joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

604 articole
Justiție

Dezvoltatorul, despăgubiri: tavan căzut pe cumpărător

Dezvoltatorul, despăgubiri: tavan căzut peste cumpărător. Un ieşean a cerut despăgubiri după ce apartamentul abia cumpărat de la un dezvoltator imobiliar cunoscut a început să i se dărâme în cap. Dezvoltatorul, despăgubiri: tavan căzut peste cumpărător Omul a rămas cu spaima în suflet că problemele s-ar putea amplifica şi în orice clipă s-ar mai putea strica ceva în casă. Raţionamentul judecătorilor a fost simplu: constructorul răspunde pentru orice viciu ascuns timp de zece ani de la recepţia lucrării. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm În cazul structurii de rezistenţă, răspunderea durează cât rămâne blocul în picioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezvoltatorul, despăgubiri: tavan căzut peste cumpărător (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Matei Dima ("Teambuilding"), cocaină la volan (sursa: Facebook/Global Records)
Justiție

Matei Dima ("Teambuilding"), cocaină la volan

Matei Dima ("Teambuilding"), cocaină la volan. Actorul a fost oprit de polițiști și testat la Râșnov pe 21 martie 2021. Potrivit judecătorilor, "în probele biologice recoltate de la inculpat au fost evidențiate în plasma: benzoilecgonina 0,033 µg/ml si urina: metilecgonina, cocaina". Matei Dima ("Teambuilding"), cocaină la volan Pe 26 ianuarie a.c., Judecătoria Zărnești a admis "acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 28.11.2022 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti cu inculpatul DIMA MATEI". Aceeași instanță îl "condamnă pe inculpatul DIMA MATEI la pedeapsa amenzii penale de 10.000 lei (200 zile-amendă a câte 50 lei pentru fiecare zi-amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de „Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe”, prevăzută de art. 336 alin. (2) Cod penal", conform sursei citate. Citește și: Compania care a produs „Teambuilding”, filmul de mare succes comercial, avea pierderi și datorii de milioane înainte să dea lovitura cu această satiră Cum a ajuns Matei Dima drogat cu cocaină la volan pe 21 martie 2021? "În calitate de inculpat (Matei Dima - n.r.) a declarat faptul că în seara zilei de 20.03.2021 a inhalat pe nas la domiciliul său o pulbere pentru a atenua starea de oboseală", se mai arată în hotărârea Judecătoriei Zărnești. Documentul adaugă că "În acordul de recunoaştere a vinovăţiei s-a reţinut că inculpatul (Matei Dima - n.r.) în data de 21.03.2021, în jurul orei 15:25, a condus autoturismul marca (Mercedes - n.r.)-Benz tipul S450 4Matic cu numărul de înmatriculare (...) pe DN 1E (str. Valea Cetatii) din Staţiunea Râşnov, (...), în timp ce se afla sub influența substanțelor psihoactive".

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum afectează pensionările masive mersul Justiţiei

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei. Pensionările din sistemul judiciar ieşean şi-au pus serios amprenta pe activitatea de anul trecut a Tribunalului. Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei Numărul dosarelor noi a scăzut puţin, dar numărul tot mai mic de judecători a făcut ca fiecare dintre ei să fie pus în situaţia de a soluţiona câte două dosare pe zi. Jumătate dintre justiţiabili au aflat soluţia găsită de magistraţi la aproape trei luni de la pronunţarea sentinţei. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? Numărul dosarelor nou intrate pe rol situează Tribunalul ieşean pe locul cinci în ţară, după Bucureşti, Constanţa, Ilfov şi Dolj. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile

Marea prescripție a CCR golește pușcăriile. Un hoţ s-a apărat în faţa judecătorilor spunând că la ora respectivă era ocupat să golească de bani un card furat. Marea prescripție a CCR golește pușcăriile Argumentul nu a fost acceptat de judecători, dar aceştia nu au putut, totuşi, să-l condamne, pentru că răspunderea penală pentru fapta sa se prescrisese. Hoţul a rămas după gratii, dar numai pentru unul dintre furturi. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? Cu ocazia apelului, a scăpat de o parte din pedeapsă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Justiție

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii. Acum în arest la domiciliu, oncologul Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava este suspectată de procurori că ar fi luat sute de șpăgi de la pacienți. Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii În unele zile, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitrovici Ababneh lua și nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Dar medicul continuă să fie apărată de unii colegi de breaslă. Ba chiar și de polițiști. Poate cel mai faimos suporter al Ancăi Dumitrovici Ababneh, însă, este un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu (foto), care se intitulează pe Facebook "Digital creator". Într-o foarte lungă postare, Diaconu spune că oncologa de la Suceava nu trebuie demonizată și întreabă retoric "Chiar credeți că totul se rezumă la bani?". Iată postarea integrală a psihiatrului creator digital. "De la Suceava la Târgu Secuiesc, odiseea medicilor în România continuă. Într-unul din spectacolele lui, Ricky Gervais vorbește despre umor și tabu. Există lucruri, întreabă Gervais, despre care n-ar trebui să glumim? Bunăoară Holocaustul, sau exploatarea sexuală a femeilor, homosexualitate, pedofilie sau cancerul copiilor. Părerile oamenilor sunt foarte polarizate, emoțiile lor sunt puternice. N-ai voie să glumești cu așa ceva! Dar o glumă bună este o glumă bună. În cele din urmă problema nu e poanta în sine, cât inabilitatea omului de-a deosebi scopul – pozitiv – al umorului de cel intrinsec rău al marginalizării și persecuției. Suntem mai puțin oameni, vis-a-vis de orice, în momentul când tot ce ne mai rămâne e încrâncenarea, împietrirea pe marginea unui subiect. Presa a scris, deunăzi, despre cazul unei doctorițe de la Suceava, oncolog, care a fost reținută pentru c-ar fi acceptat plăți informale de la pacienții ei. Ce nemernică – au scris unii. Ce suflet hain, după ce că faci banii pe care-i faci, și ai salariul pe care-l ai, să (mai) accepți și șpagă (sic!) de la un om diagnosticat cu cancer. Sumele vehiculate de procurori nu erau obscene. Dar frecvența cu care femeia acceptase era, ce-i drept, năucitoare. Peste 60 de acte materiale în doar câteva zile. Se pare că medicul avea vad bun. Poți desprinde, deîndată ce renunți la infamie și înverșunare, tot felul de ipoteze din puținele detalii devenite publice. Iar din desprinderi se nasc mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Ce făcea doctorița de banii respectivi? Ce se întâmpla cu persoanele care, din diverse motive, nu contribuiau la cutia milei medicale? Dincolo de atenție și bruma de mană cerească adăugită, cât să se vindece de malignitate, ce ”cumpărau” sumele cu pricina? Mai mult, nu cumva ne împiedică în analiză frisonul pe care-l simțim când vine vorba de cancer? Era mai puțin imoral dacă medicul era dermato-venerolog, sau proctolog? Apropos, de ce n-avem niciun denunț privind șpăgile pe care le iau puținii proctologi din România? Ce, oamenii cu hemoroizi ori fisuri anale n-au nicio atenție medicală de captat? Să iei la pietre un om care continuă să practice aceleași gesturi arhaice medicale, același schimb informal de bunuri pentru competență, nu-i justiție. Și apoi arestare? În ce fel e periculos pentru societate un medic care acceptă plăți informale, de ce nu poate fi judecat în stare de libertate, sau pus sub o formă de control judiciar? De ce să cheltui resursă, curent și trei mese pe zi să ții în detenție un profesionist care – cel mult – a săvârșit fapte penale ne-violente și asupra cărora rămâne să se pronunțe o instanță? Așa vom trata cancerul la Suceava de acum înainte? Povestea e reminiscentă dramei prin care a trecut, nu de mult, doctorul Marinică Gaspar de la Timișoara, vestit chirurg cardiovascular, reținut pentru fapte similare. Legea este dură, totuși lege. Nu e problema procurorului ce se întâmplă cu pacienții medicului cu pricina, treaba lui e să decorticheze breasla de borfași și – prin asta – să aducă ”sănătate morală” comunității medicale. N-a contat la fel de mult că, nu de mult, un pacient a cerut, disperat, să fie operat de doctorul Gaspar, fie și din arest! Judecați-l pentru șpăgi, dar lăsați-i mâinile să opereze! La Târgu Secuiesc, în schimb, un doctor a câștigat în instanță un proces de calomnie intentat unei femei care l-a acuzat că i-a omorât cu zile soțul. Bărbatul ajunsese la Spitalul Județean cu complicații COVID și, în ciuda tratamentului dat de medic, s-a prăpădit la doar 58 de ani. Devastată, soția a scris un mesaj pe facebook în care arăta degetul spre profesionist. Soțul ei fusese un bărbat sănătos până atunci, nedus la doctor. În revanșă, medicul a arătat în instanță că, din păcate, decedatul avea multe probleme de sănătate ne-diagnosticate, iar diagnosticele lui fuseseră puse cu precizie încă de la internare, dar și transmise familiei. Daunele cerute, și obținute, de doctor, au fost de 1 leu. Un leu la Târgu Secuiesc, 300 de lei la Suceava, 1000 de Euro la Timișoara. Și, dintre toate locurile, doar în secuime banii au fost intermediați de o instanță, pentru ”deranj” în sensul juridic al cuvântului. Despre ceilalți doi spunem că – dimpotrivă – au comis o infracțiune și au solicitat, primit sau n-au refuzat ”foloase necuvenite”. Dezastrul pe care-l lasă astfel de cazuri în urmă e deprecierea, și mai mult, a reputației meseriei de doctor. Oamenii sunt îndepărtați de medic prin dezgustul cu care rămân. Te duci la spital să mori cu zile! - spun mai apoi oamenii. Tu poți să le arăți date, cifre care arată că, zdrobitor de des, medicii vindecă oameni, le tratează bolile corect, operațiile reușesc, oamenii primesc înapoi sănătate. Pata pe-o față albă de masă atrage mult mai mult atenția. Consecința neîncrederii e, culmea, perpetuarea practicii paralele, un ”contract” între bolnav și curant, prin care omul își asigură, suplimentar, angoasele, fricile și teroarea reziduală. Trebuie să te uiți atent la fenomen. De obicei plata informală este oferită, nu condiționată. De obicei omul nevoiaș propune, nu medicul amenință. De obicei procesul este stânjenitor. Nimeni nu știe dacă e bine. O fi bine? E suficient? Rușine e de ambele părți. Ne place să credem că doctorul e un fel de vameș nesimțit care jupoaie bolnavul. Oamenii își spun ”eu n-am să fac niciodată asta”. Dar cât de adevărat e? În 2016 DNA a acuzat peste 70 de medici oncologi de acte de corupție pentru că s-ar fi dus la un congres în India pe banii unei companii farmaceutice. Adică aproape jumătate din totalul oncologilor din România (!). Dosarul se baza pe fișe operativ-informative deschise de SRI și SIE încă din 2012. A fost implicată monitorizarea conversațiilor dintre medici și firmele de medicamente. Procurorii – în interpretarea lor – considerau că, momiți și ”cumpărați” de mediul Pharma, oncologii vor prescrie ”ce li se pune în poală” mai degrabă decât ”generice”. Dosarul, altfel foarte sulfuros, ignora realitatea că protocoalele de tratament ale cancerului sunt standard, iar decizia terapeutică n-are a face cu produsul, cât cu specificul cazului. În cele din urmă investigația s-a terminat în coadă de pește. Dar demnitatea doctorilor a rămas terfelită. Că, 7 ani mai târziu, din nou o oncoloagă e reținută pentru o infracțiune deocamdată imputată, nu sancționată definitiv legal, zdruncină o infrastructură și-așa fragilă. Dar oamenii vor răcni. Oamenii ne vor arăta cu degetul. Și – sper că e clar deja – nu am drept scop o victimizare inversă. Ce a făcut acel medic e nu doar imputabil, are gradul lui de nefiresc pentru care, odată pronunțată decizia instanței, s-ar putea ca doctorița de la Suceava să-și piardă licența, posibil libertatea. Doar că niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Pentru că la secția respectivă, de 40 de paturi, din cinci medici vor rămâne doar patru. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu. În cât timp ”fabrici” un oncolog? În ce fel adresezi problema plăților informale în spitale? Doar bici și pedeapsă? Unii vor spune că da. Altfel nu se învață, domne, minte. Altfel n-o să ne schimbăm niciodată. N-o să se schimbe niciodată nimic. Să radă, și să dea cu spirt. Am trăit perioada răzmeriței justițiare împotriva doctorilor. La apexul ei, cu o mână procuratura lua doctori cu arcanul și li se deschideau dosare pe bandă rulantă. Cu cealaltă mână, la frontieră, nu pridideau ștampilele prin Europa. Doctorii români emigrau. Cu miile. Cu zecile de mii. Spălați-vă pe cap cu țara asta în care suntem tratați ca niște infractori de drept comun. N-aveți decât să vă trateze mutu’, și să vă vindece surdu’. Nu suntem toți la fel, nu ne puneți în aceeași troacă, nu ne mai batjocoriți ca pe niște borfași. Vedeți mai bine de ăia care fură cu vagonul și cu milionul. Au fost, indubitabil, vremuri interesante. Sunt subiectiv. Mă apropii de mijlocul carierei mele de doctor. Fac 43 de ani. Anul acesta se împlinesc 25 de ani, un sfert de secol, de când am devenit student la Facultatea de Medicină. Acolo mi-am decis drumul. Din cohorta mea mai bine de jumătate, astăzi, practică prin alte țări. Eu însumi am fost, o perioadă, plecat. Ce țară e asta, care bagă bani în formarea doctorilor și-apoi nu îi poate integra în sistem, sau se uită când indiferent, când acuzator la soarta lor, a pacienților lor, a sistemului de sănătate în care-și desfășoară munca? Chiar credeți că totul se rezumă la bani? Cei care vin din urmă, doctorii tineri la început de drum, poate vor avea parte de un alt destin. Lor n-au să le dea bolnavii bani la plic. Poate că vine o zi când o să și uităm că a putut, vreodată, să se întâmple asta. Îi vom judeca pe cei dinainte – pe bună dreptate – pentru felul lor troglodit de-a-și face meseria. Cartea viitorului se joacă în fiecare zi. Dar deocamdată unele lucruri rămân la fel: ți-e frică să te îmbolnăvești în România. Iar asta e incredibil de trist. Pentru că la frică, la descumpănire, la neajutorare nu contribuie doar doctorul-vameș. Sunt toate celelalte, un munte de netrebnicii. Și poate că poți să cumperi paturi, poți înzestra spitale cu aparatură, poți aduce medicamente mai bune. Dar oamenii? Forța umană, practicienii, personalul. Pe ăștia de unde-i iei? #medicinromania"

A furat invocând lipsa propriei erecții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

A furat invocând lipsa propriei erecții

A furat invocând lipsa propriei erecții. O prostituată a avut probleme serioase cu un client nemulţumit. A furat invocând lipsa propriei erecții Acesta plătise, iar fata se apucase de lucru, dar fiziologia i-a jucat bărbatului o festă. A rămas nesatisfăcut, iar fata a refuzat să-i dea banii înapoi. Bărbatul a devenit agitat iar prostituata a chemat în ajutor o prietenă dintr-un apartament apropiat. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Clientul a fugit, în cele din urmă, dar nu înainte de a-i subtiliza telefonul celeilalte prostituate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră (sursa: aktual24.ro)
Justiție

Oncoloaga arestată, nouă șpăgi pe oră

Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră. Șefa secției de oncologie de la spitalul județean din Suceava, Anca Dumitrovici Ababneh, acum în arest la domiciliu, lua zeci de șpăgi zilnic. Mici, dar multe. În bani și produse. Oncologa arestată, nouă șpăgi pe oră Supravegherea audio-video în acest dosar penal a început pe data de 7 noiembrie 2022 și a fost aprobată până în data de 4 februarie 2023. Totul a pornit în urma unui denunț făcut cu aproape un an în urmă. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, doctorița primea zilnic diferite sume de bani, dar şi mai multe plicuri. De asemenea, mulţi veneau la ea şi cu diverse cadouri. Toate acestea s-ar fi repetat în fiecare zi în care s-a aflat sub supravegherea anchetatorilor. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise Recordul este deținut de o zi în care, într-o singură oră (miercuri, 14 decembrie 2022, de la 11.00 la 12.00), ar fi primit nu mai puțin de nouă șpăgi. Iată câteva exemple de șpăgi, așa cum arată înregistrările video făcute sub acoperire de procurori, citate de Observatorul Antenei 1. Luni, 12 decembrie 2022 ora 11:25:06, dr. Anca Ababneh Dumitrovici Anca a primit de la o pacientă două bancnote de 50 de lei; ora 12:42:59, de la o pacientă - 50 de lei și o agendă de culoare albastră-verzui; ora 12:59:13, de la o pacientă - 50 de lei; ora 13:08:00, de la o pacientă - o pungă de cadou cu diverse bunuri și o sumă de bani; ora 13:12:22, de la aparținătorul unui pacient - 100 de lei; ora 13:52:20, de la un pacient - 100 de lei; ora 14:00:30, de la un pacient - 50 de lei; ora 14:07:22, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:16:42, de la un pacient - o sacoșă albă cu diverse bunuri; ora 16:17:55, de la aparținătoarea unui pacient- 50 de lei; Marți, 13 decembrie 2022 ora 10:17:30, de la un pacient - o sacoșă cu cel puțin un borcan de miere și un cașcaval; ora 11:17:19, a pretins și a primit de la un pacient două bancnote de 50 de lei; ora 11:23:58, de la o pacientă - un plic cu bani; ora 11:31:47, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:35:34, de la o pacientă - o sacoșă de cadouri cu diverse bunuri; ora 11:45:17, de la o pacientă - o bancnotă a cărei valoare urmează a fi stabilită ulterior pe bază de anchetă; ora 13:09:39, de la o pacientă - 100 de lei; ora 13:14:22, de la un pacient - un plic cu bani; ora 13:15:41, de la aparținătoarea unui pacient - 50 de lei; ora 13:18:11, de la un pacient - un plic cu bani și o sacoșă de cadouri cu diverse produse; ora 13:50:15, de la o pacientă - 100 de lei; ora 14:04:12, de la aparținătoarea unei paciente - un plic cu bani; ora 14:08:12, de la o pacientă - 200 de lei; ora 14:48:40, de la o pacientă -douăciocolate și 100 de lei; ora 14:50:42, de la un pacient - 200 de lei; ora 15:01:06, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:03:06, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:10:36, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 15:19:04, de la un pacient - 100 de lei; ora 15:19:52, de la aparținătoarea unei paciente -100 de lei; ora 15:25:21, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; Miercuri, 14 decembrie 2022 ora 09:30:49, de la aparținătorul unei paciente-un plic cu bani; ora 11:10:53, de la aparținătorul unui pacient - 50 de lei și o cutie cu bomboane; ora 11:17:12, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:19:42, de la un pacient- 50 de lei; ora 11:29:45, de la o pacientă - 100 de lei; ora 11:34:50, de la un pacient - 100 de lei; ora 11:41:03, de la aparținătoarea unui pacient-100 de lei; ora 11:51:45, de la o pacientă - o pungă cu un cadou; ora 11:52:47, de la un pacient-100 de lei; ora 11:59:54, de la aparținătoarea unui pacient - o cutie cu bomboane și 100 de lei; ora 13:02:58, de la aparținătoarea unei paciente -un plic cu bani; ora 13:20:23, de la aparținătoarea unei paciente - o pungă cu un cadou și un plic cu bani; ora 14:05:46, de la un pacient -100 de lei; Joi, 15 decembrie 2022 ora 13:06:50, de la o pacientă - 100 de lei într-o foaie albă împăturită; ora 13:11:23, de la aparținătorul unei paciente - 50 de lei; ora 13:14:31, de la o pacientă - 200 de lei; ora 13:19:15, de la aparținătoarea unui pacient - cel puțin 100 de lei; ora 13:23:19, de la aparținătoarea unui pacient - o sacoșă albastră cu diverse bunuri și 50 de euro; ora 13:25:13, de la o pacientă -mai multe bancnote de 10 lei; Vineri, 16 decembrie 2022 ora 10:28:51, de la o pacientă - 100 de lei și o cutie de bomboane; ora 10:41:11, de la un pacient - 50 de lei; ora 11:19:46, de la aparținătoarea unui pacient - un plic cu bani; ora 12:43:32, de la un pacient - o bancnotă de 50 de lei și una de 100 de lei; ora 14:07:12, de la o pacientă - un plic cu bani.

Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal Foto: Captură video
Justiție

Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal

În dosarul Jandarmeriadei din 10 august, 22 de jandarmi sunt urmăriți penal, dar Parchetul așteaptă o „constatare tehnică”, a spus procurorul general Gabriela Scutea, într-un interviu pentru justnews.ro. Ea a arătat că, abia după primiraea „constatării tehnice”, procurorii vor decide ce vor face cu acest dosar. Dosarul Jandarmeriadei: 22 de jandarmi, urmăriți penal „Dosarul 10 august, de asemenea, a fost preluat inițial de către un procuror, iar acum sunt 2 procurori desemnați. Aceștia nu au avut nicio legătură cu investigația anterioară. Însă practic se completează ce s-a făcut prima dată tot de către Secția Parchetelor Militare, plus ceva de către DIICOT. Aceste completări s-au și văzut în sensul efectuării în continuare a urmăririi penale față de 22 de suspecți din cadrul Jandarmeriei, dispunerii unor probe pe care instanța care a admis redeschiderea le-a considerat necesare și care sunt de natură tehnică. Așa că, noi ne așteptăm, ca la sfârșitul lunii ianuarie, o constatare tehnică dispusă să fie gata și ea să fie evaluată de către colegii mei în contextul întregului probatoriu, pentru a decide apoi care va fi pasul următor în cadrul investigației”, a spus Scutea. Gabriela Scutea a fost secretar de stat la ministerul Justiției, în perioada în care era condus de Florin Iordache și a fost adoptată controversata Ordonanță de Urgență 13 din 2017. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă În februarie 2020, CSM i-a respins candidatura la șefia Parchetului General, sugerând că nu are capacitatea să conducă o instituție atât de complexă și că nu a știut să răspundă la întrebările concrete care i-au fost puse.

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele (sursa: Twitter/Dorian)
Justiție

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele

Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele. Oprit pe autostrada A10 dintre Turda şi Sebeş pentru șofat agresiv, un argeșean nu doar că a refuzat, în primă fază, să se legitimeze, dar l-a bruscat pe polițiștul de la Rutieră, a intrat peste acesta în mașină și și-a recuperat documentele. Șoferul agresiv i-a smuls polițistului actele Polițistul nu a ripostat nici o clipă. „Nu a respectat indicaţiile de a rămâne în autoturism şi a pătruns în autospeciala de poliţie, pentru a-şi recupera permisul şi documentele autoturismului, părăsind, la volanul autoturismului său, spaţiul service”, precizează Poliția. În urma incidentelor, şoferul a primit o amendă de 2.610 lei, pentru conducere agresivă, refuz de înmânare a actului de identitate la solicitarea poliţistului, precum şi pentru nerespectarea indicaţiilor poliţistului rutier, iar ca măsură complementară, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile. Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri În plus, poliţiştii i-au dat o a doua amendă contravenţională, de 7.000 de lei, în baza Legii nr. 61/1991 privind ordinea publică, pentru împiedicarea organelor de poliţie în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, pentru săvârşirea de acte şi gesturi obscene şi adresarea de expresii şi cuvinte jignitoare. Parchetul, sesizat pentru ultraj „În cauză, va fi sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Prin structura specializată de la nivelul Brigăzii Autostrăzi, vor fi făcute verificări în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către poliţiştii implicaţi în acest eveniment”, a mai precizat Poliţia. Cum e posibil asa ceva? Bombardierul ala isi scumlge efectiv documentele inapoi din masina Politiei, si pa. Game over. Ireal. pic.twitter.com/KbwvmYuy0Z— Dorian (@The_Dorian) January 21, 2023

Oprescu face mișto de justiția română (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Oprescu face mișto de justiția română

Oprescu face mișto de justiția română. Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, ca neîntemeiată, o contestaţie depusă de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu prin care acesta solicita anularea condamnării de zece ani şi opt luni închisoare primită într-un dosar de corupţie. Oprescu face mișto de justiția română "În baza art. 432 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul 42389/3/2015. Definitivă", se arată în decizia CAB. Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la zece ani şi opt luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Este vorba de dosarul în care Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Oprescu a plecat din ţară înainte de a fi pronunţată sentinţa, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile acestei ţări refuză să-l extrădeze.

Avere din minore obligate la prostituție (sursa: independent.co.uk)
Justiție

Avere din minore obligate la prostituție

Avere din minore obligate la prostituție. Fetele lucrau între 10 și 18 ore pe zi, fără a vedea prea mulți bani din aceasta. Avere din minore obligate la prostituție Din banii câștigați, ele plăteau toate cheltuielile, chiria camerei ori „promovarea” pe site-uri specializate în servicii sexuale. Din restul banilor, grosul era luat de proxeneți, atunci când aceștia nu rețineau întreaga sumă. Citește și: Halep rămâne fără terenul primit gratuit în Bușteni după ce a fost numit cetățean de onoare. Primăria va construi blocuri sociale cu bani din PNRR Timp de doi ani, grupul a acționat în Londra, după care s-a mutat în Germania, Austria și Elveția, unde reglementarea legală a prostituției oferea un cadru mai sigur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Frații Tate au copii în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Frații Tate au copii în România

Frații Tate au copii în România. Într-un interviu pentru BBC, Bogdan Stancu, șeful echipei de protecție a fraților Andrew și Tristan Tate, a spus că cei doi ar avea mai mulți copii cu diverse femei în România. Frații Tate au copii în România Stancu a declarat că peste 100 de femei au trecut prin complexul lui Tate din București, de când acesta și-a început activitatea acolo, în urmă cu doi ani. Fostul polițist a declarat că uneori i s-a cerut să scoată fizic femeile din casa Tate pentru că erau "prea bete" sau "făceau probleme", dar că nu a fost folosită niciodată forța. Citește și: Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, chemat să se vaite că Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril Majoritatea femeilor care au petrecut timp cu frații în complexul lor aveau sub 25 de ani, a mai spus Stancu, iar cheltuielile lor erau plătite de Andrew Tate. "Unele dintre fete au înțeles greșit cum stăteau lucrurile, credeau că Andrew le va lua de soție", a adăugat Stancu. "Când și-au dat seama care era realitate, a fost ușor să se transforme din prieten în dușman și să facă o declarație la poliție", a încheiat fostul polițist.

Lucrări plătite și nefăcute la "Socola" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Lucrări plătite și nefăcute la Socola

Lucrări plătite și nefăcute la Socola. Scandalul lucrărilor plătite dar nerealizate de la Institutul Socola ajunge la o primă concluzie. Lucrări plătite și nefăcute la Socola Magistraţii Tribunalului au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei întocmit de procurorii DNA cu unul dintre membrii comisiei de recepţie care, deşi a semnat de finalizare, nu „văzuse” şanţurile neastupate din curtea spitalului. Alin Atanasiu a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani Procesul propriu-zis de corupţie este, însă, abia la început. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, judecător la Curtea Penală Internațională (sursa: Facebook/International Criminal Court - ICC)
Justiție

România, judecător la Curtea Penală Internațională

România, judecător la Curtea Penală Internațională. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc se află pe lista scurtă a magistraților selectați de Ministerul Justiției pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Pe lista scurtă se mai află Aurora Ciucă, Laura Maria Crăciunean Tatu și Nicolae Ploeșteanu. Sesiunea de audiere a candidaților va avea loc pe 30 ianuarie, în sistem de videoconferință. În vara anului 2021, după ce a pierdut concursul pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Iulia Motoc i-a numit "șobolani" pe ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, și pe Fabian Gyula. România, judecător la Curtea Penală Internațională Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost aprobată de Guvernul României printr-un Memorandum, la data de 15 noiembrie 2022. Conform anunțului de selecție a candidaților, România poate nominaliza un candidat pentru unul din posturile vacante de judecător până la 26 martie 2023. Judecătorii Curții Penale Internaționale vor avea un mandat de nouă ani. Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Penală Internațională sunt prevăzute în Statutul de la Roma și în Rezoluția ASP-CPI/18/Res.4. Conform statului de la Roma, judecătorii sunt aleși dintre persoanele care se bucură de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare. Comisia de selecție a judecătorului din partea României este prezidată de Traian Laurențiu Hristea, secretarul de stat pentru strategii diplomatice și afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cei patru pentru CPI Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista cu candidații care s-au calificat pentru postul de judecător la Curtea Penală Internațională. Prima pe listă se află Aurora Ciucă, profesor univ. dr. Hab. la Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" din București. În perioadele 1999-2005, 2005-2007 și 2009-2011 a fost decanul Facultății de Drept din cadrul Universității "Mihail Kogălniceanu", din Iași. Cel de-al doilea candidat este Laura Maria Crăciunean Tatu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu" din Sibiu. A fost expert independent din partea României în Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU, Comitetul Consultativ al Convenției cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și în Comitetul Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc este cel de-al treilea candidat aflat în cursa pentru funcția de judecător la CPI. Ea și-a început cariera ca procuror stagiar la Procuratura Locală Giurgiu, în 1989. Ulterior a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2, apoi judecător ad-hoc la CEDO. În 2010 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, iar din 2013 a fost judecător din partea României la CEDO. Iulia Motoc este doctor în Drept Internațional Public și filosofie. Ultimul candidar este Nicolae Ploeșteanu, conferențiar universitar doctor la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș. Iulia Motoc și "era șobolanilor" Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc a mai candidat pentru funcția de judecător din partea României la Tribunalul Uniunii Europene în vara anului 2021. Pe atunci, Ministerul Justiției era condus de deputatul Stelian Ion, de la USR. După ce a pierdut concursul, Motoc a postat un mesaj dur pe contul său de Facebook. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE "Era șobolanilor din nou…a abjecților lor…și a Ciumei.. pe care o vor duce în curând înapoi; Șobolanii de azi sunt relativi tineri și vor să pară cool", scria judecătoarea Iulia Motoc. Postarea făcea referire la ministrul Justiției, Stelian Ion, și la Fabian Gyula, ales Avocat al Poporului la propunerea UDMR în urma demiterii Renatei Weber. În cele din urmă, judecătoarea Iulia Motoc și-a șters postarea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră