miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5082 articole
Politică

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis

Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut, scrie ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook. La nivelul RNP Romsilva, Curtea de Conturi a identificat plăți necuvenite de peste 216,5 milioane de lei reprezentând drepturi salariale, constând în alte premii și bonusuri acordate angajaților în anii anteriori, care nu respectau cadrul legal aplicabil regiei. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă”, arată Buzoianu. Acum câteva zile, ea scria: „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste”. Noi pomeni ale directorului Vișan către angajații Romsilva, din resursele publice „Tocmai am descoperit cum Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut. Până acum câteva luni, premierea personalului în Romsilva era doar individuală, pentru rezultate concrete ale fiecărui angajat în parte.   Acum un an, Curtea de Conturi constata într-un raport oficial că Romsilva a acordat premii totale uriașe cu încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, adică fără să analizeze nimeni și fără să răsplătească performanța individuală a angajaților. La acea vreme, Contractul Colectiv de Muncă prevedea premierea doar individuală. Curtea de Conturi a cerut, oficial, ca măsură de îndreptare (pe lângă recuperarea premiilor date colectiv, în loc de individual) să fie adoptate ,,proceduri clare și transparente a modului de acordare a premiilor, care să conțină efectuarea unor analize riguroase a performanțelor obținute de salariați. Se va asigura astfel, prevenirea utilizării ineficiente a fondurilor și motivarea performanței reale a salariatului.”   Ce face directorul general, domnul Vișan, sub mandatul dat de Consiliul de Administrație al Romsilva, în primele luni de mandat? Negociază cu sindicatul Silva un contract colectiv de muncă care brusc, prevede, diferit față de acum un an, și premierea colectivă.   Deci, Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv.   Acesta este motivul 1000 pentru care nu voi ceda cu nimic de la reforma Romsilva”, a relatat ministrul Mediului. 

Romsilva vrea să acorde premieri în masă angajaților ei, deși Curtea de Conturi i-a interzis
Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit
Politică

Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit

Asztalos Csaba, judecătorul CCR desemnat de UDMR, numit în această funcție în iulie 2025, s-a aliat cu cei din PSD și a dat două lovituri dure legii integrității: a girat aplicarea retroactivă a unor prevederi care vor duce la demiterea lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei și a votat pentru secretizarea în continuare a averii demnitarilor. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% De altfel, UDMR s-a opus constant publicării averilor demnitarilor. În iulie, proiectul legii integrității convenit în coaliția PNL-USR-UDMR nu conținea nici măcar prevederea privind publicarea unor așa-numite „declarații de interese financiare”. Parlamentul a votat pentru publicarea declarațiilor de interese financiare, dar la CCR majoritatea PSD-UDMR a decis că astfel este afectată viața privată a demnitarilor.  SRI și institutul anexat PSD l-au plătit să fie „lector” Asztalos Csaba a terminat un liceu modest din Baia Mare, Mihai Eminescu, a făcut dreptul la o universitate locală și, timp de 20 ani, a condus Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), unde a ajuns la propunerea UDMR. El nu a fost avocat, procuror sau judecător. În perioada în care conducea CNCD a avut timp să ia un doctorat și două masterate.  Din 2019 în 2023 - potrivit datelor din ultima declarație de avere, din 2024 - Asztalos Csaba a fost lector la academia SRI, de unde a încasat anual mici sume, de câteva mii de lei, net. În anul fiscal 2023, salariul de la ANIVM - academia SRI - a fost de 6.000 de lei, net, anual. Timp de câțiva ani el a fost și lector la Institutul Ovidiu Șincai, o structură anexată PSD, de unde lua tot câteva mii de lei, net, anual.  Formal, Asztalos Csaba a demisionat din UDMR în 2013, pentru a nu fi acuzat că nu este echidistant.  În septembrie 2025, după ce Asztalos Csaba a ajuns în CCR, soția sa a fost numită „temporar” secretar general al AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor de stat. Potrivit nomenclatorului de salarii din AMEPIP, salariul de bază brut pentru secretarul general era de 34.965 de lei în luna martie 2025. Ea a studiat economia la Universitatea Crestina Partium, a lucrat timp de trei ani la Ambasada Ungariei la București, iar din 2008 este bugetar la diferite instituții guvernamentale.  În 2022, PMP a cerut demisia lui Asztalos Csaba de la conducerea CNCD după ce acesta a refuzat să acționeze împotriva premierului Ungariei, Viktor Orban, aliatul UDMR: „PMP a luat act cu mare surprindere de abordarea pe care a avut-o domnul Csaba Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care ne-a explicat că nu se poate pronunţa pe marginea acestui discurs antieuropean pentru că este reprezentantul unei instituţii a statului român, iar afirmaţiile lui Viktor Orban sunt o chestiune de politică externă, iar de politică externă se ocupă preşedintele României. Am citat din declaraţia domniei sale. Acest domn s-a descalificat complet, nu mai poate deţine nici măcar o zi această funcţie cu o responsabilitate uriaşă în statul român. PMP cere demisia de îndată. Este inadmisibil să fii apărătorul unor valori şi să te prevalezi de nişte chestiuni inventate, să nu te pronunţi pe o chestiune foarte clară, eşti sau nu de acord cu ceea ce a spus Orban?”, declara Eugen Tomac.  „Mie unuia, poziția lui Asztălos Csaba mi se pare că reflectă un joc al actualei conduceri UDMR. Un joc deloc curat. Un joc de supraviețuire. Personajul a ajuns acolo, la CCR, ca reprezentant al acestui partid. A făcut ce i s-a spus să facă. Dar cu plăcere și cu zel. O Românie depesedizată ar însemna și un UDMR defideszizat. Dezorbanizat”, a scris, recent, politologul Vladimir Tismăneanu pe Facebook. 

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”
Politică

Bolojan acuză CCR că decizia împotriva lui Fritz este „o reglare de conturi”

Premierul Ilie Bolojan a avut cea mai dură ieșire împotriva CCR, acuzând această Curte că este parte a unei reglări de conturi împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. El a afirmat și că „vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Cel mai dur atac al lui Bolojan împotriva CCR „Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei. Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm.   Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?   La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine.   Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică.   E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO.   Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate.   Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR.   Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a scris Bolojan.   Și vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat, pe Facebook, la decizia anti-Fritz a CCR.   „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii și completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu.   Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupției, termenele curg pe repede înainte și legile produc chiar și efecte retroactiv.   Într-un stat de drept, regulile sunt aceleași pentru toți, indiferent cine ești sau pe cine deranjezi.   Deși Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, CCR a stabilit ieri contrariul.   Când principiile constituționale sunt interpretate doar pentru a ținti un singur om, democrația nu mai este o garanție pentru nimeni.   Din păcate, politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare.   O vedem astăzi în cazul lui Dominic Fritz, o vedem în cazul lui Ciprian Ciucu, o vedem în cazul deciziilor democratice aprobate de congresul PNL.   Sunt tactici menite doar să ne intimideze și să renunțăm”, a scris vicepremierul. 

Halucinanta companie de stat cu zero angajați, dar cu cheltuieli de personal de 230.000 lei pe an
Politică

Halucinanta companie de stat cu zero angajați, dar cu cheltuieli de personal de 230.000 lei pe an

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, pe Facebook, situația a două companii de stat, legate una de alta - Piața de Gros și Societatea de Strategie a Pieței de Gros - cu zero angajați, dar care își plătesc consiliile de administrație. Mai mult, arată ea, una din aceste companii este „în plin proces de angajare a unui nou consiliu de administrație, ca să „supravegheze” o altă firmă falimentară de aproape 13 ani, fără angajați dar cu cheltuieli de „personal” în creștere, administrând terenuri ale căror suprafețe nimeni nu pare să le fi măsurat corect”.  Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Societatea de strategie a Pieței de gros ar trebui să facă sondaje „Probabil cea mai elaborată formă de a nu face nimic, cu acte în regulă, pe care o finanțează în acest moment statul român: compania de stat „Societatea de Strategie pentru Piața de Gros”. Miza din spatele acestui paradox instituțional este de aproape 20 milioane Euro, bani pe care statul încearcă de ani buni să-i recupereze, cu șanse tot mai mici pe măsură ce trece timpul. Codul CAEN al firmei e 7320: „activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice”. Sondaje de opinie. Asta scrie oficial.   Ce face de fapt? Documentul care deschide selecția noului consiliu de administrație, care are loc chiar acum, o spune negru pe alb: compania „nu mai desfășoară o activitate care să producă valoare adăugată”.   Misiunea sa s-a tot subțiat în cei 29 de ani de existență: de la „vinde acțiunile și rambursează banii de la buget” (1997), la „transferă și controlează banii de la buget” (etapa a doua), până la obiectivul de azi: „păstrarea legăturii” între AAAS și lichidatorul judiciar al altei firme.   Asta e tot: o firmă cu sediu, cu conducere, cu personalitate juridică, al cărei rol oficial e să răspundă la telefon în numele statului.   Și totuși, exact această firmă e acum în plină procedură de selecție de consiliu de administrație. Pentru un job pe care propriul document de așteptări îl descrie drept lipsit de valoare adăugată.   Societatea de Strategie pentru Piața de Gros „supraveghează” firma Piața de Gros SA, înființată în 1997, cu finanțare BERD și bani de la Ministerul Finanțelor, cu ideea că statul își recuperează investiția când societatea devine profitabilă.   Nu doar că n-a devenit profitabilă, ci a și acumulat pierderi, a intrat în insolvență, iar în 2010 activul ei principal a fost vândut la licitație cu 3,8 milioane Euro.   Din 20 noiembrie 2013, Piața de Gros SA e în faliment.   Ministerul Finanțelor are de recuperat 101.774.024,67 lei (aproape 20 milioane Euro).   Capitalurile proprii ale firmei sunt -105.311.391 lei.   Ce mai are de vândut ca să acopere asta? Trei active: Un centru agricol la Grădiștea (Călărași), evaluat la 670.000 euro, scos deja la mai multe licitații — fără succes, din moment ce acum Adunarea Creditorilor a decis să-l vândă prin lichidare la minimum 45% din evaluare, adică sub 302.000 euro. O proprietate în Giurgiu, unde firma deține clădirile (20 la număr) și terenul de sub ele, dar nu restul parcelei — acela aparține unor persoane fizice de negăsit pentru lichidator (există și un litigiu vechi cu ei). Lichidatorul a decis totuși să vândă „în situația juridică actuală”, ceea ce reduce drastic șansele. Evaluare: 781.100 euro, cu vânzare aprobată la minimum 90% (circa 703.000 euro). Terenul apare cu 14.118 mp în acte, dar doar 3.037 mp la măsurătoare, adică mai puțin de un sfert din ce scrie pe hârtie. Un teren și trei construcții în Sintești, cu proces în curs pentru clarificarea proprietății. Aici apar două suprafețe pentru același teren, 14.792 mp în acte și 30.007 mp în paranteză, de peste două ori mai mare. Plus un litigiu cu o persoană fizică: tribunalul a dat câștig de cauză firmei, s-a făcut apel — iar în unele etape chiar lichidatorul judiciar a atacat cu apel o decizie favorabilă propriei firme. Activul nu poate fi nici evaluat, nici vândut până nu se lămurește situația.   Așadar, în cel mai optimist scenariu: cele două active evaluabile se vând exact la pragul minim aprobat, iar Sintești nu aduce nimic, recuperarea e de 1 milion Euro.   Dintr-o datorie de aproape 20 milioane Euro, asta înseamnă puțin peste 5%. Și de-acolo se scade și comisionul lichidatorului și avocații, înainte ca vreun leu să ajungă la Ministerul Finanțelor.   Între timp, Piața de Gros SA n-are niciun angajat din 2022 încoace, dar în 2025 cheltuielile de personal au crescut de la 193.610 la 229.910 lei (+18,7%), iar cele cu „prestații externe” de la 75.141 la 114.520 lei (+52,4%).   Rezultatul: profitul net de 63.239 lei din 2024 a devenit o pierdere de 4.516 lei în 2025. Fără angajați, cheltuielile de „personal” cresc pentru că, în realitate, „personal” înseamnă aici indemnizațiile directorului și administratorului special.   Din chiriile de aproape 6.000 de euro pe lună se plătesc directoratul, comisionul lichidatorului și avocații.   Dobânzi către creditori? Zero: sunt în faliment, deci nu se plătesc.   Pe scurt: o firmă care recunoaște oficial că nu produce nimic e în plin proces de angajare a unui nou consiliu de administrație, ca să „supravegheze” o altă firmă falimentară de aproape 13 ani, fără angajați dar cu cheltuieli de „personal” în creștere, administrând terenuri ale căror suprafețe nimeni nu pare să le fi măsurat corect.   Totul pentru o creanță din care statul speră, în cel mai bun caz, să recupereze 1 milion Euro din 20 milioane Euro cât are de recuperat”, a arătat Gheorghiu.     

Auristul Mohammad Murad îi propune lui Grindeanu să guverneze: „Sunteți gata să intervenim împreună?”
Politică

Auristul Mohammad Murad îi propune lui Grindeanu să guverneze: „Sunteți gata să intervenim împreună?”

„Îi adresez public o întrebare domnului Sorin Grindeanu: partidul dumneavoastră a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Sunteți gata să intervenim împreună pentru salvarea economiei românești?”, a scris, pe Facebook, deputatul AUR Mohammad Murad. Surse din PSD susțin că acest partid a răspuns deja favorabil oifertei, iar Murad va discuta cu Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Murad nu este la prima tentativă de a susține un guvern post-Bolojan. El ar fi vrut să voteze guvernul Veștea, dar a fost oprit de George Simion. Grindeanu numără voturile, dar nu are 233 „Cred că a sosit momentul să încheiem acest lung episod al lamentărilor despre ceea ce se întâmplă în România. De ani de zile, clasa politică ne spune cât de rău ne merge. De ani de zile ni se prezintă diagnostice, statistici, falimente, datorii și locuri de muncă pierdute. România nu mai are nevoie de încă o analiză a crizei. România are nevoie de intervenție. Am ascultat cu atenție analiza PSD, exprimată prin vocea domnului Sorin Grindeanu, despre situația mediului de afaceri, despre valul de falimente care lovește capitalul autohton și despre dispariția zilnică a aproximativ 180 de locuri de muncă. Sunt realități pe care nu numai că le confirm, dar asupra cărora avertizez de multă vreme. Și atunci pun o întrebare simplă: când trecem la fapte? (...)    Capitalul autohton nu are nevoie de coroane de flori după faliment. Are nevoie de măsuri înainte de faliment. De aceea, îi adresez public o întrebare domnului Sorin Grindeanu: partidul dumneavoastră a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Sunteți gata să intervenim împreună pentru salvarea economiei românești? Sau trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se supără partenerii europeni, președintele României ori altcineva pentru faptul că PSD și AUR, primele două partide rezultate din votul românilor, se așază la aceeași masă atunci când interesul național o cere?   Economia României nu este nici de stânga, nici de dreapta. Falimentul nu întreabă antreprenorul cu cine a votat. Șomajul nu are carnet de partid. În calitate de președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, invit toate partidele parlamentare marți, 18 august 2026, ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism, pentru constituirea unei: CELULE DE CRIZĂ PENTRU ECONOMIE ȘI CAPITALUL ROMÂNESC.   Propun ca această Celulă de Criză să primească un mandat foarte clar: în maximum 15 zile să prezinte un pachet de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru protejarea companiilor românești, a locurilor de muncă, a investițiilor și a capitalului autohton. Nu peste șase luni. Nu după alte conferințe. Nu după alte sute de falimente. În 15 zile”, a scris Murad, pe Facebook.    Liderii PSD îl vor trimite pe fostul ministru Radu Oprea în ”celula de criză” a lui Murad, potrivit informațiilor G4Media.   Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că, față de săptămâna trecută, negocierile pentru formarea unui nou Guvern nu au produs schimbări semnificative și a invocat prezența redusă a parlamentarilor în această perioadă.   “În jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare”, a afirmat Grindeanu.

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan
Politică

Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan

Conducerea PSD i-ar fi promis lui Florin Iordache, acum președinte al Consiliului Legislativ, un post de judecător la Curtea Constituțională, din 2028, când expiră mandatele a alți doi pesediști, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Cei doi au fost numiți în mai 2019, de către Senat și, respectiv Camera Deputaților. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Dacă nu au loc alegeri anticipate, PSD ar putea folosi majoritatea cu care va forma viitorul Guvern pentru a continua să-și trimită oamenii în CCR. Ultimul plasat în Curtea Constituțională a fost Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, care, cu susținerea lui Liviu Dragnea, a ajuns președintele Curții de Conturi. Iordache s-ar putea pensiona, dar vrea și pensia specială de la CCR Luni, fosta ministră a Justiției Ana Birchall scria: „Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”. Însă Tănăsescu este numită de președintele României Klaus Iohannis, în 2019, și este puțin probabil că Nicușor Dan ar accepta să o înlocuiască cu Iordache.  PSD vrea să îl recompenseze pe Iordache fiindcă fie a avizat negativ mai multe hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, fie a refuzat să le avizeze. Aceste avize negative au stat la baza argumentelor prin care PSD a atacat în instanță HG-urile lui Bolojan, iar Curtea de Apel le-a suspendat cu o viteză cu totul neobișnuită, în câteva zile de la sesizare.  Printre altele, el a avizat negativ hotărârea de guvern prin care regia protocolului de stat era obligată să publice funcțiile celor care ocupă vilele și apartamentele de lux ale regiei. Proiectul prevedea și publicarea integrală, de către RAAPPS, a listei tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei. Mandatul lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ va expira în iulie 2029 - când Iordache, născut în decembrie 1960, ar avea deja 69 de ani - printr-un articol strecurat în lege în iulie 2024. Acest articol precizează că mandatele aflate în curs la momentul respectiv (inclusiv cel al lui Florin Iordache) încetează la exact 5 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi (iulie 2024). El a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Legislativ în data de 20 octombrie 2020.  Controversatul Florin Iordache este inginer al Facultății de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal. Abia în 2002, când era deja deputat PSD, a terminat Dreptul, tot la Craiova. Fiind vânător, Iordache a avut o relație bună cu fostul premier Adrian Năstase. De altfel, ulterior Florin Iordache a fost vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, AGVPS.  Însă primul partid al lui Iordache a fost Partidul Socialist al lui Tudor Mohora, care l-a propulsat în funcția de viceprimar al orașului Caracal, în 1996. El a fost și preşedinte al organizaţiei judeţeane Olt a PS. Din 2000 a trecut la PSD.  Apogeul carierei sale profesionale a fost în 2017, când a fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu și a elaborat controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Iordache a fost dat afară din funcția de ministru după doar 36 de zile.  Soția lui Florin Iordache a fost adusă judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2010, după circa 20 de ani la Judecătoria Caracal. S-a pensionat în 2015, la 47 de ani, și a devenit notar.   

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici
Politică

CCR a blocat, cu majoritate de voturi, publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor publici

Curtea constituțională a decis, azi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională publicarea declaraţiilor de interese financiare ale soţului/sotiei, şi cu majoritate -  a funcţionarilor/demnitarilor vizaţi de lege.  Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Practic, declarațiile de avere ale demnitarilor rămân secrete. Nu se știe cum s-au împărțit voturile în CCR.  Judecătorii numiți de PSD, UDMR și Iohannis au lovit în Fritz În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Ar fi votat în favoarea prevederii  Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga - toți trei numiți la CCR la propunerea PSD - Csaba Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină, propusă la CCR de fostul președintel Klaus Iohannis.  Dacă legea va fi promulgată, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, își va pierde mandatul de edil al acestui oraș.  Legea integrităţii, care este jalon PNRR, a fost contestată atât de un grup de senatori USR şi PNL, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan. Preşedintele Nicuşor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituţionali, claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare."Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la 'soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi', sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.

Birchall reamintește că, în 2019, Savonea venea împreună cu Iordache la întâlniri cu Dăncilă
Politică

Birchall reamintește că, în 2019, Savonea venea împreună cu Iordache la întâlniri cu Dăncilă

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall reamintește, pe Facebook, că, în 2019, Lia Savonea, pe atunci președintele CSM, „era, de mânuță cu Florin Iordache, la întâlniri de taină, clandestine, cu dna Viorica Dăncilă, atunci PM-ul României”. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră De altfel, Savonea nu a negat discuțiile cu Dăncilă, dar a evitat să precizeze rolul lui Florin Iordache. „În cursul anului 2019, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în exercitarea prerogativelor legale de reprezentare instituţională, am participat, la sediul Guvernului României, la întâlniri instituţionale în scopul promovării unor interese punctuale ale sistemului judiciar...Prin urmare, orice speculaţie vizând motivul şi contextul prezenţei mele la sediul Guvernului nu are nicio bază factuală”, a recunoscut Savonea. Azi, Birchall reamintește de situația din 2019, în contextul în care Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, fiindcă s-a întâlnit cu premierul Bolojan.  Birchall a fost ministru al Justiției în cabinetul Dăncilă, iar PSD a vrut să o dea afară datorită opoziției ei la proiectele acestui partid, dar nu a reușit.  Savonea încasa diurnă deși locuia lângă București „În 2019, în calitate de președintă a CSM, d-na Lia Savonea era, de mânuță cu Florin Iordache, la întâlniri de taină, clandestine, cu dna Viorica Dăncilă, atunci PM-ul României, disperată ( sau disperați) că nu reușeau să o numească pe Adina Florea șefă la SIIJ ( secția specială “Nufărul” creată special pentru a îngropa dosarele de corupție și a îi albi pe corupți) pentru că de 8 ori am avut curajul blocând această mizerie în plenul CSM cu votul meu de ministru al justiție (...) Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?! Apropos, poate PNL, USR ( cei cu voturile cărora a ajuns în 2020 Florin Iordache Președintele Consiliului Legislativ, cu rang de ministru) inițiază procedura de revocare a dlui Florin Iordache! Hai, curaj!   Da, CCR trebuie reformată și da, Simina Tănăsescu a greșit că nu a ieșit cu clarificări din primul moment. La fel este greșită și tăcerea de până acum a lui Ilie Bolojan dar, repet, agenda întâlnirii dintre cei doi a fost strict administrativă, exact cum am și anticipat în prima mea postare de acum câteva zile, confirmată aseară de CCR!   Textul din iunie 2020.   Rog share, să se știe adevărul!   “Doamna Savonea, aveți curajul, cu demisia dvs. semnată, să mă contraziceți că nu ați avut întâlniri cu Dăncilă împreună cu Iordache!??   Doamna Savonea a simțit nevoia să facă câteva precizări într-o manieră manipulativă deși, în calitate de judecător, ar trebui să știe și să respecte adevărul și realitatea, în integralitatea sa! Dacă am fi într-o sală de judecată, cu siguranță s-ar constata că a alterat și falsificat probele! Să le luăm pe rând:   1. Doamna Savonea susține că „în cursul anului 2019, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în exercitarea prerogativelor legale de reprezentare instituţională, am participat, la sediul Guvernului României, la întâlniri instituţionale în scopul promovării unor interese punctuale ale sistemului judiciar...Prin urmare, orice speculaţie vizând motivul şi contextul prezenţei mele la sediul Guvernului nu are nicio bază factuală."   În primul rând, eu nu am făcut nicio speculație privind subiectului întâlnirilor... astfel că, din start, „apărarea” sa are serioase vicii ( de adevăr.. sic!), ci am relatat, factual, unde și cu cine am zărit-o prima dată pe doamna Savonea! Ceea ce omite strategic doamna Savonea este să spună negru pe alb dacă în acea zi, când am întâlnit-o în antecamera biroului doamnei Dăncilă, era sau nu cu Iordache de mânuță!? Doamna Savonea, smecherește ( văd că este o practică în ultima vreme), spune că a mers la întâlniri cu „alţi reprezentanţi ai unor instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti şi ale asociaţiilor profesionale." Eu nu despre aceste întâlniri fac vorbire ci despre acele întâlniri la ceas de seară! În ce categorie, din cele enumerate de dvs., se încadrează domnul Iordache, doamna Savonea!?? Și dacă totusi doamna Savonea nu își mai aduce aminte de întâlnirea cu Iordache poate confirmă doamna Dăncilă și astfel îi reamintește și doamnei Savonea că tot este doamna Dăncilă la ceas de „amintiri din guvernare"! Doamna Dăncila sigur nu are cum să uite, nu?   2. În ceea ce privește „precizarea" doamnei Savonea privind stabilirea ședințelor de plen este absolut ridicolă în condițiile în care la baza afirmațiilor mele sunt scrisorile trimise instituțional susținute și de nenumărate apeluri publice prin care solicitam exact acest lucru: stabilirea unei zile și ore fixe astfel încât să pot să particip la ședintele plenului CSM în calitate de membru de drept și astfel să pot să îmi exercit dreptul de vot! Mai jos gasiti exemple de astfel de scrisori trimise institutional! Este de remarcat data, aratand astfel practica doamnei Savonea!   Zău că este chiar rușinică doamna Savonea să prezentați public, folosind inclusiv site-ul CSM, dovezi trunchiate care, dacă am fi într-o sală de judecată, ar atrage răspunderea dvs. profesională pentru că "ați fi pronunțat o sentință" care nu are nicio legătură cu realitatea și adevărul... ori, din onoare și respect, totuși ar trebui să aveți respect pentru roba de magistrat!   Așa cum ar fi trebuit să aveți respect pentru instituția CSM și să vă fi dat demisia în secunda 2 când s-a constatat, printr-o decizie a unei instituții importante din statul român, că nu ați făcut nimic altceva decât m-ați hărțuit printr-un conflict interinstituțional imaginat, rezultat exclusiv din frustrările personale cauzate de insuccesul de a impune o anumită conducere la SIIJ!   Dar ce vorbesc eu de onoare la un magistrat care, timp de peste o lună, nu a mai programat ședintele de plen ale CSM ( deși sigur erau probleme importante pentru sistemul judiciar) de frică să nu fie revocată din funcție, în schimb, accepta să încaseze diurna lunară ( destul de substanțială) deși locuiește la câțiva km de locul de muncă sau care este preocupată să secretizeze declarația de avere proprie și a soțului!??”, a scris Birchall. 

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș
Politică

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș

Alianța pentru Unirea Românilor a publicat, în această duminică, imagini ale lui Călin Georgescu și a soției sale la o biserică. În postare nu se precizează unde s-a aflat Georgescu, dar este vorba de Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Georgescu le-a transmis românilor, sâmbătă, pe rețelele sociale, un mesaj cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului și a Sfinților Martiri Brâncoveni. Acesta a făcut referire și la ziua de 16 august, când Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni. „Duminică, 16 august, îi cinstim pe Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache și – de anul acesta – pe Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”, a scris Georgescu pe Facebook. Bodygurazii lui Georgescu vs dispozitivul lui Nicușor Dan  Însă fostul candidat la președinție se folosește de acest moment pentru a face băi de mulțime înconjurat de un număr foarte mare de gărzi de corp, cel puțin 12. Nu este clar cine plătește acest dispozitiv de securitate, care se deplasează cu Georgescu la fiecare apariție publică.  Imaginile contrastează puternic cu cele ale președintelui Nicușor Dan. Sâmbătă, acesta s-a aflat cu familia la o biserică de lângă Făgăraș, iar în imagini se pot distinge 2-3 persoane din dispozitivul de securitate. Duminică, el a fost filmat în timp ce ieșea dintr-un bloc, cu partenera sa și cei doi copii, iar în dispozitivul de pază apar trei persoane, care încearcă să păstreze distanța și să acționeze discret.  În noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale care au fost anulate, Călin Georgescu a apărut la secția de votare cu un singur bodyguard, identificat ulterior ca fiind un fost membru al Legiunii Străine. Pe 8 decembrie 2024, când a a mers „să voteze” la o secție din Mogoșoaia (lângă București) – deși alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională – el era însoțit de cel puțin patru bărbați bine antrenați. Coordonatorul echipei de pază a lui Călin Georgescu se numește Marin Burcea, fost trăgător de elită şi caporal în Legiunea Franceză, potrivit informațiilor obținute de RISE Project. Promovat de televiziunile din România cu porecla „lunetistul”, Burcea, 30 de ani, este din Constanța. A început să apară în presa mondenă după ce s-a cuplat cu Tania Budi, fosta vedetă TV, și s-a lansat în afaceri cu o agenție de modeling. Burcea a făcut parte din echipe de comando în Guiana Franceză, Brazilia și Mali. Din informațiile noastre, el a participat și la taberele paramilitare organizate de Eugen Sechila, lider al mișcării neo-legionare din România și un apropiat al familiei Georgescu.  La 1 decembrie 2025, la Alba Iulia, presa consemna prezența a 15 agenți de pază în jurul lui Georgescu. Ei ar fi fost plătiți lunar cu circa 3.000 de euro.   

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste
Politică

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste

Într-o intervenție la o emisiune Gândul - site-ul deținut de Radu Budeanu, care controlează și G4Media - fostul premier Victor Ponta l-a lăudat pe Nicolae Ceaușescu fiindcă a construit centrala nucleară de la Cernavodă și a spus că aceasta trebuia dezvoltată cu ajutorul unei companii a Chinei comuniste. Ponta a încercat să critice actuala putere pentru situația din Energie. Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au Victor Ponta s-a căsătorit cu Daciana Sârbu - de care a divorțat - la ambasada României la Beijing, în semn de admirație față de regimul din China comunistă.  Și Dăncilă a încercat să dea energia nucleară Chinei comuniste „Grupurile 1 și 2 le-a pornit Ceaușescu, ăla rău pe care îl înjurăm. Mă rog, al doilea l-am inaugurat după ce l-am împușcat pe Ceaușescu, dar el a venit cu ideea. Grupurile 3 și 4 le-am semnat eu în 2014 cu singurii care puteau să le facă, care aveau și banii și tehnologie, așa-numiții chinezi”, a spus fostul premier, citat de Mediafax. El a susținut că proiectele energetice majore au fost întârziate din considerente ideologice, făcând referire în special la decizia României de a renunța la parteneriatul cu China pentru extinderea centralei nucleare. „Din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”, a spus Ponta. În realitate, guvernul Dăncilă a negociat puternic preluarea centralei de la Cernavodă de o companie din China comunistă, dar discuțiile au fost rupte în 2020.  În decembrie 2018, prim-ministrul PSD Viorica Dăncilă a decis să grăbească negocierile cu China pentru implementarea Proiectului Unitățile 3 şi 4 CNE Cernavodă (IGA) și înființarea Grupului de lucru care să fie responsabil de negocierea proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză. În luna mai 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN. Documentul semnat între România și China prevedea ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul, de 49%, va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala. Tot în mai 2019, secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”. Acordul cu China a fost oprit abia în mai 2020. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră