luni 17 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5075 articole
Politică

Tarom, compania în care contribuabilii au pompat miliarde de lei, linia privată a politicienilor: cursa Bruxelles-București, deviată prin Strasbourg ca să ia patru europarlamentari

Cursa Tarom Bruxelles-București a fost deviată prin Strasbourg ca să ia 4 europarlamentari, scrie publicația Politico. Potrivit acestei publicații, a fost vorba de zborul RO374. Compania este pe pierdere din 2007 și, potrivit unei estimări a fostului ministru al Economiei Claudiu Năsui, statul a investit în această companie circa 2,3 miliarde de lei, din 2010. Cursa Bruxelles-București, deviată ca să ia 4 europarlamentari „A fost o săptămână lungă la Strasbourg, iar pentru parlamentarii români este un drum lung spre casă. Din fericire pentru ei, compania aeriană de stat Tarom a fost dispusă să devieze unul dintre zborurile sale regulate Bruxelles-București prin orașul francez pentru a-i lua pentru ultima sesiune înainte de Crăciun, relatează Josh Posaner. Serviciu pe măsură: Un posesor de bilet civil a declarat că a fost informat în avans despre schimbarea itinerariului, cu explicația din partea serviciului clienți că aceasta a venit „la cererea europarlamentarilor români”. Inutil să mai spunem că pasagerul a observat cel puțin patru europarlamentari urcând în zborul RO374 când acesta a ajuns la Strasbourg joi seara târziu. Tarom a fost rugat să comenteze”, a scris Politico. Într-adevăr, datele FlightRadar arată că, la 15 decembrie, cursa Tarom RO374, care circulă direct din capitala Belgiei în cea a României, a fost deviată prin Strasbourg. Avionul a decolat mai devreme cu circa 100 de minute, a ajuns în 41 de minute la Strasbourg, iar de acolo a ajuns la București. TAROM nu a mai este o companie profitabilă din 2007. „De 15 ani, TAROM a adunat datorii de 220 de milioane de euro, trebuie să plătească avioane de 580 de milioane de euro, iar în conturile societății au intrat ajutoare de stat de 210 de milioane de euro. Compania e ținuă pe linia de plutire cu bani publici, iar perspectiva falimentului apare în zare”, scria, la 15 august 2022, Europa Liberă România. Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, a calculat că statul român a investit din 2010 peste 2,3 miliarde de lei în TAROM. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse

Tarom, compania în care contribuabilii au pompat miliarde de lei, linia privată a politicienilor: cursa Bruxelles-București, deviată prin Strasbourg ca să ia patru europarlamentari
BCR: Din 2,8 milioane de clienți persoane fizice, doar 12 persoane și-au mutat conturile după votul negativ al Austriei (Economedia)
Politică

BCR: Din 2,8 milioane de clienți persoane fizice, doar 12 persoane și-au mutat conturile după votul negativ al Austriei (Economedia)

Din 2,8 milioane de clienți persoane fizice ai BCR, doar 12 persoane și-au mutat conturile după votul negativ al Austriei a declarat vicepreședintele BCR, Dana Dima, în emisiunea Deșteptarea la Europa FM, preluată de Economedia. Doar 12 persoane și-au mutat conturile de la BCR „Îmi asum responsabilitatea de a nu detalia foarte mult pentru fiecare client în parte. Dar nici nici nu aș vrea să minimizez importanța fiecărui client. Nu reprezintă sub nicio formă un impact în bilanțul băncii, pentru că, dincolo de toate, suntem o bancă solidă, puternic capitalizată, iar efectul celor 12 clienți persoane fizice nu este important”, a spus Dana Dima. În ceea ce privește votul negativ al Austriei, Dana Dima a spus: „Este un moment de dezamăgire pentru noi toți, pentru că suntem români, trăim în România de zeci de ani lucrăm aici. Toți colegii mei, 5.300 de angajați, au fost la fel de dezamăgiți și supărați de această decizie. Dar poate că este un moment important, chiar dacă noi nu suntem parte din partea politică.” Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Demersuri la nivel de cancelar și președinte al Austriei De asemenea, vicepreședintele BCR a explicat cum sprijină grupul bancar aderarea României la spațiul Schengen: „Avem eforturi concrete, la nivel de grup Erste și la nivelul Băncii Comerciale Române, de a informa și de a sprijini demersurile politice și diplomatice și aș vrea să vă spun foarte clar și responsabil că aceste demersuri sunt la nivel de cancelar și de președintele al Austriei, pentru că noi considerăm că România trebuie să fie parte din Europa și trebuie să aibă aceleași drepturi și aceleași responsabilități în același timp ca orice țară din Europa”. Dana Dima a mai afirmat că aceste întâlniri au avut loc și înainte de votul din Consiliul JAI: „Atât acum, dar și înainte, pentru că noi nu ne-am asumat acest rol în ultimele zile sau în ultimele ore, la nivelul președintelui Grupului Erste au existat aceste discuții și întâlniri la nivel înalt în care am susținut poziționare avantajelor economice ale României, pentru că noi considerăm că România este o țară importantă pe harta Europei și considerăm că trebuie să facem multe lucruri, să dezvoltăm multe lucruri și mai ales să creăm încredere în în societate. Deci aceste întâlniri au avut loc, repet, nu în ultimele ore sau minute și nu în aceste zile doar, ci dinainte și vor avea loc în continuare. Sprijinul Băncii Comerciale Române și al grupului este necondiționat.”

S-a enervat și Kelemen Hunor: Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei în privinţa Schengen
Politică

S-a enervat și Kelemen Hunor: Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei în privinţa Schengen

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa regimului de la Viena: „Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei în privinţa Schengen”, a spus el. Acum câteva zile, la Digi 24, el spunea că "austriecii" sunt de vină pentru ratarea în Consiliul JAI a votului privind intrarea ţării noastre în Schengen și că Austria a făcut „o măgărie”. Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei "Decizia abominabilă şi stupidă a Austriei, o decizie incorectă, imorală şi neruşinată ca joc politic. România, în urmă cu 11 ani, a îndeplinit condiţiile tehince de aderare şi toate acestea le-a demontat în momentul de faţă Austria doar pentru că a putut, pentru că o problemă internă a Austriei nu poate fi rezolvată nicidecum fără defăimarea altora. Noi trebuie să ţinem în continuare morţiş de principiile noastre, trebuie să ne continuăm munca, trebuie să cerem lărgirea Schengen cu demnitate, curaj şi fără compromisuri. Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei", a afirmat liderul UDMR. Kelemen Hunor participă vineri, la Cluj-Napoca, la o reuniune a a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR. În urmă cu o zi, într-un interviu la Digi24, Kelemen Hunor a arătat că "austriecii" sunt de vină pentru ratarea în Consiliul JAI a votului privind intrarea ţării noastre în Schengen, având în vedere că România a îndeplinit toate criteriile necesare prevăzute în acord. "România a făcut ce avea de făcut, nimeni nu ştia că se întoarce Austria aşa brusc. (...) Nu avem de ce să reproşăm unii altora nimic în acest moment. Dacă ar fi fost o problemă cu criteriile tehnice, atunci sigur că ar fi fost îndreptăţit oricine să ne spună "nu v-aţi făcut treaba cei de la guvernare". Şi supărarea de aceea este foarte mare. Am fost umiliţi pe nedrept. Sigur că sunt furios. (..) Austria a făcut o măgărie şi, în loc să meargă pe evaluarea tehnică, aşa cum ar fi trebuit, a dat un vot politic", a argumentat liderul UDMR. Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen Potrivit acestuia, Austria "a încălcat Acordul Schengen" care nu vorbeşte despre criterii politice, ci de criterii tehnice.

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen
Politică

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, fost CEO al Erste, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen. Într-un interviu pentru Die Presse, din Austria, el a spus că este păcat că Austria își folosește dreptul de veto în UE într-o astfel de situație. Potrivit lui Treichl, acest vot este „îngrijorător și de neînțeles”. El a îndemnat cabinetul de la Viena „să lucreze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile pentru aderarea României la Schengen”. Treichl este acum președintele Consiliului de Supraveghere al Fundației Erste, parte din Erste Group, care controlează a doua cea mai mare bancă din România, BCR. El este și președintele Forumului Alpbach, o importantă platformă de discuții fondată în 1945. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times Atac neobișnuit al unui important bancher austriac Iată cum a decurs interviul pentru Die Presse: „Die Presse: Ce părere aveţi despre atitudinea Guvernului Federal al Austriei faţă de dorinţa României de a intra în Schengen? Andreas Treichl: Cred că este păcat că Austria îşi foloseşte dreptul de veto în UE într-o astfel de situaţie. Veto-ul este o slăbiciune instituţională a Uniunii Europeană şi trebuie evitat pe cât de mult posibil. Mă întristează faptul că am folosit acest instrument ca să blocăm accesul României în spaţiul Schengen. Die Presse: Viena justifică veto-ul prin situaţia dramatică de la frontiere. Andreas Treichl: Putem avea opinii diferite în această privinţă. De altfel, este surprinzător faptul că cifrele privind migraţia, pe care Austria le foloseşte ca argument, sunt semnificativ diferite de cifrele vehiculate de Frontex, agenţia UE de protecţie a frontierelor. Pentru cei din exterior, este imposibil de înţeles cine are dreptate aici. La toate astea se adaugă şi faptul că Austria şi-a arătat poziţia de respingere a aderării mult prea târziu. Se pare că în ultimele săptămâni, guvernul de la Viena şi-a schimbat opinia, din motive neştiute, iar acest fapt este îngrijorător pentru pentru toată lumea. „Ceea ce am împiedicat ar trebui remediat cât mai curând posibil” Die Presse: Reprezintă securitatea frontierelor un interes vital pentru Austria astfel încât a fost necesară folosirea dreptului de veto? Andreas Treichl: Cu siguranţă nu. A fost o decizie de politică internă, care a fost mai importantă pentru guvernul Austriei decât pentru efectul pe care l-ar avea pe plan extern. Die Presse: Politica internă controlează politica europeană – credeţi că îi lipseşte Austriei o perspectivă strategică asupra UE? Andreas Treichl: În acest moment, nu ne aflăm deloc într-o poziţie strategică favorabilă. Încercarea de a convinge UE să preia gestionarea problemei pan-europene a azilului şi a migraţiei nu se poate realiza prin utilizarea dreptului de veto. Această problemă ar fi trebuit discutată din timp, cu propuneri realiste şi soluţii. Iar acest lucru nu s-a întâmplat. Die Presse: Ce ar trebui să facă acum Guvernul Federal al Austriei pentru a remedia disensiunile care au apărut? Andreas Treichl: Austria şi-a exprimat dreptul de veto; acum ar trebui să lucreze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile pentru aderarea României la Schengen. Ceea ce am împiedicat să se întâmple săptămâna trecută ar trebui remediat cât mai curând posibil. Aceasta este singura cale de a ieşi din această situaţie”.

Adrian Năstase apără privatizarea Petrom: compania avea datorii de 30.000 de miliarde de lei. Cu 50.000 de angajați, Petrom rafina mai puțin decât OMV, cu 6.000 de angajați
Politică

Adrian Năstase apără privatizarea Petrom: compania avea datorii de 30.000 de miliarde de lei. Cu 50.000 de angajați, Petrom rafina mai puțin decât OMV, cu 6.000 de angajați

Fostul premier Adrian Năstase apără, într-un articol publicat pe blogul său, privatizarea Petrom: compania avea, la momentul vânzării, datorii de 30.000 de miliarde de lei (vechi, adică trei miliarde lei noi), după ce Guvernul ștersese deja datorii din perioada 1998-2000 de circa 10 miliarde lei vechi. Adrian Năstase apără privatizarea Petrom Fostul premier arată că comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de Parlament și că prețul obținut de statul român a fost de 1,5 miliarde euro pentru 51% din acțiuni. Ce precizează Adrian Năstase: România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut conditionat de intelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise. Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004 (...) Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro, in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă. Fostul premier amintește că petrolul este al statului român, dar zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. „Un esec penibil legat de neacceptarea noastră in Spatiul Schengen (vă aduceti aminte cine a rezolvat prima fază a intrării in Spatiul Schengen, prin eliminarea vizelor pentru romăni, incepând cu 1 ianuarie 2002?) se translatează spre o componentă importantă a negocierilor noastre pentru aderarea la Uniunea europeană, aderare care ne-a adus importante beneficii directe si indirecte, inclusiv financiare”, mai scrie Năstase. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare”

George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”
Politică

George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”

Președintele AUR, George Simion, a fost primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus. „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”, i-a spus scriitorul Igor Bergler. Incidentul a fost relatat de Cristian Tudor Popescu care, la rândul său, îl citează pe Nicolae Cotruț, student al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, și colaborator al site-ului Republica. Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte „În după-amiaza zilei de sâmbătă, la Târgul de carte "Gaudeamus", și-a făcut apariția, însoțit de gărzi, George Simion, președintele AUR. Obișnuit să fie înconjurat doar de oamenii bine instruiți de către aparatul de Partid, Simion a întins mâna primei persoane care i-a ieșit în cale. Bună ziua, spune Simion. Bună ziua, nu aveți ce căuta aici, răspunde persoana. De ce nu? Dumneavoastră nu știți să citiți, vă faceți de râs. Știți dumneavoastră sigur chestia asta? întreabă Simion. Da, sunteți o rușine! Să vă dea Dumnezeu sănătate!, îi spune Simion, apoi pune mâna pe umărul persoanei de lângă și continuă: și familiei dumneavoastră. Asta cu familia e o amenințare de tip mafiot? Simion a părăsit rapid perimetrul, acompaniat de privirile încruntate ale celor din alai, care ținteau cele două elemente dușmănoase, și și-a continuat traseul prin zonele mărginase ale târgului, unde se găsesc editurile mici”, a relatat Popescu. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Scriitorul Igor Bergler a scris pe pagina sa de Facebook, redistribuind postarea: ”Doar ca să ştiti. Despre mine e vorba”.

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41
Politică

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41. Ele sunt echipate cu prize USB pentru alimentarea dispozitivelor mobile şi vin cu sisteme de informare audio-video vizibile din orice loc al salonului, inclusiv Wi-Fi gratuit. Primele tramvaie Astra Imperio au început să circule în București Vehiculele vin la pachet cu controlori dedicați care vor fi prezenți în mijloacele de transport în comun de la ieșirea în circulație și până la retragerea în depou, a anunțat directorul STB, Adrian Criț. “Pentru o perioadă nedeterminată, vom avea în fiecare tramvai câte un angajat care se va ocupa de partea de control cât și de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă pe parcurs. Chiar dacă tramvaiele sunt monitorizate video, aceasta este o măsura suplimentara, pentru că, din păcate, cu mijlocele de transport în comun circulă și persoanele certate cu legea. Ne dorim ca cetățenii care utilizează mijlocele de transport în comun să fie cei fideli care își achită titlurile de călătorie”, continua directorul STB. Primarul general al Capitalei care a efectuat o scurtă călătorie cu unul dintre aceste tramvaie a declarat, ulterior, că „este un moment de bucurie pentru Bucureşti” şi a precizat că sunt în ultima fază de achiziţie 100 de autobuze electrice din bani europenei şi 100 de troleibuze care vor fi cumpărate cu bani din Fondul de mediu. „Este un moment de bucurie pentru Bucureşti - primele 15 din cele 100 de tramvaie pe care le avem contractate cu Astra Arad. În afară de cele 100 de tramvaie, mai avem în ultima fază a achiziţiei 100 de autobuze electrice, bani europeni, ca tramvaiele, 100 de troleibuze, bani din Fondul de mediu. De asemenea, o să lansăm curând achiziţia pentru 22 de troleibuze, pentru care ne-a fost acceptată finanţare prin PNRR şi, de asemenea, am mai depus şi solicitări, dar suntem în competiţie cu alte localităţi, pentru alte 44 de alte tramvaie şi solicitare de finanţare pentru 150 de alte autobuze”, a afirmat Nicuşor Dan, sâmbătă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”
Politică

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și președinte al Consiliului Național al PSD, pare a fi pe contrasens când scrie despre eșecul primirii României în Schengen. El arată cu degetul spre deficiențe ale statului român și desființează propaganda României în legătură cu acest subiect. „Chiar și atunci când ne lovim violent cu fruntea de pragul de sus, noi căutăm explicații despre OZN-ul care ne-a lovit”, scrie, ironic, Vasile Dîncu. Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen Iată câteva motive care ar putea explica eșecul României, potrivit unei lungi postări pe Facebook a lui Vasile Dîncu: „Toți arătăm cu degetul spre Austria, spre premierul ei sau spre legăturile cu Putin. Da, asta asa este. Dar nu știam până acum? Știam foarte bine toate aceste lucruri, dar nu am avut o strategie pentru a contracara aceste tendințe de extremă dreaptă sau influență a Rusiei. Cred că trebuie să acceptăm că nu este o întâmplare, ci un eșec politic neasumat, chiar dacă acceptăm că este de vină Austria și Rusia” „Am văzut în timpul desfășurării JAI o știre, pe surse, cum ne-au obișnuit în ultima vreme influencerii unei instituții importante, că Germania și Luxemburg condiționează Austria că nu vor vota Croația, dacă nu acceptă România și Bulgaria. Absolut jenantă această minciună, chiar dacă era semnată de un jurnalist viu, dar care nu era în sală. Pentru cei care am cunoscut vreodată relațiile Germaniei, pare ridicol să poți chiar minți că Germania alege România în detrimentul Croației. Votul a arătat desigur ca informația a fost o minciună, gândită, probabil, de un mic manipulator care a vrut să arate că Președintele României își folosește influența personală puternică pe care o are în Germania și Luxemburg” „Iar în portul Constanța, în prezent, este funcțional un singur scanner pentru mărfuri, dar chiar și acela se oprește câteodată. Țigările de contrabandă pentru pe piața neagră trec la noi, tiriștii noștri sunt condamnați pentru asfixierea unor emigranți ilegali” „Au trecut 11 ani de când știam că trebuie să ne pregătim, iar noi ne-am agitat doar în ultimele două luni” Spre finalul lungii sale postări, Dîncu cere: „Să lăsăm să treacă două-trei zile și să curgă discursul de autovictimizare și doinele de jale, dar apoi ar trebui să ne uităm cu realism la acest eșec politic major și să facem o analiză, să evaluăm obiectiv și să vedem unde greșim, iar apoi să ne facem un plan serios pe care să îl începem chiar de a doua zi. Nu de luni, nu după vacanța de Crăciun”. Citește și: Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)
Politică

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României
Politică

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: declarațiile publice arată că oficialii acestei țări au trecut, brusc, de la zero obiecții la o opoziție radicală. Pe de altă parte, presa din Austria, precum și partidele de opoziție, sunt critice față de veto-ul guvernului Nehammer. Cum și-a schimbat Austria poziția Iată cum a evoluat relația cu Austria pe acest subiect: Februarie 2022: ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se întâlnește cu omologul din România, Lucian Bode. Karner nu ridică obiecții. Dimpotrivă, potrivit lui Bode este favorabil primirii României în spațiul Schengen. România acceptă voluntar două misiuni de evaluare Schengen. Ambele rapoarte sunt pozitive, Austria nu ridică obiecții 16 noiembrie 2022: Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București 18 noiembrie. Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, a anunțat ministrul de interne Gerhard Karner. Schimbarea radicală nu are o explicație clară și mai mulți politicieni români au acuzat legăturile subterane ale unor politicieni austrieci cu regimul Putin. Ei au amintit de vizita din aprilie a cancelarului Nehammer în Rusia, în plină invazie în Ucraina. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă Presa din Austria, ușor favorabilă României Presa austriacă nu pare a fi prea preocupată de problema extinerii Schengen și o tratează ca pe un subiect secundar. Câteva articole și titluri arată însă mai degrabă o atitudine favorabilă României. Der Standard: „Prin veto-ul ei, Austria este singură în UE”. Publicația prezintă pe larg poziția României și-l citează pe Eugen Tomac, care spune că Nehammer a respins „orice argument rațional”. Die Presse are un editorial în care îl acuză pe cancelarul Nehammer că este o copie palidă a lui Viktor Orban. Die Presse scrie că România și Bulgaria și-au făcut temele în chestiune Schengen. „Un vag aer de operetă a plutit asupra lui Karl Nehammer în urmă cu două săptămâni, când a pășit în fața microfonului pentru a-și justifica dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen”, mai arată die Presse. Der Kurier îl citează într-un întreg articol pe fostul ministru ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, care spune că veto-ul Austriei este „prostesc și egocentric”.

Negrescu (PSD): În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen
Politică

Negrescu (PSD): În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

George Simion declară ferm că România importă uraniu de la talibani! Liderul AUR a încurcat Kazahstanul cu Afganistanul
Politică

George Simion declară ferm că România importă uraniu de la talibani! Liderul AUR a încurcat Kazahstanul cu Afganistanul

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Rafinăriile au deja surse alternative
Politică

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Rafinăriile au deja surse alternative

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare
Politică

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră