vineri 14 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aerian

12 articole
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

Obiect în flăcări peste munții României (sursa: Facebook/Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont)
Eveniment

Obiect în flăcări peste munții României

Obiect în flăcări peste munții României. Salvamontiştii din judeţele Gorj şi Hunedoara au fost alertaţi, marţi seara, după ce pe cer a fost observat un obiect luminos ce părea, iniţial, un avion care ar avea probleme tehnice, potrivit informaţiilor postate pe pagina de Facebook a Salvamont România. Obiect în flăcări peste munții României "Un meteorit a pus în stare de alerta salvamontiştii din Hunedoara şi Gorj. După ce, în zona Lupeni - Uricani, pe cer a fost observată o lumină puternică, cu flacără şi zgomot, care s-a deplasat în mare viteza către sud, la mica distanţă peste creasta masivului Vâlcan, salvamontiştii aflaţi în tura operativă în bazele Salvamont Hunedoara şi Salvamont Gorj au intrat în alertă, prima supoziţie fiind un avion cu probleme", se arată în postare. Conform aceleiaşi surse, situaţia era iniţial incertă, deoarece nu existau apeluri la 112 cu privire la eveniment şi nici nu era declanşată o alertă de aeronavă cu probleme sau prăbuşită. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice "Informaţii şi imagini ulterioare le-au permis salvamontiştilor să îşi dea seama că este vorba de un meteorit care a urmat o traiectorie către SSE , pe linia Stăneşti - Târgu Jiu - Târgu Cărbuneşti. Informaţii care vor apărea în orele următoare ne vor confirma dacă acesta s-a prăbuşit în România sau chiar a avut altitudine şi viteză suficientă să ajungă în Bulgaria sau Serbia", se mai precizează în postare.

Ucrainenii au nevoie de sprijin aerian pentru o contraofensivă eficace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucrainenii au nevoie de sprijin aerian

Ucrainenii au nevoie de sprijin aerian. Contraofensiva ucraineană a intrat în cea de-a treia săptămână cu rezultate mixte în faţa superiorităţii aeriene şi a liniilor defensive kilometrice ale Rusiei, în special în est şi în regiunea Zaporojie (sud-est), unde se concentrează cele mai grele lupte şi unde Moscova a trimis întăriri, comentează luni EFE. Ucrainenii au nevoie de sprijin aerian Bilanţul ucrainean până acum este de opt mici localităţi recucerite la sud de Doneţk şi în Zaporojie, ultima fiind Piatihatki, care a fost cucerită după o bătălie crâncenă, potrivit unei înregistrări video publicate luni de comandantul-şef al forţelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi. Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a recunoscut că situaţia "în est este dificilă", întrucât Rusia desfăşoară o ofensivă în direcţiile Liman (Doneţk) şi Kupiansk (Harkov), "încercând să preia iniţiativa". În acest scop, ruşii "au concentrat un număr semnificativ de unităţi în est, în special unităţi de asalt aeropurtate", a indicat Maliar. În schimb, trupele Kievului - care încearcă să ajungă în oraşele ocupate Berdiansk şi Melitopol pentru a rupe coridorul terestru creat de-a lungul Marii Azov - au respins forţele ruse în direcţia Zaporojie la o distanţă de șapte kilometri şi au eliberat 113 kilometri pătraţi, a specificat ea. Rușii nu recunosc pierderile teritoriale Ministerul rus al Apărării nu a recunoscut pierderea niciunei localităţi şi continuă se afirme zilnic că respinge atacurile ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a declarat luni că unităţi ale grupurilor Vostok (Est) şi Iug (Sud) au respins trei asalturi în sudul regiunii Doneţk (est), două în Zaporojie (sud) şi patru în apropierea oraşului Doneţk, rezultând pierderi de 440 de soldaţi inamici, precum şi armament distrus. Cu toate acestea, preşedintele mişcării "Împreună cu Rusia" din Zaporojie, Vladimir Rogov, a recunoscut cu o zi în urmă pierderea controlului operativ asupra satului Piatihatki, iar luni a comunicat că soldaţii ucraineni "au lansat o altă ofensivă în direcţia Orihiv", unul dintre epicentrele luptelor din sud-est. Linie defensivă densă De la Piatihatki ucrainenii pot să ajungă la Vasilivka, pe unde trece o importantă magistrală care duce spre sud la Melitopol, în apropiere de Marea Azov, un important centru logistic şi de aprovizionare pentru trupele ruse. De la Orihiv, trupele Kievului încearcă să împingă forţele inamice spre sud, spre Tokmak, de unde pornesc două magistrale - spre Melitopol şi, respectiv, Berdiansk. Dar calea spre aceste puncte strategice din Zaporojie nu va fi însă uşoară pentru armata ucraineană. O hartă interactivă actualizată frecvent de Brady Africk, de la departamentul de presă al American Enterprise Institute şi analist de informaţii din surse deschise (OSINT), arată o linie defensivă densă la sud de zona unde au loc în prezent cele mai grele lupte, în special în jurul localităţilor Vasilivka şi Tokmak. Fortificaţii, tranşee, şanţuri antitanc şi mine În octombrie trecut, Rusia a început să instaleze o linie defensivă extinsă - începând din Crimeea, trecând prin sudul şi estul Ucrainei şi extinzându-se pe partea rusă a frontierei până în Belarus. Apărarea rusă este formata din fortificaţii, tranşee, şanţuri antitanc şi mine, printre alte obstacole. Kievul a recunoscut deja că este dificil să avanseze, întrucât Rusia şi-a intensificat atacurile de artilerie şi cu mortiere, precum şi bombardamentele aeriene şi a trimis întăriri în direcţiile Zaporojie şi Doneţk pentru a zădărnici înaintarea ucrainenilor. Serviciile secrete britanice au indicat luni că, în ultimele zece zile, Rusia a început probabil să relocheze elemente ale grupului de forţe de pe malul stâng al Fluviului Nipru pentru a "întări sectoarele Zaporojie (sud) şi Bahmut", în Donbas. Zelenski: Avansăm pas cu pas Londra a prezentat imagini care ar arăta că peste 20 de elicoptere suplimentare au fost desfăşurate pe aeroportul din Berdiansk, la aproximativ 100 de kilometri de linia frontului. Marea Britanie consideră că este posibil ca Rusia să fi obţinut un avantaj temporar în sud, în special cu elicopterele de atac care folosesc rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor terestre. Citește și: VIDEO Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean asupra unor poziții rusești fortificate "Trupele noastre avansează. Poziţie cu poziţie, pas cu pas, avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său cotidian duminică seară. De altfel, preşedintele Zelenski a convocat luni Statului Major General al Comandamentului Suprem, la care au participat comandanţi militari şi şeful serviciilor de informaţii militare pentru a analiza situaţia operativă de pe front, aprovizionarea trupelor cu muniţii şi previziunile privind acţiunile inamicului în viitorul apropiat.

China, dronă și avioane în Taiwan (sursa: Twitter/Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China, dronă și avioane în Taiwan

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas. Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa zece kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk. Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk. Citește și: Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean. Bombardamente intense, dar sterile Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi. Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar "nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras". Pe frontul de sud, situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev. Herson, principala țintă a ucrainenilor Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie. Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud. Un element-cheie: rachetele HIMARS Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA. Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

Cehia și Polonia gata să apere spațiul aerian slovac (sursa: Pixabay)
Internațional

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac

Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac. Republica Cehă ar putea să fie implicată, alături de Polonia, în protejarea spaţiului aerian al Slovaciei, a anunţat purtătoarea de cuvânt al Ministerului Apărării slovac, Martina Kakascikova, transmite marţi TASR. Cehia și Polonia, gata să apere spațiul aerian slovac La finalul lunii aprilie, ministrul apărării slovac Jaroslav Nad a declarat că Polonia este pregătită să protejeze spaţiul aerian al Slovaciei din momentul retragerii avioanelor MiG-29 şi până la primirea aparatelor F-16 comandate din Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Referitor la această chestiune, reprezentanta Bratislavei a adăugat că Ministerul Apărării slovac doreşte să discute atât despre aspectele juridice, cât şi despre cele practice cu Polonia şi Republica Cehă, potrivit Agerpres. În funcţie de forma finală a documentelor semnate, Polonia ar putea începe patrularea spaţiului aerian slovac în timpul verii sau în toamnă. Potrivit ministerului citat, Slovacia ar urma să se doteze cu primele şapte avioane F-16 în prima jumătate a anului 2024.

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor (sursa: Telegram/ДСНС України)
Internațional

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor

Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor. Armata rusă a bombardat din nou miercuri mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, a anunţat serviciul de stat pentru urgenţe (SES). Unul dintre atacuri a afectat cartierul Şevcenko, unde cel puţin două persoane au fost rănite, transmite EFE. Kiev, atacat aerian. Locuitorii, țintele rușilor Potrivit SES, atacurile din această zonă au provocat prăbuşirea unui bloc de locuinţe de 12 etaje şi căderea altei construcţii adiacente, de nouă etaje. Unităţi de pompieri şi salvatori aflaţi în apropiere au sosit imediat la locul exploziilor şi au început să evacueze locatarii şi să îndepărteze molozul. Marţi, cel puţin patru persoane au fost ucise şi 40 salvate dintr-un imobil din cartierul Sviatocin (vest), după ce un atac aerian rus a provocat un incendiu, potrivit autorităţilor locale. Cel puţin alte două atacuri s-au soldat cu mai mulţi răniţi în oraş. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei La aproape trei săptămâni după invadarea Ucrainei, armata rusă şi-a intensificat în ultimele zile atacurile şi vizează îndeosebi oraşe, unde luptele fac ravagii, precum Harkov (nord), cartiere din Kiev, Mariupol (sud) sau Mikolaiv (sud), dar şi vestul ţării. Mariupol, o catastrofă umanitară de proporții Consilierul Ministerului de Interne ucrainean, Vadim Denisenko, a declarat miercuri că aproximativ 20.000 de civili au reuşit până acum să fugă din oraşul-port Mariupol cu maşini personale, potrivit Reuters. Supuşi bombardamentelor ruse în ultimele două săptămâni, locuitorii din Mariupol au rămas blocaţi în oraş, fără căldură, electricitate şi apă potabilă, au transmis oficiali ucraineni. Cel puţin 200.000 dintre ei au nevoie urgentă să fie evacuaţi. Totodată, serviciile de urgenţă din regiunea Harkov (est) au anunţat miercuri că, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, cel puţin 500 de locuitori ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat informaţia şi aminteşte că Rusia insistă că nu atacă civili.

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă în ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă. Alianța va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană. Anunţul a venit vineri seara de la secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Reuters. NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă Summit-ul urmează reuniunii de joi a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, în cadrul căreia opt naţiuni estice au invocat Articolul 4 din tratatul fondator al Alianţei, care prevede consultări în cazul în care oricare dintre aliaţi consideră că integritatea lor teritorială este ameninţată. "Nu trebuie să existe loc pentru neînţelegeri: vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului, citat de EFE. Citește și: Performanța lui Putin: Rusia a pierdut într-o singură zi 1.000 de soldați, susține ministerul ucrainean al Apărării. Bilanțul pierderilor rusești "Trebuie să luăm acest lucru în serios şi exact asta facem. Iar acum, pentru prima dată, desfăşurăm forţele de răspuns ale NATO ca parte a unei apărări colective. Şi vorbim de mii de soldaţi, vorbim de capacităţi aeriene şi maritime. Toţi fac parte, de fapt, din forţele operative permanente", a declarat Stoltenberg, adăugând că este vorba de trupe americane şi europene, în special din Franţa şi Germania. "Trebuie să fim pregătiţi să facem mai mult. Chiar dacă asta înseamnă că trebuie să plătim un preţ. Pentru că suntem implicaţi pe termen lung", a spus el, referindu-se la sancţiunile economice dure pe care aliaţii şi Uniunea Europeană le impun Rusiei pentru comportamentul său. "Obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina" Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev. El a avertizat, de asemenea, că "obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina", reamintind că Moscova a cerut garanţii obligatorii că Alianţa nu se va extinde şi mai mult şi că îşi va retrage trupele şi armele la graniţele sale din 1997, când mai multe ţări foste sovietice au aderat. La reuniunea de vineri au fost invitaţi preşedinţii instituţiilor UE, precum şi Finlanda şi Suedia, deoarece "această criză ne afectează pe toţi", a subliniat Stoltenberg. Potrivit declaraţiei publicate la finalul summit-ului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor. NATO cere Rusiei oprirea imediată a ofensivei militare Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare. Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean. De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.

NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei după Consiliul NATO - Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria. NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa. Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre. NATO întărește poliția aeriană a Bulgariei Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar. Cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. "Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz. Acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective", a menţionat ministrul apărării bulgar. Președintele bulgar respinge ultimatumul rusesc Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei. Care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est. Rusia a cerut și retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a "arătat cu degetul" în mod special spre Bulgaria. "Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi", a afirmat demnitarul bulgar. Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept "inacceptabilă şi fără sens". "Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui", a subliniat Radev. Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră