vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4121 articole
Politică

AUR și UDMR, în consens

AUR și UDMR, în consens: SRI trebuie împiedicat să furnizeze informații în anchete de corupție. Liderii AUR și UDMR au folosit aproape același limbaj, criticând această prevedere legală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online AUR și UDMR, în consens „Știți mulți dintre voi că n-ar trebui să reintroducem SRI-ul în anchetele penale. În mod normal va cădea la Curtea Constituțională. Acum tot ce vă rog e să nu vă temeți”, a spus liderul AUR, în plenul Parlamentului. „Probele obținute pe mandat de siguranță națională pot fi folosite pentru faptele penale legate de securitatea națională, legate de crima organizată (terorism, trafic de arme, de muniție, trafic de persoane) plus acele fapte legate de siguranța omului. Pentru alte fapte penale, probele obținute pe mandat de securitate națională nu pot fi folosite. Corupția este o altă discuție, aceasta a fost introdusă în legea care vorbea de vulnerabilitatea la adresa securității naționale, este interpretabilă. Aici era vorba de a aduce o corecție conform CCR. Au fost mai multe decizii, eu zic că nu au ce căuta SRI în procesul penal, în cercetare penală”, a spus Kelemen Hunor, la Euronews. Citește și: Primul președinte al SUA arestat n-a fost Trump: în 1872, Ulysses S. Grant a fost reținut fiindcă gonea cu teleguța prin Washington DC El a criticat Executivul din care face parte, spunând că proiectul de modiifcare a Codului penal, adoptat azi de Camera Deputaților în forma primită de la Palatul Victoria „din punctul meu de vedere, nu este una corectă și nu e în concordanță cu CCR”.

AUR și UDMR, în consens Foto: Inquam/ George Călin
Kelemen Hunor: „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului”
Politică

Pericolul este pierdem banii şi lovească şi furia poporului

Președintele UDMR, Kelemen Hunor,a vorbit, la Euronews România, despre pensiile speciale: „Dacă nu se găseşte o soluţie, pericolul este să pierdem banii din PNRR şi să ne lovească şi furia poporului”, a spus el. Întrebat, marţi, la Euronews România, dacă ar fi oportun ca România să ceară Comisiei Eeuropene (CE) o prelungire pentru reforma pensiilor speciale, Kelemen Hunor a răspuns negativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Pericolul este să pierdem banii şi să ne lovească şi furia poporului” ”Nu. Asta înseamnă că nu vom lua 700 de milioane de euro, plus că problema rămâne tot în braţele noastre şi trebuie să o rezolvăm. Dacă am băgat în PNRR, dacă acesta este deadline-ul, trebuie să găsim o soluţie până expiră acest termen. Este o situaţie extrem de complicată şi nedreaptă, dar aici ne-au adus demagogia şi populismul de 12 ani. 80% din populaţie nu vrea corecţia pensiilor speciale, vrea anularea lor”, a spus liderul UDMR, citat de news.ro. El a explicat că se înregistrează un impas fiindcă magistraţii nu acceptă propunerea CE de 45%, iar militarii poate ar acepta pentru viitor dacă ştiu care sunt paşii. „Nu se poate în acest moment să găsim un numitor comun. Pericolul cel mai mare este să pierdem şi banii şi, din punct de vedere politic, există şi furia oamenilor că nu am rezolvat ceea ce cu toţii au promis 10-12 ani de fiecare dată când erau în opoziţie, folosindu-se de acest subiect sensibil şi extrem de popular. Şi atunci pierzi banii şi te loveşte şi furia poporului. Aici este dilema. Din punctul meu de vedere, trebuie discutat, negociat de dimineaţă până seara cu toţi cei interesaţi şi trebuie să se găsească o soluţie şi fiecare trebuie să lase de la el ceva, altfel nu o să meargă, nu se poate rezolva”, a mai spus Kelemen. Acesta a precizat că în coaliţia de guvernare s-a discutat respectarea jaloanelor şi termenelor din PNRR, fără a se analiza varianta de a nu face reformă. Citește și: Primul președinte al SUA arestat n-a fost Trump: în 1872, Ulysses S. Grant a fost reținut fiindcă gonea cu teleguța prin Washington DC „Temele au fost asumate de România. Cei de la Comisia Europeană spun că noi ne-am angajat”, a declarat liderul UDMR.

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR (sursa: Youtube/USR)
Politică

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat raport de adoptare, marţi, proiectului de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, fiind acceptată forma venită de la Guvern. Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR În acest fel, a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În acest moment, coaliţia de guvernare îşi retrage toate amendamentele depuse astăzi în Comisia juridică şi vom vota eliminarea tuturor amendamentelor adoptate la Senat, inclusiv acel prag stabilit. Propun un raport de adoptare pentru forma venită de la Guvern", a spus preşedintele Comisiei juridice, Laura Vicol. După ce a supus la vot aceste propuneri, Vicol a menţionat că pentru infracţiunea de abuz în serviciu nu mai există prag. "A fost eliminat amendamentul votat la Senat, pentru că aceasta era problema societăţii civile, în primul rând. Aşa cum a solicitat societatea civilă, în acest moment am respectat solicitarea. Forma venită de la Guvern a fost votată în majoritate în Comisia juridică", a conchis Vicol. USR reclamă "ticăloșia" Deputatul USR Stelian Ion a criticat faptul că reprezentanţii coaliţiei de guvernare au retras toate amendamentele legate de modificarea Codului penal, fiind votată forma propusă de Guvern fără să fie impus un prag pentru abuzul în serviciu, şi a susţinut că acest articol va fi declarat neconstituţional şi "toate faptele vor fi şterse cu buretele", adăugând că "e vorba de ticăloşie şi incompetenţă" din partea coaliţiei. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici "Peste un timp, Curtea Constituţională va declara acest articol, pe care îl împing domnul Predoiu şi coaliţia Ciucă - Ciolacu, neconstituţional şi toate faptele şterse cu buretele, de parcă n-ar fi fost de ajuns că s-au închis mii de dosare în ultimii ani, mii de dosare de corupţie, de criminalitate organizată, toată aria de infracţionalitate cu miliarde de euro prejudicii. E vorba de ticăloşie şi e vorba de incompetenţă.", a afirmat Stelian Ion.

Ciolacu vrea la putere, nu anticipate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu vrea la putere, nu anticipate

Ciolacu vrea la putere, nu anticipate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, lider al PSD, a declarat că, din perspectiva unui om de stat, exclude alegerile anticipate, pentru că România are nevoie de stabilitate. Ciolacu vrea la putere, nu anticipate Întrebat la Parlament (VIDEO) dacă s-a discutat în coaliţia de guvernare varianta alegerilor anticipate, Ciolacu a spus, marţi, că nu exclude nicio variantă, ca om politic. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Ca şi om politic, niciodată nu exclud nicio variantă. Ca şi om de stat, din punctul meu de vedere este exclus să avem anticipate, deoarece România are nevoie de stabilitate, suntem într-o criză regională de securitate şi nu cred că România, Europa şi parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite în acest moment îşi permit alegeri anticipate sau altfel de crize politice din România. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului Uitaţi-vă la ce se întâmplă la ţările din jur", a transmis liderul PSD. Întrebat când va fi aprobată desfiinţarea pensiilor speciale la Camera Deputaţilor, el a spus: "În timp util".

Mircea Hava critică intenția de a se renegocia PNRR Foto: Facebook
Politică

Mircea Hava critică intenția de a se renegocia PNRR

Fostul primar din Alba Iulia, Mircea Hava, acum europarlamentar PNL, critică intenția de a se renegocia jalonul din PNRR referitor la pensiile speciale: „Clasa politică își sufleca mânecile și trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine să primești ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci”. El apreciază drept „absolut lamentabil” modul în care se comportă „miniștrii titulari”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mircea Hava critică intenția de a se renegocia PNRR Hava a scris, pe Facebook, că miniștrii gestionează situația din PNRR legată de pensiile speciale „absolut lamentabil”. „Prin felul în care este gestionată situația de miniștrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în fața instituțiilor europene și guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în fața românilor. Întârzierea aducerii în țară a tranșei doi din PNRR, acum și a oricărora pe viitor, înseamnă întârzieri în onorarea obligațiilor de plată către beneficiari, mai târziu”, a apreciat europarlamentarul. „Europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuză să mulgă. Pare că ne obrăznicim și nu ne pasă nici de timpul pierdut, nici de banii pe care riscăm să-i pierdem”, a mai scris Hava.

Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale
Politică

În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale

Fostul premier și europarlamentar PNL Theodor Stolojan a declarat, la Digi 24, că în Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale, iar CCR a fost în conflict de interese când le-a protejat, pentru că judecătorii acestei curți sunt beneficiari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale „Ştiţi că Curtea Constituţională, la un moment dat, a venit şi a spus că dacă te atingi de pensiile speciale înseamnă că ataci independenţa magistraţilor. În Constituţia României nu există nicio referire, niciun cuvânt, cu privire la pensii speciale şi ideea că dacă ai o pensie de 20.000 lei, cum e pensia medie la magistraţi, îi aplici un impozit progresiv. Înseamnă că ataci în independenţa justiţiei. Deci, Curtea Constituţională a fost în deplin conflict de interese când a dat acea decizie, pentru că majoritate a membrilor Curţii Constituţionale sunt beneficiar de acest gen de pensii speciale”, a spus fostul premier la Digi 24. El a apreciat că problema pensiilor speciale ar trebui rezolvată oricum, fie că este sau nu prevăzută în PNRR. Stolojan propune un sistem de pensii ocupaționale „Problema cu pensiile speciale, sigur, ne-am angajat prin PNRR să facem o reformă a lor, bazată, adică să aşezăm aceste sisteme de pensii pe contributivitate şi pe sustenabilitate. Problema nu-i că am băgat în PNRR. Probabil că noi trebuie să facem o asemenea reformă în România. Sigur că oamenii sunt revoltaţi de mărimea pensiei la care s-a ajuns cu aceste pensii speciale. Pentru că pensii speciale, cum vreţi să le spuneţi, de serviciu special, există şi în alte ţări”, a declarat Stolojan. Citește și: Revoltă în PNL: un deputat cere conducerii să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. El vrea să știe și cum s-a decis pragul de 250.000 lei pentru abuz în serviciu Ca alternativă la pensiile speciale, el a propus un sistem de pensii ocupaționale: „Pensii ocupaţionale, astea-s pensii de serviciu, dacă vreţi pensii ocupaţionale. Care e diferenţa pe pensiile ocupaţionale? Presupun că şi angajatorul şi angajatul să contribuie cu un procent din venituri şi să constituie un fond de pensii care funcţionează aşa cum e pilonul doi la pensiile private, deci nu mai e un transfer de la cei care azi muncesc la cei care sunt la pensie”.

Elena Lasconi: De ce nu faceti prag pentru furt?
Politică

De ce nu faceţi prag pentru furt?

Primarul USR din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi a criticat pragul de 250.000 lei la abuzul în serviciu: „De ce nu faceţi prag pentru furt? Intră unul în magazin şi fură un televizor. Nu păţeşte nimic, că n-a furat 10”. Lasconi, invitată la emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV, a spus că pragul trebuie să fie zero. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De ce nu faceţi prag pentru furt? „Ce este mizeria asta (pragul pentru abuz în serviciu - n.r.)? De ce nu faceţi, fraţilor, prag pentru furt? Intră unul în magazin şi fură un televizor. Nu păţeşte nimic, că n-a furat 10. Ce vorbim noi aici? Eu am trimis sesizare către DNA şi Parchet pentru un director de spital care a dorit să deconteze sejur, aşa scria pe factură. Şi un pachet de ţigări şi nişte bere. Mi se pare, aşa, o ghiolbănie, o mitocănie, o lipsă de respect faţă de cetăţean. Să te uiţi în ochii cetăţeanului, să te baţi cu pumnul în piept că faci şi dregi, şi tu să decontezi din banii lui. 100% nu sunt de acord. Să nu fie niciun prag. Zero”, a spus Elena Lasconi, citată de news.ro. Întrebată dacă primarii n-ar putea face puşcărie pe nedrept, în cazul în care legea nu prevede un prag, Elena Lasconi a răspuns: ”Aoleu! Pentru ce? E adevărat că poţi să faci multe greşeli dacă munceşti foarte mult, dar atunci când e vorba de cifre, trebuie să deschizi foarte bine ochii, să vezi ce semnezi, pentru că eşti ordonator principal de credite”. Citește și: Revoltă în PNL: un deputat cere conducerii să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. El vrea să știe și cum s-a decis pragul de 250.000 lei pentru abuz în serviciu Primarul USR anunţă că a aderat la strategia naţională anti-corupţie. ”Am numit o comisie care să urmărească cadourile primite în primărie. Cadoul să nu depăşească, se sugerează, 200 de euro. Eu înnebunesc şi la asta. Dar de ce nu faceţi, fraţilor, 200.000 de euro? Faceţi cadou de 200.000 de euro, să vină omul să-i lase două maşini primarului în faţa primăriei. Ce este asta?”, a adăugat Elena Lasconi. Întrebată dacă ar accepta flori în valoare de 200 de euro, Elena Lasconi a răspuns: ”Flori în valoare de 200 de euro? Nici nu pot să mă gândesc cam cum arată. Dar ce au? Sunt stropite cu diamante?”.

cotele principalilor favoriți în cursa pentru prezidențiale Foto: NATO
Politică

cotele principalilor favoriți în cursa pentru prezidențiale

S-au deschis pariurile pentru 2024: o mare casă de pariuri oferă cotele principalilor favoriți în cursa pentru prezidențiale. Lista de pe care pariorii pot alege este extrem de vastă: de la Diana Șoșoacă și Gheorghe Hagi la Mircea Geoană, Nicolae Ciucă sau Laura Codruța Kovesi. Cotele la pariuri reprezintă probabilitatea ca un eveniment să se întâmple și îți arată câți bani poți câștiga dacă pariul tău este corect. Spre exemplu, la o cotă de 1.50, pentru un pariu de 100 lei, vei face un profit de 50 lei, dacă ai pariat pe câștigător. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cotele principalilor favoriți în cursa pentru prezidențiale În clasament, cel mai bine plasat este Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO, cu o cotă de 2,5 - adică se estimează că există o șansă de 40% ca evenimentul să se întâmple. Pe locul II se află premierul Nicolae Ciucă (PNL), cu o cotă de cinci. Urmează președintele PSD, Marcel Ciolacu, cu cota 7 și Alexandru Rafila, ministru PSD al Sănătății - cota 10. Din primii patru competitori luați în calcul de această casă de pariuri, trei sunt fie membri PSD, fie foarte apropiați de acest partid. Abia pe locul cinci vine fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, cu o cotă de 11, ea fiind urmată de George Simion, președintele AUR, cu o cotă de 13. Liderul USR, Cătălin Drulă, are cota 15, Emil Boc - 17, iar Ilie Bolojan - 25.00. Casa de pariuri pune pe listă și o serie de personaje care au cota 500, ultima: Dan Diaconescu, Gheorghe Hagi sau Diana Șoșoacă. Cote prezidențiale 2024 Rareș Bogdan este ceva mai sus plasat, cu o cotă de 300. Citește și: Revoltă în PNL: un deputat cere conducerii să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. El vrea să știe și cum s-a decis pragul de 250.000 lei pentru abuz în serviciu „Poate fi o variantă. (…) Noi doi stabilim acum că zece oameni sunt buni sau ar putea fi buni pentru această candidatură. Hai să îi întrebăm şi pe ei dacă vor. (…) Domnul Geoană şi-a manifestat cumva interesul. Să vedem dacă mergem până la capăt cu chestia asta”, a declarat, recent, europarlamentarul Mihaiu Tudose despre o candidatură a lui Geoană la președinția României.

Revoltă în PNL: deputatul PNL Băcanu cere explicații conducerii
Politică

Revoltă în PNL

Revoltă în PNL: un deputat, Cristian Băcanu, cere conducerii partidului să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. „Astăzi asistăm la o îndepărtare a partidului de popor și pentru asta am fost și suntem penalizați. Și pe bună dreptate!”, a scris Băcanu pe Facebook. Băcanu a fost secretar de stat în ministerul Justiției din noiembrie 2019 în decembrie 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Revoltă în PNL În postarea sa, el solicită conducerii să răspundă la cinci întrebări: Cine a luat decizia ca PNL să susțină un prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu? În ce for al partidului / în ce format s-a luat această decizie? Cu cine din partid s-au consultat cei care au luat această decizie? Cine își asumă în interiorul partidului, dar și public, eroarea uriașă de a impune acest vot privind abuzul în serviciu grupului de senatori PNL? Votul din Senat asupra abuzului în serviciu reprezintă o greșeală impardonabilă. Cine își asumă faptul că partidul funcționează fără a avea întâlniri statutare în care să se ia deciziile importante și că această manieră de conducere este una păguboasă pentru interesele națiunii dar și pentru interesele partidului? Cristian Băcanu își îndeamnă colegii „să vină în forurile de conducere ale partidului și să ne spună direct și cinstit care au fost reacțiile românilor în momentul în care au aflat că decizia unui număr restrâns de oameni din conducerea PNL, neasumată încă de nimeni, a fost aceea de a susține un prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu”. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare „Vremea tăcerii, a resemnării și a respectării voinței impuse a trecut; suntem datori față de oameni, suntem datori față de mediul de afaceri și de partenerii noștri internaționali, suntem datori față de activul de partid”, a mai afirmat deputatul, fost candidat la primăria Sectorului V.

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare

Trei directori ai companiei Tel Drum, controlată, de facto, de Liviu Dragnea, au fost condamnaţi cu suspendare pentru o fraudă de un milion euro cu fonduri europene. În plus, Tel Drum are interdicţia de a participa la proceduri de achiziţii publice pe o perioada de 2 ani. Însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Sentința de azi a fost dată de Tribunalul București, „Complet Specializat Corupţie 5”. Tel Drum și directorii acestei companii au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru folosirea de documente false, având ca rezultat obținerea ilegală de fonduri europene în cazul achiziționării unei stații de asfaltare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare În octombrie 2022, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată într-un alt dosar legat tot de afacerile acestei firme. În dosar se susține că societatea, care aparținea Consiliului Județean Teleorman, a fost privatizată și trecută „prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Dragnea”. Acum, trei directori ai Teldrum, Petre Pitiş, Mircea Vişan şi Florea Neda, au primit trei ani cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Alexandria sau Primăriei comunei Nanov. În acelaşi dosar, compania Tel Drum a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 240.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Pe de altă parte, tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor şi a celor două firme la plata prejudiciului de 4.849.375 lei. De asemenea, a fost menţinută interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare a companiei Tel Drum, dispusă de Tribunalul Bucureşti în anul 2018. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă (sursa: Facebook/NATO)
Politică

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a prelungit lui Mircea Geoană cu un an mandatul în postul de secretar general adjunct al Alianţei, a anunţat vineri pe Twitter purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă "Mircea Geoană a fost un secretar general adjunct al NATO remarcabil şi un mare sprijin pentru mine personal într-o perioadă critică pentru securitatea euro-atlantică", a transmis Stoltenberg în mesajul difuzat de purtătoarea de cuvânt. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Competenţa sa politică, expertiza şi echilibrul în lucrul sub presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianţa noastră transatlantică. Recunoscând serviciile sale, i-am prelungit mandatul de secretar general adjunct cu un an, până la jumătatea lunii octombrie 2024. Îi mulţumesc lui Mircea pentru dedicarea sa şi aştept cu nerăbdare să ne continuăm activitatea împreună", mai afirmă secretarul general al NATO. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2019.

Ciolacu face pe prostul la prag (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu face pe prostul la prag

Ciolacu face pe prostul la prag. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, vineri, că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ar fi trebuit să îşi asume pragul de 9.000 de lei pentru abuz în serviciu, în proiectul de modificare a Codului penal, încă de când acesta a trecut prin Guvern. Pragul, pus în cârca lui Predoiu "E foarte greu să explici românilor tehnica parlamentară. În schimb, o să încerc să explic, cum am încercat şi atunci când . Ştiţi că nu era cameră decizională Camera Deputaţilor şi un anumit proiect de lege a trecut tacit, pentru că nu ne puteam întâlni fiindcă eram în pandemie şi nu aveam procedurile ca Parlamentul să fie funcţional electronic. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Când s-a depus acel amendament era ultima zi de depunere a amendamentelor la Senat, urmând ca dezbaterea pe acel amendament să se facă la Camera Deputaţilor. Mă bucur mult că Ministerul Justiţiei a venit într-un timp foarte scurt şi şi-a asumat un prag, lucru pe care, cu toată prietenia şi cu tot respectul pentru domnul ministru, trebuia să şi-l asume încă de la început, când a înaintat şi a trecut legea prin Guvernul României", a spus Ciolacu, într-o conferinţă de presă, întrebat dacă a fost de acord cu pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. Glume de neconstituționalitate El a adăugat că ştia toată lumea, inclusiv ministrul Justiţiei, că, dacă nu ar fi fost trecut un prag pentru abuz în serviciu, legea respectivă ar fi fost neconstituţională. "Să continuăm să facem legi cu privire la pensiile speciale, la Coduri şi ele pe urmă să nu ţină cont de deciziile Curţii Constituţionale am fi trăit într-o ipocrizie. A venit această propunere, ne-am asumat şi eu şi domnul prim-ministru propunerea Ministerului Justiţiei, cea de 9.000 de lei, cred că este şi justificarea ministerului, părerea mea că ar fi trebuit trecută încă de la început în proiectul de lege care a fost avizat şi trecut prin Guvern", a menţionat Ciolacu. Ciolacu face pe prostul la prag Preşedintele PSD a mai spus că acest proiect de lege va fi votat miercuri de Camera Deputaţilor cu pragul de 9.000 de lei, apoi va pleca spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Întrebat dacă ministrul Justiţiei l-a anunţat că va trimite în Parlament un amendament care prevede prag pentru abuz în serviciu de 250.000 de lei, Ciolacu a răspuns: "Nu cred că a fost anunţat nimeni, nu ştiu dacă domnul Predoiu, dacă este venită de la... Întrebaţi-i pe cei care v-au spus acest lucru (n.r. - că amendamentul a fost trimis de coaliţie în Parlament). Citește și: Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul Indiferent dacă ar fi rămas acel amendament, şi fără anunţul Ministerului Justiţiei, el intra într-o procedură parlamentară de dezbatere. (...) Eu am fost anunţat de o singură cifră - 9.000 de lei, am luat act din declaraţia Ministerului Justiţiei".

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni (sursa: Realitatea TV)
Politică

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei
Politică

Deputat PSD semnat inițiativa Șoșoacă Ucrainei

Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei, arată lista publicată ieri de senatoarea independentă, promovată în Parlament pe listele AUR. Este vorba de deputatul PSD Daniel Ghiță, care a mai avut ieșiri publice împotriva Ucrainei, dar conducerea partidului său nu s-a distanțat de el. Ghiță a ajuns deputat cu ajutorul familiei Pandele Firea, fapt menționat de Antena 3. Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei „A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina? Când o să-i ceara EU lui ( cel care conduce Europa !) #Zelensky să înceapă tratativele de PACE?”, scria Ghiță, acum o lună. Însă, în 2022, Ciolacu îl apăra pe Ghiță: „Domnul Ghiță nu știu dacă este pro-rus. Haideți să facem o diferență între dreptul de a avea o opinie – până la urmă, de asta am ieșit pe stradă în 89, să avem acest drept de a ne spune părerile – și o acțiune pe care o faci, de a merge la Ambasada Rusiei să te întâlnești cu ambasadorul Rusiei”. Citește și: Ciolacu nu știe dacă deputatul PSD Daniel Ghiță este „pro-rus”, deși acesta a preluat constant tezele Moscovei și a scris despre „Ucraina nazistă” Antena 3 a anunțat, în 2020, că primarul Florentin Pandele l-a convins să candideze: “Un luptător și pentru proiectele care vizează protejarea mediului, Daniel Ghiță s-a alăturat echipei PSD Ilfov după ce, la propunerea primarului Florentin Pandele, Consiliul Local Voluntari a adoptat în acest an un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor legale pentru declararea tuturor pădurilor situate pe raza teritorial-administrativă a orașului arii naturale protejate“. Ex-auriștii care amenință Ucraina, în plin război cu Rusia Ceilalți trei semnatari ai inițiativei lui Șoșoacă sunt Francisc Tobă, Ciprian Ciubuc și Nicolae Roman. Toți trei sunt acum „neafiliați”, dar au ajuns în Parlament pe listele AUR. Diana Iovanovici Șoșoacă a depus la Parlament un proiect de lege prin care cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997 și, anexarea Nordului Bucovinei, Herței, Bugeacului (Cahul, Bolgrad, Ismail), a Maramureșului istoric și Insula Șerpilor”. Semnatarii legii în care Șoșoacă cere României să invadeze Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a anunțat că va iniția sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă, „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

Chesnoiu și Costel Alexe- printre penalii care ar fi scăpat Foto: Facebook
Politică

Chesnoiu și Costel Alexe- penalii care ar fi scăpat

Fostul ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, și președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe (PNL), sunt printre cei care ar fi scăpat, parțial, de acuzații, dacă abuzul în serviciu era încriminat doar pentru prejudicii peste 250.000 lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unor surse politice, decizia politică privind pragul de 250.000 de lei a fost luat duminică seara, la o reuniune a liderilor coaliției într-un format restrâns: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, alături de care au mai fost ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și Marian Neacșu, secretar general al Guvernului, condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, în 2016. Cei care ar fi susținut acest prag ridicat ar fi fost Kelemen Hunor și Marian Neacșu. Chesnoiu și Costel Alexe- printre penalii care ar fi scăpat Fostul ministru PSD Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată cu acuzațiile de comitere a patru infracțiuni de instigare și o infracțiune de abuz în serviciu. Însă prejudiciul estimat de procurori este puțin peste 50.000 de lei, deci ar fi scăpat de una din acuzații. Foto: Facebook Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Costel Alexe, liberalul care conduce CJ Iași, a fost trimis în judecată pentru două infracțiunii de abuz în serviciu - „ar fi dispus, cu încălcarea prevederilor legale, detașarea inculpatului Babă Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului cabinetului președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași”, arată DNA - însă prejudiciul este de143.587 lei. El a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și instigare la delapidare. După ce Senatul a ridicat pragul pentru abuzul în serviciu la 250.000 de lei au urmat proteste vehemente, iar premierul Ciucă a anunțat că susține ca acest prag să fie coborât la 9.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră