vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4024 articole
Politică

Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA

Comisia Electorală Centrală (CEC) din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, PPDA, condusă de Vasile Costiuc. Azi, CEC a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Rezultatele trebuie validate de Curtea Constituțională.  Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA În cazul PPDA, CEC a constatat că partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar, scrie newsmaker.md. „În cazul Partidului «Democrația Acasă» s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026”, arată newsmaker.md.  George Simion a făcut puternic campanie anti-PAS în Moldova și a susținut un pro-rus legat de KGB: pe TikTok a fost distribuit un mesaj al liderului AUR care cerea alegătorilor moldoveni să voteze cu partidul lui Vasile Costiuc, Democrația Acasă.  Însă acest partid ar putea să-și piardă locurile în Parlament.  Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în ședința din 3 octombrie, implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. În consecință, CEC-ul din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională, cerând anularea înregistrării partidului. 

Comisia Electorală Centrală din R.Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA Foto: Facebook PPDA
Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Foto: Yellow Club
Politică

Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare pentru nomenklatura Guvernului

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan, Mihai Jurca, șeful Cancelariei primului-ministru, fiindcă a procurat 17 „autoutilitare” pentru nomenklatura Guvernului: „Când ești prost de mic, când ești mare doar te joci. Dar tot mic și prost rămâi!”, a scris Câviu, pe Facebook. Jurca a fost citu manager al municipiului Oradea.  Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Câciu explică faptul că șeful cancelariei a vrut să fenteze legea prin achiziționarea unor așa-zise autoutilitare, fiindcă legea interzice cumpărarea unor mașini noi.  „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme. A luat autoutilitare că, deh, legea nu are interdicție pentru ele...   Pai nu prevede legea interdicție pentru autoutilitare dar nici banii nu se pot cheltui pe ele daca nu transporți marfa. Nici benzina nu ai voie să o decontezi. Nici asigurări și nici nimic. Ori, Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!   Și a venit «deșteptul-șef». Și a găsit el «șmecheria». «Băi», a zis el, «legea interzice autoturismele, dar nu si autoutilitarele».. :)). Pai normal, deșteptule, ca doar nu cari ceapă la guvern. Și nici Lagavulin.   De ce nu oi fi luat tu niște tiruri, nu te înțeleg...măcar să o faci lată până la capat!   Sau, mai știi, vrea nea Jurca să care baxuri de vin si nu are cu ce, și îi trebuie 17 autoutilitare? Dar și asa tot are nevoie de facturi, avize de însoțire a marfii, note de intrare-recepție, bonuri de consum, ma rog, un biblioraft de documente..:)).   Concluzie: a vrut să ocolească legea în vigoare dar a încalcat alte legi.   Iar Curtea de Conturi trebuie să impute acești bani și mă refer la toți banii, inclusiv banii de benzina. Mai mult decat atat, autoutilitarele respective nu intra pe cota de combustibil. Aceea este alocata pentru autoturisme...:))).   Intrand acum un pic in istoric.   Că e bun pentru partea de moralitate dar și de efect financiar...:   Când eram ministru de finanțe am inițiat OUG 34/2023 si am interzis achizitia dar și leasingul pentru autoturisme. Veneam dupa un deficit pe cash de 5,7% din PIB si un ESA de 6,3%. Aveam probleme pe partea deficit, ne propusesem sa închidem 2023 la 4,4% dar, din start, în 20 decembrie 2022, Parlamentul României adoptase o lege (Legea 370), la o zi dupa ce adoptasem legea bugetului (Legea 368), care reducea veniturile bugetului general consolidat cu circa 10 miliarde lei fața de legea bugetului(prin prorogari de termene la celebra OG16/2022). A fost celebră perioada, s-a suprapus și peste celebra rotație a premierilor dar si peste demiterea șefilor ANAF si Vama, sau peste dorința unora de a nu mai trage la fel în domeniul colectării.   Cert este că, era evident că nu se atingea ținta de 4,4% din PIB. Daca nu s-ar fi luat măsuri, deficitul era prognozat a fi 6,8-7,4%. S-a închis în 5,7% pe cash si 6,6% pe ESA.   Pentru că au fost mai mulți de «Jurca» care s-au crezut mai deștepți decat legea și au ocolit, atât OUG 34/2023(data în mai 2023) dar și legea 296/2023 (dată în octombrie 2023).   Și tot așa, «deștepti» peste «deștepti», deși s-au dat ordonanțe fără număr, au ocolit prevederile respective și am ajuns la un deficit de 8,65% pe cash și 9,3% pe ESA în 2024.   Și iar s-a dat OUG pentru 2025. OUG 154/2024. Care a păstrat interdictiile.   Pâna a venit «deșteptul» care le-a "șmecherit"..   Ma rog, sa concluzionez:   a. Mi se pare aberant sa zici ca aplici masurile de reducere a deficitului dar tu sa le cresti.   b. Este ilegala toată achizitia facuta de Cancelarie dar si orice decont făcut de Guvern pe acele autoutilitare.   c. Cancelaria primului-ministru ar trebui sa denunte contractul si sa dea masinile inapoi.   d. Daca nu are masini sa ceara ANAF sa îi gaseasca la confiscari(e plin parcul auto). Daca vrea masini sa faca comodat la RAPPS, dar sa se incadreze in cota de combusitibil a SGG.   Înca una, pe care aștept să o dezvolte influenkerii care zic ca dau sfaturi guvernului: rata la Duster-urile astea nu vi se pare că e cât una la un Range Rover din ăla sport/lux/premium? ”, a scris Câciu. 

Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic Foto: Captură Sinteza Zilei
Politică

BREAKING Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic

Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic, anunță surse judiciare.   Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” Un comunicat al poliției române preciează că „a fost localizat și reținut un bărbat în vârstă de 73 de ani, în proximitatea aeroportului din Salonic, Grecia”. Sorin Oprescu, săltat de poliția greacă pe aeroportul din Salonic „În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Capitalei – Serviciul Investigații Criminale Central, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Grecia, în cursul zilei de astăzi, 4 octombrie 2025, a fost localizat și reținut un bărbat în vârstă de 73 de ani, în proximitatea aeroportului din Salonic, Grecia. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, la data de 13 mai 2022, de către Tribunalul București. Persoana în cauză a fost condamnată la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare a banilor. La momentul emiterii mandatului, față de bărbat a fost dispusă urmărirea la nivel național și internațional. Reiterăm faptul că la data emiterii mandatului, față de cel în cauză a fost dispusă urmărirea națională și internațională. Bărbatul a fost arestat în Grecia la data de 17 mai 2022, însă, la acel moment, autoritățile elene au refuzat predarea acestuia în România. Ulterior, au fost reluate procedurile legale în vederea aducerii în țară a persoanei condamnate, pentru executarea pedepsei privative de libertate. Astfel, în cadrul activităților de localizare, polițiștii Serviciului Investigații Criminale Central – DGPMB au desfășurat activități investigativ-operative complexe, în colaborare cu Biroul Sirene România. Sub coordonarea directă a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost organizată o acțiune comună transfrontalieră, în colaborare cu omologii eleni, pentru depistarea bărbatului. În prezent, pe teritoriul Greciei se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatului european de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare elene, persoana să fie predată autorităților române”, a anunțat IGPR. În 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare, dar când trebuia dus la închisoare a fost de negăsit și, ulterior, s-a aflat că fugise în Grecia.  

Bolojan decide data alegerilor PMB (Băluță) (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Politică

PSD aruncă pisica alegerilor pentru primarul general al Capitalei la Bolojan

Bolojan decide data alegerilor PMB (Băluță). Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că Partidul Social Democrat nu are atribuții în stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, subliniind că această decizie aparține exclusiv premierului Ilie Bolojan. Bolojan decide data alegerilor PMB (Băluță) „PSD nu are cum să aibă un punct de vedere altul decât cel legal. Decizia organizării alegerilor este exclusiv la latitudinea premierului. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” Dacă premierul României consideră că astăzi este oportun să emită ordonanță, dânsul poate organiza alegeri”, a declarat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Edilul a subliniat că rolul partidului este de a respecta legislația, nu de a decide calendarul electoral: „Este foarte important să organizăm alegeri și să respectăm legislația în vigoare. Lucrul acesta nu-l decide Partidul Social Democrat, pentru că nu deține poziția de prim-ministru. Este exclusiv decizia premierului.” Alegerile din Capitală, o chestiune administrativă, nu politică Băluță a atras atenția asupra unei diferențe de nuanță între partea administrativă și cea politică a deciziei privind alegerile. „Una este zona administrativă, și, dincolo de ea, după ce se ia această decizie, urmează o altă discuție — decizia politică. Termenele legale n-au legătură cu politica, au legătură exclusiv cu emiterea unei hotărâri care să statueze că peste un anumit număr de zile se organizează alegeri în București”, a explicat edilul. El a reiterat că nici PSD, nici USR nu pot stabili data alegerilor, iar pasul firesc este ca Guvernul să emită decizia oficială, urmând ca abia ulterior partidele să discute posibile alianțe sau candidaturi. Ilie Bolojan: „Bucureștiul are nevoie de un primar legitim” Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Bucureștiul ar fi mai bine administrat de un primar cu legitimitatea votului, anunțând că Guvernul ar putea decide data alegerilor săptămâna viitoare. „Ar fi posibil să se organizeze alegerile în această toamnă, dar și să se amâne în primăvară. Din punctul meu de vedere, cu cât le organizăm mai repede, suntem și în spiritul legii. E adevărat că suntem deja cu o prelungire de aproximativ 10 zile, dar trebuie analizate foarte bine lucrurile”, a spus Bolojan, într-un interviu acordat Prima TV. Decizia, așteptată cel târziu săptămâna viitoare Premierul a precizat că Guvernul trebuie să decidă cel târziu până la sfârșitul săptămânii viitoare, altfel alegerile nu vor mai putea avea loc în toamnă. „E nevoie de o perioadă minimă de 35 de zile între anunțarea datei și scrutin. Nu cred că poți intra în luna decembrie cu alegeri în Capitală”, a subliniat Bolojan, explicând că un primar interimar are o autoritate diminuată față de unul ales prin vot popular.

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Politică

Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui reduse, dar PSD s-a opus scăderii sumelor

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice. Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice „nu reprezintă un lucru rău”, argumentând că acestea contribuie la transparentizarea activităților politice. Totuși, edilul a subliniat că nivelul actual al acestor sume este prea mare și trebuie redus semnificativ. Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice „Din punct de vedere filosofic, subvențiile pentru partide nu reprezintă un lucru rău. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” De ce? Pentru că am avut experiența anilor de până la introducerea acestor subvenții și am văzut că nu a fost bine”, a explicat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că, înainte de introducerea finanțării publice, existau premisele corupției, iar fondurile de la buget au adus mai multă transparență în cheltuielile și activitățile partidelor. „Prin această modalitate se transparentizează destul de mult modul în care partidele politice întreprind activități specifice. Problema pe care o avem este cuantumul”, a punctat el. Comparație între Germania și România: o diferență uriașă Băluță a făcut referire la o analiză comparativă a costului electoral între Germania și România, subliniind disproporția majoră dintre cele două sisteme. „Dacă în Germania costul per vot este de 85 de cenți, în România este de 15 euro per vot. Vă dați seama că este o problemă din acest punct de vedere, vizavi de cuantum”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Potrivit acestuia, nevoia de subvenții rămâne justificată, însă cuantumul ar trebui semnificativ redus pentru a evita risipa și a crește încrederea publică în modul de finanțare a partidelor. AEP: peste 19 milioane de lei în septembrie Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că, în luna septembrie, opt partide politice au primit subvenții totale de 19.006.585 lei. Printre beneficiari se numără PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP și Forța Dreptei.

Daniel Băluță confirmă organizarea congresului PSD (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Politică

Congresul PSD, organizat "cât mai curând posibil", anunță Daniel Băluță

Daniel Băluță confirmă organizarea congresului PSD. Prim-vicepreședintele Partidului Social Democrat, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că Congresul PSD va avea loc „cât mai curând posibil”. Daniel Băluță confirmă organizarea congresului PSD Acesta a precizat că Sorin Grindeanu, președintele interimar al formațiunii, urmează să anunțe data exactă în următoarele zile, după ședința Consiliului Politic Național (CPN). Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” „Cât mai curând posibil va fi congresul PSD și sunt convins că în următoarele zile domnul președinte Sorin Grindeanu, președinte interimar, va anunța momentul în care este congresul, după ce, în prealabil, ne vom consulta împreună în CPN, luni, marți, miercuri, în următoarea perioadă”, a declarat Daniel Băluță, primarul sectorului 4, în cadrul unei conferințe de presă. Congresul se va organiza conform statutului partidului Băluță a subliniat că organizarea congresului va respecta termenul legal prevăzut de statutul PSD. „O să fie și congres, nu e niciun fel de problemă”, a spus el, adăugând că formațiunea va respecta toate procedurile interne și termenele statutare. Alegerile din București, o chestiune separată În ceea ce privește alegerile din Capitală, Băluță a explicat că, spre deosebire de data congresului, programarea scrutinului pentru Primăria București este decisă de premierul României, nu de partid. „O să fie și congresul, o să fie și alegeri în București. Toate aceste lucruri se vor întâmpla respectând termenele legale. În privința congresului PSD, față de alegerile locale, avem un mare avantaj: data congresului este stabilită de Partidul Social Democrat, în timp ce data alegerilor pentru Primăria București este stabilită exclusiv de premier”, a conchis primarul sectorului 4.

Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament (sursa: Facebook/Democrația Acasă)
Politică

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova, „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, ar putea să-și piardă locurile în Parlament.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în ședința din 3 octombrie, implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament În consecință, CEC-ul din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională, cerând anularea înregistrării partidului.  În plus, CEC a sancționat formațiunea, lipsind-o de alocațiile lunare de la bugetul de stat pentru încălcarea Codului electoral și neraportarea cheltuielilor de campanie.  „Toate aceste conexiuni și ingerințe externe CEC le califica ca fiind foarte grave. Cu toate acestea, anume aceste aspecte – conturi suspecte, mediatizare –  noi nu ne-am expus pe ele, doar am constatat faptul că ele au existat și că pot influența opinia alegătorilor. În ce măsură au influențat opinia alegătorilor trebuie să decidă Curtea Constituțională”, a declarat un vicepreședinte CEC, citat de newsmaker.md. CEC a fost sesizat de PAS, chiar în 28 septembrie, în ziua alegerilor.  Sesizarea vizează un videoclip publicat pe rețelele de socializare de liderul AUR România, George Simion din 27 septembrie, în care îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să voteze la scrutinul parlamentar pentru formațiunea condusă de Vasile Costiuc. PAS susține că implicarea lui Simion în alegeri nu doar contravine Codului electoral, dar este și „periculoasă”. „Prin prezența sa online agresivă și vocală, chiar din afara țării, Simion acționează ca un vector de influență care poate injecta în spațiul public narațiuni ce vizează destabilizarea regimului constituțional și polarizarea societății moldovenești”, a precizat PAS. În consecință, PAS a cerut CEC să anuleze înregistrarea în cursa electorală a Partidului „Democrația Acasă”. Inspectoratul Național de Investigații (INI) a depus, la rândul său, o sesizare separată, în care atrage atenția asupra promovării suspecte a partidului pe rețele sociale. Potrivit documentului, ar fi fost identificate sute de conturi cu comportament coordonat, care au generat milioane de vizualizări prin distribuirea masivă a mesajelor pro-„Democrația Acasă”.  INI menționează și cazuri de manipulare sau dezinformare în postările liderului formațiunii, în special pe TikTok și Facebook. Anterior, Vasile Costiuc a respins acuzațiile și a calificat documentele prezentate de autoritățile statului ca fiind „abuzive”. Democrația Acasă a obținut șase mandate la alegerile din 28 septembrie. 

Premierul Bolojan critică ANAF Foto: Guvernul României
Politică

Premierul Bolojan critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”

Premierul Ilie Bolojan (PNL) critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”, a spus șeful Guvernului într-o conferință de presă. Însă aceasta nu a fost singura referire critică la activitatea Fiscului.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La 1 iulie, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan la numit pe Adrian Nicușor Nica în funcța de președinte al ANAF. Nica a fost numit în ianuarie 2024 de fostul premier Marcel Ciolacu în funcția de șef al Corpului de Control. În trecut, el a fost director adjunct pe inspecție fiscală la direcția de Mari Contribuabili a ANAF și director general la control fiscal în cadrul ANAF. Premierul Bolojan critică ANAF Azi, în conferința de presă de la Palatul Victoria, primul-ministru a spus că Guvernul se va concentra în perioada următoare pe încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. „De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru”, a arătat Bolojan. El a mai spus că așteapăt decizia CCR pe legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, în Pachetul 2, pentru că acestea „nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”. 

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală

Premierul Ilie Bolojan (PNL) vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală. La finalul lunii august, procurorii și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, protestând astfel față de proiectul Guvernului de a le diminua pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mulți ani. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Acest proiect așteaptă acum să la judecata CCR. La 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Bolojan vrea să le taie salariile judecătorilor aflați în grevă ilegală Azi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, premierul a apreciat că „dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”. „Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii”, a afirmat Bolojan. El a fost întrebat dacă se va implica „în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe”. 

Președintele CJ Iași, Costel Alexe (PNL) susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași Foto: Facebook Costel Alexe
Politică

Cine a furat chiuveta? Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași

Președintele CJ Iași, Florin Alexe (PNL), susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași, deși Corpul de control al ministerului Sănătății îl contrazice. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La acest spital din Iași, SPIAAM, au murit 7 copii infectați cu bacteria Serratia marcescens.   Președintele CJ Iași susține că sunt lavoare la spitalul de copii Iași „S-a rostogolit în spaţiul public că în secţia ATI nu ar fi chiuvete. Precizez că în toate saloanele sunt grupuri sanitare cu chiuvetă. Sunt şi cabinete medicale cu chiuvetă prevăzută. CJ îşi doreşte să afle nu doar adevărul despre ce s-a întâmplat la spital, nu doar ca cei responsabili să plătească, ci ca astfel de evenimente tragice să nu se mai repete”, a spus, azi, Costel Alexe, citat de news.ro. Însă raportul preliminar al corpului de control al ministerului Sănătății a prezentat informații complet diferite. În raport se menționează de trei ori absenșa lavoarelor: „Din verificările efectuate pe secția de ATI, etaj 3, tronsonul 1, corpul A, nu exista circuite functionale iar saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor” „În planul cadru de conformare anexa la Autorizatia Sanitara de Functionare nu este prevăzut niciun obiectiv de remediere a deficienței privind lipsa lavoarelor racordate la apă curentă din saloanele și rezervele din secția ATI, corpul A” „Deși în «Procedura de igienă a mâinilor PO 106-03/30.05.202», la punctul 7 «Descrierea procedurii de lucru» Cap. II DEZINFECȚIA MÂINILOR DE NIVEL INTERMEDIAR, sunt menționte indicații referitoare la spălarea mâinilor după contactul cu pacientul infectat/pacient septic izolat, personalul secției ATI care oferă asistență medical în cadrul secției ATI, din corpul A, nu respectă aceste indicații deoarece la nivelul saloanelor nu se asigură lavoar racordat la apă curentă”. Corpul de control arată că, urmare a acestei situații, personalul medical nu se spală pe mâini după ce interacționează cu pacienții. 

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor

Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu dacă nu era antreprenor: el a oferit acest răspuns la un interviu cu Mihai Morar, în cadrul podcastului „Fain și simplu”.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului pentru Cercetări Alimentare. El a fost eliberat după doar doi ani și 11 luni. Procurorii au considerat că prejudiciul total în procesul de privatizare a Institutului a fost de peste 60 de milioane de euro.  Ce meserie și-ar fi dorit condamnatul penal Dan Voiculescu Iată cum a decurs dialogul dintre Mihai Morar și Dan Voiculescu, potrivit transcrierii Antenei 3: „Mihai Morar: Dacă nu aș făcut carieră în economie și politică, probabil aș fi devenit... Dan Voiculescu: Judecător. Îmi place să împart dreptatea”.  Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar.

Iohannis n-a vrut să dea cheia la imobilul confiscat de ANAF Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala

Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala, arată un comunicat al Fiscului. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, arată această instituție, într-un comunicat.  Citește și: Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat sau dacă a plâns ca un orfan Iohannis ar urma să fie dat în judecată de Statul român pentru recuperarea banilor obținuți din închirierea imobilului. Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) confirmă preluarea, în condițiile legii, a cotei de o jumătate (1/2) din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, din Sibiu. Preluarea vine ca urmare a unei moșteniri vacante culese de Statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate. Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spațiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus A.N.A.F. în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare”, se arată în comunicatul ANAF.

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Foto: Antena 3
Politică

Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu: dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat

Mihai Morar a realizat, în cadrul podcastului „Fain și simplu”, un interviu cu Dan Voiculescu, patronul de facto al Antena 3: realizatorul l-a întrebat dacă a iertat-o pe judecătoarea care l-a condamnat, dacă a plâns ca un orfan și cum se explică faptul că Voiculescu este are eticheta de securist, deși a fost „vânat”.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” „Ați iertat-o pe judecătoarea care v-a trimis 10 ani la pușcărie?”, a întrebat Morar, fără să menționeze că acea condamnare este în vigoare, iar prejudiciul a fost stabilit la zeci de milioane de euro.  Pe de altă parte, Dan Voiculescu i se adresa intervievatorului cu apelativul „Dragă Mihai”.  Mihai Morar, interviu cu Dan Voiculescu Mihai Morar l-a întrebat pe Dan Voiculescu care era relația cu Securitatea, dar nu a menționat că există o decizie a CNSAS, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, că acesta a fost colaborator al Securității. Dosarul publicat de CNAS arată cum patronul, de facto al Antenei 3, a turnat. Însă Mihai Morar a făcut afirmația: „ Și, totuși, vânat fiind de securiști, dumneavoastră v-a rămas eticheta de securist”.  Referindu-se la dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare, Mihai Morar l-a prezentat pe interlocutor drept victimă, nu autor al unor fapte de corupție soldate cu un prejudiciu - constatat de instanță - de 60 de milioane de euro. „Deci la decizia de acum câteva săptămâni, că judecătoarea a săvârșit abuz în serviciu, ați vrut să plângeți? (...) Și ca un copil... știți copiii din orfelinatele anilor 90, știți de ce nu plângeau? De ce era o liniște mormântală când intrai într-o casă de aia de copii, o casă a groazei? Pentru că ei plângeau, plângeau, nu-i băga nimeni în seamă, nimeni nu venea să-i schimbe, și la un moment dat nu mai aveau lacrimi”, a perorat Morar. „Ăsta e sentimentul”, i-a răspuns Dan Voiculescu, potrivit unei transcrieri realizate de Antena 3.   „Dar când auzi peste tot că ești vinovat, v-ați pus vreodată întrebarea: Dar dacă sunt vinovat?”, a mai întrebat Morar. Însă Dan Voiculescu nu a avut nici un dubiu, deși condamnarea sa este în vigoare, deocamdată: „ N-am putut să-mi pun întrebarea asta pentru că era atât de evident că nu sunt vinovat, adică nu era nici măcar un dubiu. Doamna judecătoare m-a condamnat pe mine în procesul nu pentru privatizarea ICA, pe mine m-a condamnat pentru spălare de bani spunând că am ascuns banii, pe care eu, de fapt, îi donasem fetelor, și faptul că banii au provenit dintr-o infracțiune”.  Moderatorul nu a menționat, potrivit transcrierii Antenei 3, faptele pentru care a fost condamnat Dan Voiculescu: el și-a exercitat influența pentru a obține de la Administrația Domeniilor Statului - prin intermediul companiei Grivco - pachetul de acțiuni la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA) „la un preț de garsonieră de periferie", de 75 de ori mai mic decât valoarea reală. „Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălător de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârșirii acestor acte materiale a urmărit, în permanență, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităților de utilizare a bunurilor ilegal obținute în derularea unor viitoare afaceri profitabile”, se arată în motivarea sentinței.  Mihai Morar nu a ratat nici ocazia să-l laude pe patronul, de facto, al Antenei 3 și al trustului Intact. „Dumneavoastră aveți fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Și că știe lumea, că nu știe, de zeci de ani investiți, oferiți burse tinerilor dotați, supra-dotați, talentați și așa mai departe”, a anunțat Morar. 

Guvernul nu crește taxele anul viitor (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, explică ministrul de Finanțe Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră