vineri 14 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interzise

7 articole
Eveniment

Fermele de nurcă și șinșila, interzise

Fermele de nurcă și șinșila, interzise. Camera Deputaților a adoptat marți proiectul de lege care interzice, începând cu 1 ianuarie 2027, creșterea și uciderea speciilor de șinșila și nurcă în scopul obținerii blănurilor. Proiectul a trecut cu 217 voturi "pentru", șase "împotrivă" și șapte abțineri, marcând o schimbare semnificativă în protecția animalelor din România. Fermele de nurcă și șinșila, interzise Deputatul PNL Gheorghe Pecingină, inițiatorul proiectului, a subliniat că aceasta este o victorie importantă pentru iubitorii de animale. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II "România se alătură țărilor europene care pun capăt abuzurilor și cruzimii față de animale", a declarat el. Pecingină a explicat că proiectul de lege include un amendament ce prevede compensații pentru fermele afectate, astfel încât acestea să aibă timp să-și închidă activitatea sau să se mute în alte țări unde astfel de practici sunt permise. Fermele de blănuri, criticate Andreea Roseti, reprezentanta Humane Society International (HSI), a evidențiat că România devine a 22-a țară din Europa care interzice aceste ferme. "Ne pasă de sănătatea publică, de calitatea apei și a aerului", a afirmat ea, subliniind că fermele de blănuri sunt mult mai dăunătoare decât se crede inițial. Condițiile de viață ale animalelor în ferme Roseti a atras atenția asupra condițiilor dificile în care sunt ținute animalele în aceste ferme: "Sunt animale care trăiesc în cuști de plasă, fără a avea șansa să își exprime comportamentele naturale." Ea a explicat că animalele sunt ținute în captivitate toată viața, iar durata lor de viață este de aproximativ opt luni, fiind sacrificate pentru blănuri. Tendința europeană: renunțarea la blănuri La nivel european, industria de blănuri este în scădere, iar tot mai multe case de modă renunță la blănuri în colecțiile lor, ca răspuns la cererea publicului. "Tendința mondială este de a renunța la purtarea blănurilor naturale", a adăugat Andreea Roseti, subliniind că publicul susține această schimbare. Impactul economic al deciziei Potrivit deputatului Pecingină, industria de blănuri din România avea o cifră de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro, iar acum, în țară, mai există doar o singură fermă de nurcă la Brașov, care a fost relocată din Olanda. Pe lângă aceasta, potrivit HSI, mai funcționează nouă ferme de șinșila. Această decizie marchează un pas important în alinierea României la standardele europene privind protecția animalelor și reflectă dorința de a elimina practicile considerate inumane și dăunătoare pentru mediu.

Fermele de nurcă și șinșila, interzise (sursa: Facebook/HSI in Romania)
Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 (sursa: Pixabay)
Internațional

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035. Statele membre UE au aprobat în noaptea de marţi spre miercuri planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035, impunând astfel motoare 100% electrice, informează AFP. Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux. Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene, potrivit Agerpres. "Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Kremlinul folosește arme interzise în Ucraina (sursa: Twitter/ Ukraine Weapons Tracker)
Eveniment

Kremlinul folosește arme interzise în Ucraina

Kremlinul folosește arme interzise în Ucraina. Ministrul adjunct al apărării, Anna Maliar, a declarat că Rusia încalcă legile și obiceiurile războiului prin testarea de noi arme împotriva Ucrainei. "Rușii folosesc o gamă largă de arme care sunt interzise de legile internaționale. Și nu numai atât: folosesc unele arme pentru teste, pentru cercetare. De fapt, ei folosesc războiul pentru a testa noi arme, iar toate acestea se aplică aici. Unele arme sunt testate cu succes aici. Unele modele au fost exagerate în ceea ce privește caracteristicile lor calitative și se dovedește că nu pot fi folosite în mod normal aici, deloc." Kremlinul folosește arme interzise în Ucraina Vicepremierul a explicat că testarea armelor noi în luptă în timpul unui război reprezintă o încălcare a legilor și obiceiurilor de război. https://twitter.com/CanadianUkrain1/status/1535492262939041792 Maliar a mai spus că, până la sfârșitul lunii mai, 65% din nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei erau asigurate de Ministerul Apărării, iar restul de 35% de voluntari și de ajutorul internațional. Ea a precizat că este vorba în principal de muniție și echipamente, precum căști și veste antiglonț. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Maliar susține că există un deficit de veste antiglonț în unitățile ucrainene, dar conducerea militară ucraineană face eforturi semnificative pentru a rezolva acest deficit. Conducerea militară ucraineană livrează în mod regulat muniție și echipamente și nu le depozitează în depozite pentru perioade lungi de timp din cauza riscului ca acestea să fie distruse de lovituri cu rachete rusești. În martie, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a desfășurat cea mai recentă rachetă hipersonică Kinzhal asupra unui depozit din Deliatyn, regiunea Ivano-Frankivsk, potrivit Pravda. Ocupanții ruși au făcut, de asemenea, o demonstrație cu aruncătoarele de flăcări grele Solntsepek pe teritoriul ucrainean. Potrivit Departamentului britanic al Apărării, aceste sisteme pot lansa bombe cu vid, a căror utilizare este interzisă de dreptul internațional în zonele în care ar putea exista civili.

Moldova începe "derusificarea" presei (sursa: manchester.ac.uk)
Internațional

Moldova începe "derusificarea" presei

Moldova începe "derusificarea" presei. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o lege ce interzice difuzarea de emisiuni de ştiri ruseşti în această ţară, unde tensiunile între forţele prooccidentale şi cele proruse s-au accentuat odată cu conflictul din Ucraina, informează agenţia de presă AFP. Potrivit acestei legi asupra "securităţii informaţiei", este interzisă "transmiterea la radio şi la televiziune a emisiunilor de ştiri, militare, politice şi analitice ale unei ţări care nu a ratificat convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră". Moldova începe "derusificarea" presei De asemenea, 50% dintre programele străine difuzate la televiziune trebuie să provină din Uniunea Europeană (UE), SUA sau din ţări semnatare ale acestei convenţii europene. În mod concret, posturile de televiziune din Republica Moldova nu vor putea difuza decât filme, seriale, programe muzicale sau emisiuni de divertisment ruse. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În fapt, interdicţia de a difuza emisiuni de ştiri - care a fost deja decisă în 2017 şi apoi anulată în 2020 - este în vigoare de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, potrivit Agerpres. În faţa acestei ofensive, Republica Moldova - ţară majoritar românofonă, dar cu o importantă minoritate rusofonă, precizează AFP - afişează un sprijin hotărât pentru Kiev. Ea găzduieşte refugiaţi de război, a depus o candidatură de aderare la UE şi a obţinut promisiunea europenilor pentru o majorare importantă a ajutorului militar. Republica Moldova, în componenţa căreia este Transnistria, un teritoriu separatist ce se învecinează cu Ucraina, se teme că Moscova ar putea-o alege ca ţintă, cu atât mai mult cu cât regiunea separatistă a susţinut că a fost vizată în aprilie de tiruri provenind dinspre Ucraina. Autorităţile ruse au exprimat critici foarte virulente la adresa Chişinăului.

Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol (sursa: The Independent)
Internațional

Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol

Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol. Federația Rusă ar putea utiliza muniții cu gaz de fosfor în Mariupol, în condițiile în care luptele pentru orașul asediat se intensifică, spune Ministerul britanic al apărării, citat de The Telegraph. Ministerul britanic al apărării a explicat că armamentul utilizat anterior de forțele ruse în regiunea Donețk "ridică posibilitatea angajării lor viitoare în Mariupol". Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol Instituția guvernului de la Londra a precizat că trupele invadatoare au continuat bombardamentele în regiunile Donețk și Lugansk, cu "forțele ucrainene respingând mai multe atacuri, ceea ce a dus la distrugerea de tancuri, vehicule și echipament de artilerie rusești". Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Potrivit Londrei, faptul că forțele ruse continuă să se bazeze pe bombe neghidate "le diminuează abilitatea de a discrimina atunci când țintesc și efectuează lovituri, în timp ce cresc major riscul de noi victime civile". Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spunea că următoarea săptămână va fi mai crucială decât oricare alta. "Trupele ruse vor trece la operațiuni și mai mari în estul statului nostru", declara liderul ucrainean. Jurnaliștii CNN, care spuneau că invazia rusă pare să se îndrepte către o nouă turnură brutală, au anunțat că, în timp ce Federația Rusă își plănuiește următorul asalt major, Occidentul intenționează să sporească ajutorul militar pentru Ucraina.

Rușii folosesc arme interzise (sursa: Twitter/breakingnews_ua)
Internațional

Rușii folosesc arme interzise

Rușii folosesc arme interzise. Oficialii ucraineni susțin că au dovezi că forțele ruse au folosit bombe cu cu submuniţii, arme interzise de convenţiile internaţionale, în două regiuni din sudul teritoriului său, a asigurat luni procurorul general ucrainean Irina Venediktova, scrie Agerpres. Rușii folosesc arme interzise Întrebată în timpul unei conferinţe de presă despre posibila utilizare a unor astfel de arme pentru a bombarda Kievul, dna Venediktova a răspuns că ea "nu are dovezi concrete" cu privire la utilizarea lor în capitală şi că "investigaţii" sunt în curs. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Dar avem dovezi ale folosirii bombelor cu submuniţii în regiunea Odesa (mare port ucrainean la Marea Neagră) şi în regiunea Herson", oraş pe care a pus mâna armata rusă, a adăugat ea. "Vedem, mai ales datorită muncii voastre, a dumneavoastră jurnaliştilor, că sunt folosite şi alte arme interzise. Dar, în ceea ce mă priveşte, nu pot să menţionez decât cazurile în care am dovezi în mod foarte concret. Când am de exemplu (...) fragmente (din aceste dispozitive) sau o analiză a terenului", a adăugat ea, fără a oferi alte detalii. ONG-uri internaţionale precum Amnesty International şi Human Rights Watch au susţinut că au strâns dovezi ale utilizării bombelor cu submuniţii în zone în care se află civili în Ucraina. Aceste arme pot conţine câteva zeci de mini-bombe care se dispersează pe o suprafaţă întinsă dar nu toate explodează, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila chiar şi la mult timp după conflict

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina (sursa: Telegram/Oleksandr Marcușin)
Internațional

Rușii au folosit bombe cu fosfor

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina. Primarul din Irpin, Oleksandr Markușin, acuză forțele ruse că au atacat marți seara suburbia Kievului și mai multe localități din nord-vestul capitalei ucrainene folosind bombe cu fosfor. Rușii au folosit bombe cu fosfor „Ieri, 22 martie, seara târziu, ocupanții ruși au folosit muniții interzise cu fosfor asupra periferiei de nord-vest a Kievului. ‼ Zona afectată aproximativă – Gostomel-Irpin. Folosirea unor astfel de arme de către trupele inamice împotriva civililor este o crimă împotriva umanității și o încălcare a Convențiilor de la Geneva din 1949”, a scris primarul Markușin, într-o postare pe Telegram. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Un atac cu arme chimice al Rusiei în Ucraine este o "amenințare credibilă", a avertizat miercuri președintele Joe Biden, la plecarea de la Casa Albă spre Bruxelles, potrivit Le Figaro. Președintele american efectuează un maraton diplomatic în Europe, unde va participa joi la trei summituri: NATO, G7 și cel al Uniunii Europene. Ulterior, acesta va vizita Polonia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră