joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5035 articole
Politică

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte

„Am deblocat posturile din Sănătate. Am văzut că aseară domnul Bolojan număra iar paturi, contabil. Încă nu a înţeles că viaţa oamenilor nu este un tabel excel. Aici însă vreau să le mulţumesc în mod special celor 14 deputaţi PNL care au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan şi au votat acest amendament. Celorlalţi le transmit să le fie ruşine”, a spus, azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Burduja, în tabăra cu Bode și Gorghiu Deputații liberali care au votat proiectul legislativ și au încălcat ordinul de partid sunt: Sebastian Burduja, Bogdan Huțucă, Octavian Oprea, Marcel Vela, Andrei Teslariu, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Popa Alexandru, Sebastian Rusu, Ionuț Stroe și George Scarlat. Întrebat de ce măsura privind deblocarea posturilor a fost promovată acum, liderul PSD a susținut că inițiativa a aparținut social-democraților și că Guvernul a reacționat ulterior. „O să vă pun la dispoziție cel puțin două memorandumuri făcute de Rogobete și de noi pentru deblocarea posturilor în sănătate. În Parlament se fac legi. Noi am depus primii acest amendament, după care s-a speriat Ilie Bolojan și a făcut ședință de Guvern. Foarte bine. E bine că, într-un final, și-a dat seama că greșește. Eu cred că legea de astăzi este mult mai completă și acest amendament cuprinde mai multe lucruri, astfel încât acest blocaj din sănătate să fie depășit”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă, chiar azi, fostul ministru Rogobete, a recunoscut că abia la 1 aprilie - când era clar că guvernul Bolojan va fi dat jos - secretarul general al ministerului Sănătății a cerut Direcțiilor de Sănătate să contabilizeze posturile libere din spitale, de câte angajări ar fi nevoie. „De ce nu am început mai devreme? Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”, a explicat Rogobete. 

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte
Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru
Politică

Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru

„Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva!”, a declarat, la Digi 24, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Azi, fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, a adus mai mulți angajați din sistemul medical în sala de plen a Camerei Deputaților, în semn de protest pentru tăierile din Sănătate și i-a numit ipocriți pe cei aflați la guvernare pentru că au făcut un memorandum care să deblocheze posturile „din disperare politică”. „Asta mi se pare ipocrizie” Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, joi, acuzațiile formulate de fostul ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, potrivit cărora solicitările sale privind deblocarea posturilor din sistemul sanitar ar fi fost refuzate. Șeful Executivului a declarat că un astfel de material nu a ajuns pe masa Guvernului: „Deci, în ședința de guvern nu a ajuns un astfel de material, înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Dar, neștiind ce spune domnul Rogobete, nu pot să fac alte comentarii legate de acest lucru. Dacă se probează că a ajuns în ședința de guvern un astfel de memorandum și a fost scos de pe ordinea de zi, nu mi-aduc aminte de așa ceva, și nu fug de nicio răspundere pe tema asta...” Acum, Pîslaru confirmă cele afirmate de Bolojan.  „Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva! Deci ca acum să vii şi să te baţi cu pumnul în piept cât de grea e situaţia, dar să fii ministru atâtea luni de zile şi să nu ceri formal, prin Memorandum, alocarea de posturi, asta mi se pare ipocrizie. Şi trebuie spus asta ca să audă lumea cine se plânge acum şi ce responsabilităţi avea până deunăzi”, a afirmat, miercuri, Dragoş Pîslaru la Digi 24. Azi, fostul ministru Rogobete a publicat pe Facebook un document, semnat de secretarul general al ministerului Sănătății, în care se cere DSP-urile să contabilizeze de câte angajări ar fi nevoie în spitalele de stat. Documentul este din 1 aprilie, când se știa că PSD vrea să răstoarne guvernul Bolojan. Rogobete susține că l-a elaborat așa de târziu fiindcă s-a luptat pentru salariile angajaților din sistemul medical de stat. „Procesul pentru realizarea memorandumului a început în mandatul meu, în luna aprilie 2026. Vă las documentul oficial prin care am solicitat tuturor spitalelor din România să transmită necesarul de personal medical. Așa începe legal și administrativ un astfel de demers. De ce nu am început mai devreme?   Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”. 

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el
Politică

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus, într-un interviu pentru Gândul, că crede că ar fi un bun premier, dar „în mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului”. Acum câteva zile, Peiu se pregătea să fie președinte al Senatului, ceea ce i-ar fi permis să ajungă președinte interimar al României, dacă Nicușor Dan era suspendat. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Peiu a fost consilierul lui Adrian Năstase, iar în 2022 a fost propus în CA-ul Transgaz de penalul PSD Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului.  AUR vrea la guvernare, dar cu condiția să desemneze premierul „Nu există o decizie care să spună că, dacă AUR va obține funcția de premier, va fi desemnat domnul Ionescu sau domnul Popescu. Eu spun că da, aș fi un bun premier. Dar aceasta nu este o propunere a partidului. Aș fi o propunere bună pentru funcția de premier, dar nu sunt singura opțiune. În mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului. În mod normal, dacă vom obține funcția de premier sau vom avea posibilitatea de a desemna candidatul pentru această funcție, prima alegere este președintele partidului”, a spus Peiu la Gândul.  El a insistat pe mesajul că AUR nu va vota un guvern din care să nu facă parte. „Orice partid parlamentar, într-o țară în care nu există majorități unipolitice, unipartinice, este dispus la discuții pentru formarea unei majorități. Nu suntem iraționali. Prima condiție este prezența noastră într-o formulă guvernamentală. Nu există posibilitatea de a vota un guvern din care să nu facem parte. A doua chestiune: avem câteva puncte importante în program. A treia chestiune este legată de funcția de prim-ministru și de garanția aplicării unui program. Toate cele trei sunt importante, dar prima este nenegociabilă. Următorul premier, din perspectiva AUR, trebuie să fie membru AUR, pentru a avea garanția că putem schimba cel puțin o parte semnificativă dintre actualele politici publice, care ne-au adus în actuala criză economică”, a arătat Peiu.  Petrișor Peiu a fost, pe parcursul carierei sale, beneficiar al bunăvoinței PSD: în iunie 2022, penalul Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului, l-a propus pe peiu în CA-ul Transgaz. Însă acționarii au respins propunerea.  între 2001 și 2002 a fost consilierul premierului PSD Adrian Năstase, care ulterior a ajuns la închisoare pentru corupție.  între 2003 și 2004 a fost vicepreședinte la Agenția pentru Investiții Străine, tot în guvernarea Năstase Peiu a făcut parte din CA-urile Sidex (1999-2000), Romtelecom (1997-2000) și Electroputere Craiova (2003-2005), chiar înainte de privatizarea acestora. 

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării
Politică

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării

Federația Sindicală Solidaritatea Sanitară nu participă la greva Sanitas și sugerează că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arată această federație. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Sindicaliștii scriu că „campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării”.  Legea salarizării este perfectibilă, dar tot este mai bună decât actualul sistem, arată acești sindicaliști „În acest moment există riscul ca proiectul noii legi a salarizării, în partea privitoare la angajații din sănătate, să fie transformat în câmp al bătăliilor politice. Altfel spus, există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice. Miza acțiunilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) nu se limitează la apărarea împotriva reducerii veniturilor salariale, ci continuă cu partea cea mai importantă: asigurarea unor creșteri salariale reale.   Concentrarea mediatică exclusiv pe pierderile salariale riscă să transmită mesajul că asta este tot ce doresc angajații din sănătate. Un astfel de mesaj este greșit.   Angajații din sănătate își doresc creșteri salariale reale împreună cu o lege echitabilă și au dreptul legitim la asta.   Lupta angajaților din sănătate nu este (și nu trebuie să fie) doar pentru blocarea scăderii veniturilor, ci pentru creșterea reală a veniturilor salariale.   Campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării.   Dacă ne raportăm la „dezastrul” vehiculat în spațiul public, atunci putem constata că, de fapt, pe forma actuală a proiectului de lege (adică cea convenită în cadrul negocierilor) riscul unor scăderi ale veniturilor salariale:   - Vizează sume și procente mult mai reduse - sumele sunt, cel mai adesea, de ordinul zecilor sau sutelor de lei iar procentul celor afectați este de cca.15% dintre angajații din sănătate. (Aceasta este un procent de risc maxim, ce ia în considerare cel mai trist scenariu.) - Însă, deoarece pentru noi orice risc de diminuarea veniturilor salariale contează, acționăm pentru eliminarea tuturor acestor riscuri. Deși nu aveam încă garanții reale (acestea putând fi furnizate doar de forma finală a legii), nu a existat nici un semn care să arate intenția celor cu care negociem de-a genera în mod intenționat reduceri ale veniturilor salariale. (Riscul estimat de noi este determinat - în cea mai mare parte - din modalitate diferită - prudentă, din partea noastră - de-a estima impactul prevederilor legale.)   Adevărat miză a proiectului de lege nu este doar evitarea scăderilor salariale! Acest obiectiv este asumat public de cei care au propus proiectul de lege, nefiind încă finalizate măsurile de garantare a protecției împotriva tuturor riscurilor de diminuări ale veniturilor posibile.   Deocamdată Guvernul este victima diferenței dintre intențiile anunțate și efectul real al proiectului de lege. Disponibilitatea de-a înțelege unde greșește și de a corecta erorile sugerează că ar putea face acest lucru până la capăt, eliminând toate prevederile ce riscă să determine scăderi ale veniturilor salariale și creșteri ale unora dintre ele.   Miza completă a FSSR în aceste negocieri este o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cât mai mulți angajați din sănătate. Din această perspectivă: - În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate. - Sperăm ca parcursul firesc al negocierii grilelor de salarizare (în intervalul până la +15%) să amplifice procentul beneficiarilor creșterilor salariale. - Alternativa „nici o lege” nu face decât să conserve inegalitățile actuale, generând o situație în care nimeni nu câștigă (toți pierzând prin continua diminuare a salariului real).   Există în continuare o problemă structurală a proiectului legii salarizării: este centrat aproape exclusiv pe creșterea salariilor de bază, dezavantajând drepturile aferente condițiilor de muncă și permanenței.   Așa cum am mai precizat în mod public, din această perspectivă proiectul legii salarizării continuă, din nefericire, politica inițiată de cei care acum strigă împotriva legii salarizării, cea mai vizibilă intervenție fiind cea făcută prin OUG nr. 19/2024.   FSSR se străduiește să modifice în cea mai mare măsură posibilă această distorsiune amplificată în ultimii ani și preluată în proiectul de lege. Ne dorim ca noua lege să asigure în cea mai mare măsură posibilă creșteri ale tuturor categoriilor de venituri salariale, odată cu cele ale salariilor de bază.   Cea mai bună armă de apărare împotriva dezinformării este … informarea privind prevederile proiectului de lege. În felul acesta angajații din sănătate înțeleg pentru ce trebuie luptat, respectiv ce trebuie modificat pentru a avea parte de creșteri reale ale veniturilor salariale.   În această luptă FSSR a pus la dispoziția tuturor, de la început, Comparatorul de salarii. El permite fiecărui angajat să vadă care este evoluția negocierilor, care este direcția în care trebuie să se îndrepte negocierile și care este impactul formei actualizate a proiectului legii salarizării. FSSR nu cere angajaților din sănătate să aibă încredere în Guvern ori în unul sau altul dintre partidele politice. Trebuie să negociem cu fiecare în parte și să punem presiune pe fiecare dintre aceste părți.   În momentul în care evoluția negocierilor va sugerea imposibilitatea de atinge obiectivele stabilite FSSR nu va ezita să activeze protestele.   Protestele sunt legitime atâta timp cât au ca singur obiectiv apărarea intereselor angajaților din sănătate”, se arată în comunicatul acestei federații.   

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege
Politică

Bolojan cedează șantajului PSD pentru ca România să nu piardă un miliard de euro din PNRR: retrage HG-ul privind Strategia Biodiversității, depune proiect de lege

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a retras hotărârea de guvern prin care a fost adoptată Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după ce PSD a amenințat că o va ataca în Justiție. În schimb, strategia urmeză să fie adoptată sub forma unui proiect de lege care a fost depus, azi, la Senat. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Dacă ea nu va fi adoptată, nemodificată, până la 31 august, România va pierde aproape un miliard de euro. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei”, a explicat Bolojan. Premierul așteaptă ca PSD să-și respecte promisiunea de a adopta rapid proiectul de lege, fără modificări „Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro.   Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi.   Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta.   Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro.   Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege.   Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei.   Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege.   În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată.   Atrag atenția că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană și eventualele modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități”, a scris Bolojan.  

Kelemen Hunor negociază să treacă în tabăra PSD. Pozițiile PSD, preluate de UDMR
Politică

Kelemen Hunor negociază să treacă în tabăra PSD. Pozițiile PSD, preluate de UDMR

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că se va vedea cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, săptămâna aceasta. Tot azi, Kelemen Hunor a scris un mesaj criptic pe Facebook, în care propune un așa-numit guvern de tranziție. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Ideile PSD, susținute de UDMR „Există o soluție: cel puțin până la sfârșitul anului ar trebui format un guvern de tranziție, de încetare a focului. Cum spun mereu: picioarele in groapa cu apă rece (...) Nu trebuie să vă iubiți. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru oameni și pentru țară”, a scris președintele UDMR.   Pe de altă parte, UDMR pare să preia ideile PSD în ceea ce privește două legi majore: legea urbanismului și cea a salarizării unice. Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat marţi că va propune în Parlament ca trecerea atribuţiei de eliberare a documentaţiilor de urbanism către Primăria Capitalei să aibă loc de la 1 noiembrie 2028, în cadrul dezbaterilor la Codul urbanismului - exact așa cum cere și PSD.   În plus, el a anunțat că parlamentarii UDMR nu vor putea susţine proiectul legii salarizării în forma actuală. „În ce ne priveşte, avem reţineri în continuare, atât pe sănătate, cât şi pe educaţie. Deci, în perioada imediat următoare, noi nu vom putea susţine forma în care suntem astăzi cu acest proiect legislativ”, a arătat ministrul Dezvoltării.    Azi, întrebat dacă va purta noi negocieri, în afară de UDMR, Grindeanu a răspuns: ”Haideţi, cum ar zice un clasic în viaţă, pas cu pas. Partidul Social Democrat a mers la ultimele consultări şi la primele, după demiterea guvernului Bolojan, cu propunere cât se poate de clară, că ne asumăm guvernarea, că avem propunere de prim-ministru în persoana mea şi că nu avem niciun fel de ezitare din acest punct de vedere. Acelaşi lucru îl vom spune şi când vom fi chemaţi iarăşi, la următoarele consultări”.   

Sorin Grindeanu propus să devină Cetăţean de Onoare al Judeţului de către un consilier AUR
Politică

Sorin Grindeanu propus să devină Cetăţean de Onoare al Judeţului de către un consilier AUR

Consilierul judeţean al AUR Marcel Mihoc a propus, în şedinţa extraordinară festivă de marţi, dedicată Zilei Judeţului Timiş, ca preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, Sorin Grindeanu, să primească titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului, întrucât a făcut pentru judeţ "mai mult decât întreaga clasă politică", scrie Agerpres. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Intervenţia a avut loc în timpul dezbaterii proiectului de hotărâre prin care medicului Margit Şerban i s-a acordat acest titlu, în cadrul şedinţei festive. „O persoană care a făcut pentru acest judeţ mult mai mult decât a făcut toată clasa politică” „Noi, cei de la AUR, vom vota pentru acordarea titlului medicului Marghit Şerban, fără nicio rezervă. Întrebarea mea este când vom face cetăţean de onoare pe profesorul Poenaru, pe Bârsăşteanu, pe Dumitraşcu, pe Brânzan, pe Săndesc, pe Bratu, pe Păunescu şi pe ceilalţi (medici - n.r.)? Pentru că la nivelul judeţului Timiş, în afară de contribuţia doamnei profesor, şi dumnealor au avut o contribuţie deosebită în actul medical. Vorbesc doar de medici. Dar trec şi la clasa politică. Dintre toţi politicienii pe care îi cunosc de peste 30 de ani, domnul Sorin Grindeanu este o persoană care a făcut pentru acest judeţ mult mai mult decât a făcut toată clasa politică şi îl propun ca pe viitor să fie şi dumnealui propus ca Cetăţean de Onoare. Este o părere personală şi o concluzie trasă după 30 de ani de activitate politică, profesională, economică, ca om de afaceri şi aşa mai departe", a declarat Marcel Mihoc, consilier judeţean AUR Timiş, care a fost în trecut secretar general al PSD Timiş.Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alexandru Iovescu, a răspuns că pentru anul viitor se poate face o astfel de propunere, pentru ca Sorin Grindeanu să devină cetăţean de Onoare al Judeţului Timiş.

Averea impresionantă a sindicalistului Marica, care apără interesele prea-cinstiților vameși. SedLex, condus de Marica, e în grevă de solidaritate cu Sanitas
Politică

Averea impresionantă a sindicalistului Marica, care apără interesele prea-cinstiților vameși. SedLex, condus de Marica, e în grevă de solidaritate cu Sanitas

Vasile Marica, personajul care din 1995 este președinte al Sindicatului Național Vamal Unirea, iar din 2005 conduce și Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe și Alianta Nationala a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, a terminat la 35 de ani o facultate - inginerie și management turistic la Universitatea de Agronomie București - și a strâns o avere impresionantă în calitate de lider sindical. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Încă un lider sindical mai bine plătit decât președintele României În CV-ul său nu există nici un fel de altă activitate în afară de cea de lider sindical.  Potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, care acoperă anul fiscal 2023, el câștiga, net, din cele două funcții de președinte al unor organizații sindicale, suma de 15.457 lei pe lună, mai mult decât premierul sau președintele României. Proprietățile sale imobiliare sunt impresionante:  500 mp teren intravilan în Otopeni (achiziționat în 2022); 1.401 mp teren intravilan în Căciulați (2022); 1.355 mp teren intravilan tot în Căciulați (2023, prin contract de vânzare-cumpărare); Casă de locuit de 120 mp în Otopeni, construită în 2022, deținută 100%. În plus, el deținea un cont bancar în valoare de 260.000 euro, deschis în 2023. Sindicatul Sedlex, condus de Vasile Marica, a anunțat că azi funcționarii din ANAF, Autoritatea Vamală Română și Ministerul Finanțelor, vor declanșa greva de solidaritate, în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării: „Această poziție radicală este determinată de inechitățile profunde pe care proiectul de lege le creează în sistemul bugetar, dar și de impactul financiar negativ major asupra angajaților”. 

Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD
Politică

Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a exclus o guvernare alături de AUR, dacă acest partid va clarifica relația cu partenerii occidentali. Însă liderul PSD a susținut că, până la 15 august, România va avea un guvern nou: „Nu rămânem în acest blocaj. Eu sunt foarte optimist că după 15 august vom avea un guvern cu puteri depline”.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Însă, în ceea ce privește AUR, el a cerut „clarificări”.  Grindeanu îi cere lui Simion să promită că se va purta frumos, pro-occidental, dacă îl ia la guvernare „În acest moment, ei trebuie să-și clarifice niște lucruri. În primul rând, există o lipsă de credibilitate a unor lideri, așa cum am mai spus. Eu, cel puțin, am mari semne de întrebare în cuvântul lor și în ceea ce spun că vor să facă. În al doilea rând, ceea ce este și mai grav, eu nu am văzut clarificări la o parte dintre acești lideri. Nu am văzut nici în aceste zile, apropo, de exemplu, de atacurile cu drone ale Rusiei și de aceste drone care au intrat pe teritoriul României. L-am văzut parcă doar pe Peiu. În rest, pe nimeni. Este o liniște. L-ați văzut pe domnul Dungaciu să spună ceva? L-ați văzut pe Simion să spună ceva? L-ați văzut să spună ceva despre sancțiunile contra Rusiei?”, a spus Grindeanu despre AUR, la Antena 3, potrivit transcrierii stiripesurse.ro. Potrivit președintelui PSD, AUR trebuie să-și definească fără echivoc orientarea politică și relația cu partenerii occidentali înainte de a putea deveni un posibil partener de guvernare. „Aici este o chestiune pe care, din perspectiva mea, trebuie să o clarifice ei, dacă vor să devină un partener frecventabil, nu doar din perspectiva PSD, ci din perspectiva oricărui partid pro-occidental”, a declarat Sorin Grindeanu.  

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale
Politică

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale

PSD a contestat, luni, mai multe hotărâri de guvern pe care le consideră neconstituţionale, apreciind că Executivul condus de premierul interimar Ilie Bolojan are un mandat limitat în privinţa iniţierii de acte normative. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri, avize emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Iordache emite avizul negativ, PSD atacă HG-urile în instanță și face plângeri penale Deocamdată, PSD a depus la Secretariatul General al Guvernului patru plângeri prealabile prin care îi solicită premierului demis Ilie Bolojan să nu transmită spre publicare în Monitorul Oficial patru hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie 2026 și să le reintroducă pe circuitul decizional, în vederea revocării sau reconsiderării. Însă marți urmează să depună plângeri la Curtea de Apel București.  Prima plângere vizează hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. Documentul stabilește 11 obiective naționale, instituții responsabile, termene, surse de finanțare, indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare. În acest caz, Consiliul Legislativ nu a emis un aviz negativ, ci a restituit proiectul, prin răspunsul nr. R1852 din 22 iulie, arătând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse avizării sale. PSD folosește tocmai această calificare pentru a susține că un Guvern demis nu putea adopta documentul, Codul administrativ interzicându-i promovarea unor politici noi. Strategia are efecte pe termen lung și poate influența proiecte precum construcția autostrăzilor, exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep și finalizarea sau construirea unor hidrocentrale, apreciază PSD. A doua hotărâre de guvern modifică reglementările privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio. Actul a primit avizul negativ nr. 689 din 23 iulie al Consiliului Legislativ. A treia hotărâre modifică mai multe acte normative în domeniul ocupării forței de muncă. Proiectul a primit avizul negativ nr. 688 din 23 iulie, potrivit site-ului stiripesurse.ro.  Cea de-a patra hotărâre reglementează acordarea, suspendarea, modificarea și încetarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu handicap. Și aici a emis aviz negativ instituția condusă de Iordache. „Sesizăm Parchetul General - pentru ca procurorii să analizeze, în limitele competenţelor lor legale, consecinţele penale ale adoptării şi punerii în executare a unor acte constituţional interzise”, a mai anunțat PSD. 

Olguța Vasilescu vrea un spital de paliație la Craiova: costuri astronomice și fără bani de la UE, în această etapă
Politică

Olguța Vasilescu vrea un spital de paliație la Craiova: costuri astronomice și fără bani de la UE, în această etapă

Consiliul local din Craiova - controlat, politic, de PSD și Olguța Vasilescu - urmează să aprobe studiul de fezabilitate la un spital de paliație (îngrijri pentru bolnavi în faza terminală). Spitalul va avea 100 de paturi și va costa 486.004.193 de lei, scrie newsedge.ro - un cost enorm raportat la alte centre sau spitale de paliație construite tot de administrațiile locale.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Pe Facebook, un locuitor din Craiova arată că alte spitale de paliație au fost mult mai ieftine. Alte spitale de paliație, construite tot de stat, incomparabil mai ieftine „La Piatra Neamț un spital de paliație costă 27,8 milioane pentru 40 de paturi, adică 695.000 per pat, de 7 ori mai puțin decât la Craiova. La Galați 50 de paturi costă 30 de milioane, adică de 8 ori mai puțin decât la Craiova. Tot administrații PSD, zic să-i convoace Olguța să le arate cum se face (...) Să mai zic și că nu spune de unde ia banii? La Galați au accesat fonduri europene, dar la noi doar sunt menționate, nu e vreo certitudine, iar prietenul Ciolacu nu mai e la guvern să spargă pușculița să-ți dea bani din fondul de urgență ca atunci când ratezi fondurile europene. Cazul Pașca ne-a arătat cât de mare este nevoia de astfel de centre. Olguța a văzut doar o oportunitate de a sparge un sac de bani”, a scris Bogdan Demetrescu, pe Facebook.   Într-adevăr, primarul din Piatra Neamț, Adrian Niță, susținea, în 2025, că spitalul de îngrijiri paliative costă peste 24,1 milioane de lei (cu TVA inclus). Imensa majoritate a finanțării venea din fonduri UE.   La Galați, în iunie 2026 au demarat lucrările la Centru Integrat de Îngrijiri Paliative cu 50 de paturi, costă puțin sub 30 de milioane de lei și este finanțat prin Programul Sănătate al UE.   În plus, este aproape de finalizare Spitalul Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din Botoșani, demarat în 2013. Costurile sunt estimate la „peste trei milioane de euro”. 

USR și PNL au depus un amendament prin care declarațiile de interese financiare vor fi publice
Politică

USR și PNL au depus un amendament prin care declarațiile de interese financiare vor fi publice

Parlamentarii PNL au depus, alături USR, un amendament la proiectul legii integrităţii, prin care se introduce obligaţia depunerii unei declaraţii de interese financiare pentru toţi demnitarii şi pentru persoanele care exercită funcţii publice de autoritate, a anunţat luni Partidul Naţional Liberal. Aceste declarații de interese vor fi publice.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat Declarația de interese, publică, dar diferită de declarația de avere „PNL susţine transparenţa şi integritatea publică. Parlamentarii PNL au depus, alături de parlamentarii USR, un amendament la legea integrităţii prin care se introduce obligaţia depunerii unei declaraţii de interese financiare pentru toţi demnitarii şi pentru persoanele care exercită funcţii publice de autoritate, inclusiv Preşedintele României, Prim-ministrul, parlamentarii şi persoanele aflate în conducerea unor instituţii publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenţei sau CSM”, anunţă PNL într-un comunicat oficial.  Potrivit PNL, conform amendamentului, aceste declaraţii vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenţia Naţională de Integritate, prin platforma e-DAI. Parlamentul are în dezbatere în sesiunea extraordinară şi propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii, iniţiată de Cătălin Predoiu. Proiectul se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, urmând să fie adoptat în plenul Camerei şi apoi să meargă la Senat, care este for decizional.

Invitați la lansarea cărții lui Dungaciu, la Chișinău: angajații Ambasadei Rusiei, politicieni pro-ruși - dezvăluie Anatol Șălaru
Politică

Invitați la lansarea cărții lui Dungaciu, la Chișinău: angajații Ambasadei Rusiei, politicieni pro-ruși - dezvăluie Anatol Șălaru

Mai mulți reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM, condus de Igor Dodon, și ai MAN, partidul condus de Ivan Ceban, primarul Chișinăului, au fost prezenți, la 15 ianuarie 2026, la lansarea, la Chișinău, a cărții lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, arată Anatol Șălaru, fost ministru al Apărării al Republicii Moldova. Cartea lui Dungaciu este despre discursurile lui Donald Trump.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat „România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova”, a anunțat, la un podcast Gândul, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, la 15 iulie. El a motivat această propunere prin situația economică a României.  Dungaciu, admirat de ruși și de pro-ruși, la Chișinău „În fotografiile de mai jos îl puteți vedea pe Rvacev Oleg Valentinovici, care figurează ca atașat în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este, totodată, cel de-al treilea reprezentant al Federației Ruse în Comisia Unificată de Control (CUC), organism care asigură implementarea Acordului de încetare a focului pe Nistru. Funcția deținută indică în mod clar apartenența sa la GRU. Un al doilea «invitat» la lansarea de carte este Daniil Zaharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile desfășurate în Transnistria și Găgăuzia. Mai jos sunt fotografii în care acesta apare în Transnistria și Găgăuzia alături de ambasadorul Federației Ruse acreditat la Chișinău”, scrie Șălaru, în postarea sa de pe Facebook.    În plus, au mai fost prezenți: - „Din partea lui Igor Dodon și a PSRM a participat Adrian Albu, fost candidat al PSRM la Primăria Chișinău și despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta comunica cu Iurie Gudilin, prezentat drept agent FSB, în contextul susținerii lui Alexandr Stoianoglo” - „Din partea lui Ivan Ceban, primarul municipiului Chișinău, declarat indezirabil de către România și, ulterior, în spațiul Schengen, a participat deputatul MAN Gaik Vartanean, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Ion Ceban”   „Toate aceste personalități «iubitoare» de România au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu”, a susținut Șălaru. El i-a cerut președintelui Maia Sandu să-i retragă cetățenia Republicii Moldova. 

Oana Gheorghiu sugerează că greva organizată de Sanitas este, de fapt, anti-Bolojan
Politică

Oana Gheorghiu sugerează că greva organizată de Sanitas este, de fapt, anti-Bolojan

Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că nu există motive pentru greva din Sănătate și, de fapt, aceasta ar fi motivată politic, împotriva guvernului Bolojan - sugerează ea. Vicepremierul a arătat că sumele alocate salariilor din Sănătate vor crește, față de 2026, prin noua lege a salarizării, cu peste două miliarde de lei.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat „Greva din sănătate, pentru mine cel puțin, este de neînțeles la acest moment. Pentru că legea salarizării prevede clar, pentru sănătate, un buget suplimentar față de ceea ce există la momentul acesta. Sunt peste două miliarde de lei suplimentari pentru salariile celor din sănătate”, a spus Gheorghiu, la postul B1 TV. Oana Gheorghiu a afirmat că eventualele diferențe dintre salariile prevăzute de noua grilă și veniturile actuale vor fi acoperite prin compensații, până la realizarea unei salarizări pe care Guvernul o consideră echitabilă. Lider al sindicatului Sanitas, care a declanșat greva generală, este Iulian Pope, un personaj al cărui CV nu poate fi găsit. În anul fiscal 2023, când era doar vicepreședinte al Sanitas, a câștigat peste 174.000 de lei, net, din această funcție. În plus, a luat peste 24.000 de lei, net, de la Uniunea Sindicală Sanitas București, 14.000 de lei de la CES și aproape 2.000 de lei de la Casa de Asigurări București, CASMB. Pentru comparație, președintele României și premierul au mai puțin, 14.602 lei, net, lunar, respectiv 13.993 lei, net, lunar.  În iulie, Sanitas a avut negocieri cu PNL și PSD, iar Pope a fost mediatizat la Antena 3, în emisiunea lui Mihai Gâdea, unde a criticat discuțiile cu liberalii.  „Vor fi creșteri la peste două treime din personalul sanitar și vor fi acele protecții pentru cealaltă treime” - Pîslaru „Două treimi dintre angajații din sănătate primesc bani suplimentari, deci au venituri care cresc. Iar pentru ceilalți, care ar putea să rămână pe loc sau cărora li s-ar putea reduce veniturile într-un procent sau altul, există compensații până în momentul în care ajung cu salariile la același nivel echitabil”, a mai explicat Gheorghiu, la postul B1 TV. „Avem 2,5 miliarde de lei adiționali pentru sectorul de sănătate. Vor fi creșteri la peste două treime din personalul sanitar și vor fi acele protecții pentru cealaltă treime”, a explicat, acum două zile, și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.  „Dacă lucrăm în continuare așa cum a fost convenit pentru regulamentul de sporuri și pentru variația în funcție de unitatea spitalicească, acest procent legat de persoanele care nu vor avea neapărat o creștere de venituri poate scădea sub 15%. Astfel încât lucrând împreună și nu protestând fără să vii să dialoghezi, poți într-adevăr ajuta oamenii în sistemul sanitar. Și asta este o realitate pe care trebuie să o spunem oamenilor din sistemul sanitar”, a mai afirmat el. 

CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat
Politică

CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat

Un tronson de 12 kilometri de pe autostrada Transilvania, între Zimbor și Poarta Sălajului, este finalizat, dar CNAIR nu a trimis comisia de recepție la terminarea lucrărilor, arată secretarul de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma (USR). El îl acuză pe directorul companiei, Cristian Pistol, că tergiversează recepția lucrărilor la cererea lui Sorin Grindeanu și Hubert Thuma, pentru ca USR să nu poată „contabiliza” acest succes. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Pistol trebuia să fie ministru al Transporturilor în guvernul Veștea, cu susținerea grupării anti-Bolojan din PNL. „Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă” „Autostrada este gata. Și totuși, nu se deschide. Acum câteva săptămâni spuneam că Autostrada Transilvania dintre Zimbor și Poarta Sălajului va fi finalizată în luna iulie. Am revenit în teren, am parcurs integral cei 12 kilometri de autostradă și pot spune cu certitudine: lucrările sunt terminate.   Au fost finalizate nodurile rutiere de la Zimbor și Poarta Sălajului, a fost remediată alunecarea de teren de pe traseu, asfaltul a fost așternut, marcajele trasate, parapetele instalat. Au mai rămas câteva goluri tehnologice pentru accesul traficului de șantier, dar care vor fi închise în 1-2 zile fără probleme. Autostrada este pregătită pentru trafic.   Și atunci apare întrebarea firească: dacă este gata, de ce nu se deschide? Pentru că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu a trimis comisia de recepție la terminarea lucrărilor. Fără recepție, autostrada plătită de români rămâne ”muzeu”.   Poate că domnul Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă, ca nu care cumva să se contabilizeze kilometrii noi în dreptul USR. Sau poate așteaptă întoarcerea din concediu a colegului de puci din PNL, domnul Bode, fără de care nu se pot tăia panglici în Sălaj.   Indiferent care este explicația, rezultatul este același: o autostradă construită din bani publici stă nefolosită, în timp ce traficul continuă să treacă prin localitățile din zonă, pe drumul național paralel, pe care au avut loc accidente tragice în toți acești ani.   Cei 12 kilometri nu înseamnă doar o cifră într-un bilanț. Înseamnă timp câștigat pentru oameni, mai puține ambuteiaje, mai multă siguranță și o calitate mai bună a vieții pentru comunitățile traversate astăzi de traficul greu.   După ani de întârzieri, după un contract început în 2021 și care trebuia finalizat în doar doi ani, este inacceptabil ca o autostradă terminată să fie ținută ostatică de cei care au obligația legală să o dea în trafic.   Curaj, domnule Pistol! Faceți recepția lucrărilor și deschideți circulația pe Autostrada Transilvania. Românii s-au săturat de această bătaie de joc. Dacă nu sunteți capabil să vă respectați fișa postului, plecați acasă!”, a scris Cosma, pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră