România a susţinut, susţine şi va continua să susţină stabilitatea Republicii Moldova în mod concret şi solidar, pe toate dimensiunile, inclusiv în actualul context, precum şi integrarea sa în Uniunea Europeană", se arată în comunicat. Cei doi oficiali au făcut și un schimb de opinii privind perspectivele de soluționare a dosarului transnistrean.

Mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Mercenarii sârbi să vină cu galeria unei echipe de fotbal

Noi detalii despre puciul pregătit de Vladimir Putin în Republica Moldova: mercenarii sârbi urmau să vină la Chișinău cu galeria unei echipe de fotbal, a afirmat, luni seară, un deputat PAS, Andrian Cheptonar. Însă oficialii sârbi au negat informația potrivit căreia cetățenii acestei țări ar putea fi implicați în acțiuni de destabilizare a Moldovei. Mercenarii sârbi urmau să vină cu galeria unei echipe de fotbal „Săptămâna aceasta trebuie să aibă loc un meci de fotbal în Chișinău, între o echipă din Serbia și una din RM. Inițial, era planificat ca întreaga galerie a echipei sârbe să vină la noi în țară. Datorită eforturilor făcute de SIS, cu mult înaintea apariției informațiilor oferite de Zelenski, echipa sârbă va juca cu tribunele goale, pentru că în cadrul acestei galerii se planifica să vină diversioniști. Organele de drept ale RM vor face uz de toate posibilitățile pe care le au ca să apere regimul constituțional și dreptul cetățenilor de a se integra în Uniunea Europeană”, a declarat Andrian Cheptonar, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV. Maia Sandu a vorbit, luni, despre planurile Kremlinului de a răsturna regimul de la Chișinău, arătând că Rusia urma să se folosească de mercenari: „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru”. Azi, Serbia a negat că cetățenii ei ar putea fi implicați în astfel de acțiuni. „Solicităm părții moldovenești să ne pună la dispoziție imediat toată informația deținută în acest sens, pentru că până acum Moldova nu ne-a comunicat astfel de mesaje”, a declarat ministrul sârb de Externe, Ivan Dacic. Citește și: Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru: diversioniști cu pregătire militară atacau instituțiile și luau ostatici Acesta a adăugat că Serbia nu poate ignora subiectul, întrucât astfel de informații dăunează reputației țării, iar participarea cetățenilor sârbi la conflicte armate în afara țării este pedepsită penal.

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci „Declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre. Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul”, a afirmat Maia Sandu. Potrivit ei, „în perioada octombrie-decembrie, poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi au oprit tentativele de violenţă. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente”. Însă șeful statului moldovean a vorbit despre planurile de viitor ale Kremlinului. „Planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a afirmat Maia Sandu. Mizau pe ȘOR și oamenii lui Plahotniuc Președinta a mai spus că „planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent”. „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru. Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări”, a adăugat șefa statului, citată de newsmaker.md. Sandu a menționat că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”. Citește și: Oficial ucrainean: Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Republica Moldova „Cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional. Încercările Kremlinului de a aduce violențele în țara noastră nu vor reuși”, a menționat Sandu.

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO În fotografie, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în drum spre New York Foto: Twitter
Politică

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

Maia Sandu, maraton politic la Davos. În imagine, cu premierul Greciei Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu, maraton politic la Davos

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a realizat un adevărat maraton politic la Davos: în circa 48 de ore, ea a avut discuții cu șapte șefi de stat și de guvern, plus Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, și doi președinți ai unor bănci internaționale. Printre cei cu care s-a întâlnit a fost cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Cu președintele Confederației Elvețiene Maia Sandu, maraton politic la Davos Potrivit informațiilor publice, de pe contul de Twitter al Maiei Sandu, ea a discutat, la Forumul de la Davos cu: premierul statului Luxemburg, Xavier Bettel președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset premierul Spaniei, Pedro Sanchez cancelarul german Olaf Scholz premierul Olandei, Mark Rutte premierul irlandez, Leo Varadkar premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis It was a pleasure to greet ??@Bundeskanzler Olaf Scholz in Davos. Encouraged by #Germany’s firm support for Moldova??, reiterated our appreciation for the provided assistance, notably in the energy and defense sectors. pic.twitter.com/KKvmE24lMl— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 18, 2023 În plus, Maia Sandu consemnează discuții cu Ursula von der Leyen, cu Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și cu Odile Renaud, președintele BERD. În general, toate discuțiile au avut drept punct comun asistența economică oferită Republicii Moldova. Concluding the #WEF23 marathon on a high note with a meeting w/ ?? PM @kmitsotakis. Greece is a trusted partner for Moldova and our ??integration agenda.We agreed to further build on the already strong ??-?? cooperation and launch new partnerships in the energy sector. pic.twitter.com/55yM6kZfPg— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 19, 2023 Dar Republica Moldova a cerut din partea aliaţilor săi și sisteme defensive antiaeriene, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos. Cu președintele Băncii Europene de Investiții Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu

Favorita Ambasadei Rusiei la București, senatoarea Diana Șoșoacă, a lansat un atac suburban la adresa Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova. „Cerșește în genunchi, pe sub toate birourile, ajutor pentru Republica Moldova”, a spus Șoșoacă, într-un interviu pentru portalul Unimedia, din Moldova. Titlul articolului din Unimedia este „Șoșoacă o face cu ou și cu oțet pe Maia Sandu”. Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu „Am avut interdicție să intru în Senatul României că doamna Maia Sandu și cu Iohannis au fost în Parlament, au susținut nu știu ce chestii cu egalitatea de șanse pentru femei. Ce chestie? Ce egalitate de șanse în care o femeie nu a avut dreptul să intre în sala Senatului pentru că era doamna Maia Sandu? Aia care se duce și cerșește în genunchi, pe sub toate birourile ajutor pentru Republica Moldova. Ți-ai vândut țara doamna Maia Sandu, ți-ai vândut-o lui Soros. Nu m-am întâlnit niciodată în viața mea cu Maia Sandu și cu atât mai puțin la Oradea și dezmint total aceste știri în care eu m-aș întâlni cu Maia Sandu. Nici nu îndrăznește pitica asta să se întâlnească cu mine. Pitică din punct de vedere politic, nu altceva, că nu știu ce înălțime are, dar din punct de vedere politic este un om mic, pitic care și-a vândut țara. Ai nenorocit țara ceea, care defapt îi aparține României și vrei să devii președinta României, ți-ai vândut Moldova și cerșești ajutoarele și ți-ai vândut propria nație lui Soros vii să îmi iei și țara mea”, a spus Șoșoacă. Foto: Ambasada Rusiei la București În noiembrie, în plină invazie a Ucrainei, senatoarea Diana Șoșoacă a sărbătorit Ziua Unității Naționele a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook. Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În martie, senatoarea Diana Ivanovici-Șoșoacă alături de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, se arăta într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro Foto: Twitter
Eveniment

Maia Sandu a cheltuit în străinătate 25.000 de euro

În 2022, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro, scrie agora.md. Potrivit acestei publicații, Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare pe parcursul anului 2022. Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro În medie, o vizită în străinătate a Maiei Sandu a costat sub 1.300 de euro, în condițiile în care a fost inclusiv la New York, un oraș foarte scump. În plus, președintele Republicii Moldova a călătorit în unele deplasări cu avioanele altor șefi de stat. De exemplu, Maia Sandu a zburat din Londra marți, 20 septembrie, în același avion cu președintele polonez Andrzej Duda, liderul estoniei Alar Karis și generalul NATO Jens Stoltenberg. Avionul aparținea Poloniei. „Cheltuielile administrației prezidențiale pentru vizitele externe efectuate în anul 2022 au constituit 514.403,43 de lei, mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut. Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei”, scrie agora.md. Un euro este puțin sub 21 de lei moldovenești. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Pe de altă parte, în 2022, președintele României, Klaus Iohannis, a avut 21 de deplasări externe în 2022, care au implicat cheltuieli de peste 16,6 milioane de lei, adică peste 3,32 de milioane de euro. Asta înseamnă aproape 160.000 de euro pentru fiecare vizită în străinătate a unei delegații oficiale conduse de șeful statului.

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră