Justiție
Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții la luni de zile de la trecerea prin boală. 40 la sută nu merg la doctor, deși au sechele
Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală.
Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului.
Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID.
Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații.
Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu.
Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie.
Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie
Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori”
„Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă.
„Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an.
O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”.
Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”.
Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală.
Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS.
Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom
„Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.
DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu
„Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată.
Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta.
Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează?
Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp.
Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament?
Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară.
Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății.
Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie
La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie.
„Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru.
Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare.
Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”.
Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”.
DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID
Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI.
„Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler.
Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie?
Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni.
Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie?
Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult.
Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală.
Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie
Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac.
Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă.
Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid.
De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface.
Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie?
Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie.
Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment.
Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții.
Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența.
Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID?
Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic.
Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID
România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică.
În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”.
Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta.
Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”.
60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală
Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare.
Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică.
60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID.
Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.
