miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Putin ar putea declara oficial războiul împotriva Ucrainei din 9 mai, consideră oficiali americani și occidentali

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Putin ar putea declara oficial războiul împotriva Ucrainei din 9 mai, consideră oficiali americani și occidentali
Sancțiunile împotriva Rusiei nu vor fi ridicate dacă Putin nu face pace cu Ucraina, spune cancelarul Germaniei
Internațional

Sancțiunile împotriva Rusiei nu vor fi ridicate dacă Putin nu face pace cu Ucraina, spune cancelarul Germaniei

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

UE vrea să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe, spune Josep Borrell
Internațional

UE vrea să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe, spune Josep Borrell

Noi sancțiuni la adresa Rusiei. Uniunea Europeană speră să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat luni Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters. Noi sancțiuni la adresa Rusiei Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre, potrivit Agerpres. Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre."Dar sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el. Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca
Internațional

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei: Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei, Oleksi Danilov, a afirmat că Vladimir Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina. Danilov a presupus că Ungaria spera, la acel moment, să obțină o bucată din Ucraina. Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Aceste acuzații apar în zilele în care UE ar trebui să ia noi decizii privind sancționarea Rusiei, cea mai importantă fiind interzicerea importurilor de petrol. Ungaria a anunțat în repetate rânduri că se opune acestei măsuri. Nu este prima oară când Ucraina acuză Ungaria că ar dori să ocupe Regiunea Transcarpatia. Într-un mesaj publicat la 24 martie pe Facebook, vicepremierul ucrainean Irina Vereşiuk l-a acuzat pe Viktor Orban că este reticent în a întări sancţiunile împotriva Rusiei deoarece Vladimir Putin i-a promis în secret că îi va „da Transcarpatia” în cazul înfrângerii Ucrainei, afirmaţie denunţată imediat de purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs. „Nu doar că este neîntemeiată, ci şi nebună”, a spus oficialul de la Budapesta. ⚡️ Security Council secretary: Hungarian authorities knew of Russian full-scale invasion beforehand. NSDC Secretary Oleksiy Danilov said that Russian President Vladimir Putin shared his plans to launch a full-scale invasion of Ukraine with Hungarian authorities.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 2, 2022 Numărul maghiarilor din Transcarpatia a scăzut de-a lungul deceniilor, astfel încât acum ei reprezintă doar 12% din populaţia regiunii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity

Piedone își așteaptă sentința. Curtea de Apel București s-ar putea pronunța definitiv în dosarul "Colectiv"
Internațional

Piedone își așteaptă sentința. Curtea de Apel București s-ar putea pronunța definitiv în dosarul "Colectiv"

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

The Times: Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme. Zelenski a atacat corupția la vârf, dar a rămas la nivele inferioare din armată
Internațional

The Times: Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme. Zelenski a atacat corupția la vârf, dar a rămas la nivele inferioare din armată

Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme și echipamente, scrie publicația britanică The Times. Ea citează un ONG ucrainean, Nako - care monitorizează lupta cu corupția - care apreciază că 30% din bugetul armatei este pierdut datorită ineficienței, aici fiind inclusă și corupția. The Times a fost în regiunea Sumi, eliberată de sub ocupația rusă, și care acum este protejată de rezerva de voluntari. Însă, scrie ziarul, mulți se gândesc să renunțe, scârbiți de corupția din armată. Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme „Se fură chiar și la nivelul batalionului. De exemplu, scânduri și metal pentru a sprijini tranșeele în valoare de aproximativ 20.000 de dolari ar fi fost cumpărate. Nimeni din conducerea noastră nu poate explica unde s-au dus acești bani”, a relatat un locotenent din forțele de rezervă pentru The Times. Ofițerul a dorit să-și protejeze anonimatul. Oamenii lui nu au beneficiat de aproape nicio pregătire militară și au fost lăsați să se descurce singuri cu echipamente învechite, a spus el. Acest locotenent comandă un pluton de mitraliere, dar i s-au dat mitraliere Maxim dezvoltate la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai nouă armă a unității sale a fost fabricată în 1942. „Armele noastre sunt vechi mitraliere sovietice care nu trag. Nu existau instructori și nici un antrenament normal în tir. Rații - niciuna. Voluntarilor li s-au oferit walk-talkie simple, care nu au criptare și au o rază de acțiune de puțin peste un kilometru. Trebuie să trăim pe un câmp sau într-o pădure. Nu există saci de dormit și nici haine calde. Ca urmare, jumătate dintre bărbați s-au îmbolnăvit”, a mai afirmat ofițerul, citat de The Times. De la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Kievul a depus un efort concertat pentru a reprima corupția din armată. O lege a făcut achizițiile pentru apărare mai transparente. Înainte de începerea războiului, actualul ministru Oleksii Reznikov pregătea noi schimbări în ceea ce privește transparentizarea achizițiilor. Echipamente furate pentru a fi vândute Rusiei Președintele Zelenski a făcut un pas mai departe decât predecesorul său, președintele Poroșenko, țintind personalități de rang înalt care anterior erau tolerate, potrivit Nako, un ONG care monitorizează corupția din sectorul militar. Totuși, potrivit acestui ONG, patriotismul a încetinit ritmul hoțiilor, în primele săptămâni de război. Ukraine has done much to address corruption. But still its reserves are being sent forward with 19th century machine guns and no sleeping bags. Money for materials to shore up trenches goes missing. Ukrainian soldiers deserve better. My latest:https://t.co/1ytNB8LK6Q— Maxim Tucker (@MaxRTucker) May 2, 2022 Biroul anticorupție al Ucrainei are o unitate specială dedicată armatei. Foști comandați importanți, precum Yuri Alerov, fost șef al Gărzii naționale, au fost arestați și sunt judecați. Acum câteva săptămâni, serviciul ucrainean de securitate a descoperit un depozit de armament ucrainean care fusese furat și urma să fie vândut Rusiei. Erau motoare de tanc și rachete aer-aer de 200 de milioane USD. Citește și: Cecenii au furat din Melitopol tractoare de cinci milioane USD. Vezi de ce hoții nu pot folosi echipamentele agricole furate

O sticlă cu benzină a pus în mare dificultate cel mai mare spital din Moldova
Internațional

O sticlă cu benzină a pus în mare dificultate cel mai mare spital din Moldova

Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată. Secţia Arşi de la Spitalul „Sfântul Spiridon” Iaşi este în acest moment plină în proporţie de 120%. Ultimul pacient ars, un sinucigaş care s-a stropit cu benzină şi şi-a dat foc, a trebuit pus pe un pat adus din altă secţie. Aseară nu era loc la ”Arşi” nicăieri în ţară, deşi nu s-a întâmplat nicio tragedie colectivă. Ce ne-am face în cazul uneia? Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată Clinica de Chirurgie Plastică şi Recuperatorie (CCPR) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sfântul Spiridon este ocupată 120%. Pentru internarea unui pacient cu arsuri severe după ce s-a stropit cu benzină şi şi-a dat foc, în weekend, a fost efectiv necesară suplimentarea capacităţii secţiei ATI-Arşi cu un pat adus din exterior. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Situaţia este similară la nivelul întregii ţări, astfel că orice nou caz grav ar trebui transferat în acest moment într-o clinică din străinătate. Continuarea, În Ziarul de Iași.

Marea Britanie spune că un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina sunt "ineficiente"
Internațional

Marea Britanie spune că un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina sunt "ineficiente"

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți". Un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina au devenit probabil acum "ineficiente", potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit cifrelor acestuia, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalioane, aproximativ 65% din întregul său efectiv de luptă terestră, la începutul invaziei. 25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" "Este probabil ca mai mult de un sfert din aceste unități să fi fost acum făcute ineficiente în luptă", a declarat Ministerul Apărării în ultima sa actualizare. "Unele dintre cele mai de elită unități ale Rusiei, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai mari niveluri de uzură. Probabil că va dura ani de zile pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe". Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului, raportează Statul Major al Ucrainei. Forțele rusești exercită o presiune intensă pe liniile de front din Luhansk, cea mai estică regiune din Ucraina, ca parte a noii sale ofensive. Luptele au făcut ravagii în weekend în Luhansk, cu schimburi intense de focuri de armă izbucnind stradă după stradă și orașe lovite de bombardamente de artilerie. Armata ucraineană a declarat duminică că a continuat să consolideze estul pe fondul unor atacuri grele și în timp ce Rusia își continuă ofensiva de două săptămâni în centrul industrial al țării - turnând mai multe arme și echipamente militare. Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni la televiziunea ucraineană că forțele rusești au devastat sate de-a lungul liniilor de front din regiune și apoi au înaintat.

Germania va rezista interdicției UE asupra petrolului rusesc în ciuda penuriei - ministru german al Economiei
Internațional

Germania va rezista interdicției UE asupra petrolului rusesc în ciuda penuriei - ministru german al Economiei

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier. Germania ar fi capabilă să facă față unui embargou al UE asupra importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul acestui an, chiar dacă o oprire ar putea duce la penurie, a declarat luni ministrul german al Economiei, Robert Habeck, părând să se pronunțe în favoarea unei interdicții. Doi diplomați ai Uniunii Europene au declarat anterior că blocul comunitar înclină spre o interdicție a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Miniștrii energiei din UE vor discuta propunerea de interzicere a petrolului în cursul zilei de luni la Bruxelles. Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier "Am reușit să ajungem la o situație în care Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier", a declarat Habeck într-o conferință de presă. "Acest lucru înseamnă că nu va fi fără consecințe". Luna trecută, Germania a redus cota de petrol rusesc la 25% din totalul importurilor, de la 35% înainte de invazie, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Habeck a declarat că principala provocare pentru Germania este de a găsi livrări alternative de petrol către o rafinărie din Schwedt, operată de compania de stat rusă Rosneft, care aprovizionează regiunile din estul Germaniei, precum și zona metropolitană a Berlinului. Aceste zone s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare în cazul unui embargo al UE, dacă Germania nu poate asigura importuri alternative de petrol până la sfârșitul anului, a declarat Habeck. "Încă nu avem o soluție pentru rafinăria din Schwedt", a declarat Habeck. "Nu putem garanta că aprovizionarea va fi continuă. Cu siguranță vor exista creșteri de prețuri și vor fi unele întreruperi. Dar asta nu înseamnă că vom aluneca într-o criză a petrolului". Un consilier al cancelarului Olaf Scholz a declarat pentru Financial Times, în comentarii publicate duminică, că Germania a susținut embargoul planificat de UE asupra petrolului rusesc, dar a dorit câteva luni în plus pentru a asigura alternative.

Finlanda va solicita aproape sigur aderarea la NATO, afirmă ministrul suedez de externe. Rusia amenință cu represalii militare
Internațional

Finlanda va solicita aproape sigur aderarea la NATO, afirmă ministrul suedez de externe. Rusia amenință cu represalii militare

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO . Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și vecinul său estic, Finlanda, să revizuiască convingerile potrivit cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională. "Știm mai mult sau mai puțin că ei (Finlanda) vor solicita aderarea la NATO. Iar asta schimbă întregul echilibru… Dacă una dintre țările noastre aderă, știm că tensiunile vor crește", a declarat Linde pentru postul public de televiziune SVT. Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO Întrebată dacă ea crede că Finlanda va adera la NATO, Linde a spus: "Cred că se poate spune asta cu siguranță". Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la aderarea la alianța militară în următoarele săptămâni, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat vineri că speră ca Finlanda și Suedia să ia decizii similare în același timp. Șeful NATO a declarat că Finlanda și Suedia ar putea adera "rapid" la alianța militară formată din 30 de națiuni, deoarece sondajele de opinie arată că ambele țări sunt favorabile aderării. "Este decizia lor", a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Dar dacă vor decide să depună cererea, Finlanda și Suedia vor fi primite cu căldură și mă aștept ca acest proces să se desfășoare rapid"." Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice bilaterale cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova: „Nu vor avea de ce să fie surprinși de consecințe, au fost informați”. „Am emis toate avertismentele noastre atât public, cât și prin canale bilaterale. Ei știu (Suedia și Finlanda - n.r.) despre asta, nu vor avea de ce să fie surprinși. Au fost informați despre tot, la ce va duce asta”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24, potrivit BBC.

Florin Cîțu: PNL ar putea să colaboreze din nou cu USR în viitorul apropiat. Coaliția cu PSD este "împotriva naturii"
Internațional

Florin Cîțu: PNL ar putea să colaboreze din nou cu USR în viitorul apropiat. Coaliția cu PSD este "împotriva naturii"

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, afirmă că în perioada Alianţei PNL-USR a învăţat "foarte mult", deşi maturitatea politică nu era deplină la niciunul dintre parteneri, şi speră ca această colaborare să se reia în viitorul apropiat. "Era complicat cu USR. Şi eu, şi USR am învăţat câteva lucruri. Cred că a doua oară o s-o facem mai bine amândoi. Dacă nu încerci şi nu greşeşti şi nu ai putea să o iei din nou de la capăt... Românii au arătat, prin votul din 2020, că doresc dreapta la putere. Acum e clar că maturitatea politică poate - şi la unii, şi la alţii - nu era la cele mai înalte cote, dar am învăţat din această experienţă. Eu am învăţat foarte mult. M-am dus la USR să refac coaliţia. Cred că şi USR a învăţat. Poate în viitorul apropiat vom putea din nou...", a declarat Cîţu, luni, la Digi FM. Cîțu se uită din nou înspre USR Preşedintele Senatului a amintit că are o "relaţie foarte bună" cu şeful statului pentru că există o relaţie de parteneriat între PNL şi Klaus Iohannis. Întrebat de ce nu mai este preşedintele PNL, Cîţu a spus: "Nu se mai vrea gâlceavă. Am înţeles la Congresul extraordinar acest lucru (...). Nu trebuie să explic eu, mai multe trebuie să explice colegii care au luat decizia. Eu mi-am dat demisia când am văzut că s-a creat un anumit val, deşi s-au folosit în partid şi informaţii false, atunci când s-a încercat să se strângă nişte semnături. Peste asta trece. Este această obsesie că puterea este la premier şi premierul trebuie să fie preşedintele partidului. Asta este una dintre explicaţii. Problema este că asta funcţionează când eşti sigur că ai un premier 4 ani, pentru că apoi apar şi alte probleme", potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Cîţu a explicat că a încercat să refacă alianţa cu USR şi a discutat, punându-şi "cenuşă în cap". "Pentru mine, cu PSD a fost un compromis. Nu era ceva ce era natural şi poate de aceea lucrurile nu au funcţionat până la urmă şi eu a trebuit să fac un pas în lateral. Pentru mine această coaliţie nu e naturală. (...) După trei ani de măsuri antieconomice şi antiromâni, putem acum să stăm la masă cu aceeaşi oameni şi să credem că nu vor fi la fel?! Şi deja am câteva exemple că mergem în aceeaşi direcţie. Dar este o decizie a PNL. Sunt sigur că îşi vor asuma rezultatele, la final, pentru că aşa se face. Eu am considerat că nu pot să fiu în această coaliţie cu PSD, pentru că mi se părea că orice măsură venea din partea PNL nu era susţinută. În ultimii 5 ani, PNL a fost cel care a livrat creştere economică, venituri la buget şi a eliminat taxe, nu PSD. Dacă cineva avea ascendent în modul în care administrezi o economie în criză era PNL şi, totuşi, în această coaliţie, orice măsură venea din partea PNL sau a mea era sabotată", a mai afirmat fostul lider al liberalilor. El a susţinut că are "puterea" să revină în politică "la vârf, în Executiv", dar depinde şi de români. "Dacă românii vor inflaţie, dobânzi şi poate şi taxe, bineînţeles că nu o să pot să revin, pentru că nu este un mediu în care eu pot să activez foarte bine. Dacă românii vor locuri de muncă bine plătite, să nu aibă taxe şi să aibă creştere economică şi reforme (...), eu voi reveni la vârf în politică. Voi reveni în Executiv la un moment dat (...). În politică voi accepta orice poziţie în care pot să-i ajut pe români. De asta intri în politică, nu intri pentru tine, intri pentru români. Şi aici, de la Senat, dacă pot să-i ajut pe români reprezentându-i în alte ţări şi ducând mai departe agenda României, asta voi face. Voi fi în altă poziţie şi de acolo îi voi reprezenta pe români. Atât timp cât sunt în politică, asta voi face. Ies din politică, bineînţeles că mă gândesc la mine", a adăugat Cîţu. Referitor la viitoarele alegerile prezidenţiale, Cîţu îşi doreşte "ca PNL să dea preşedintele României".

Miniștrii Energiei din UE se reunesc într-o sedință urgentă după ce Kremlinul a întrerupt livrările de gaze
Internațional

Miniștrii Energiei din UE se reunesc într-o sedință urgentă după ce Kremlinul a întrerupt livrările de gaze

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Prima doamnă a Statelor Unite vine în România pentru a sprijini refugiații ucraineni
Internațional

Prima doamnă a Statelor Unite vine în România pentru a sprijini refugiații ucraineni

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Rusia anunță că bombardat convoiul de arme americane aflate pe un aerodrom de lângă Odesa, anunță Ministerul Apărării
Internațional

Rusia anunță că bombardat convoiul de arme americane aflate pe un aerodrom de lângă Odesa, anunță Ministerul Apărării

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Rusia nu ia în calcul încheierea războiului în 9 mai, spune Serghei Lavrov
Internațional

Rusia nu ia în calcul încheierea războiului în 9 mai, spune Serghei Lavrov

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră