sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol. Mykhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că Rusia nu este interesată de negocierile de la Mariupol privind evacuarea în siguranță a celor care se află în prezent la uzina Azovstal și a ignorat până acum propunerea de a face schimb de prizonieri ucraineni cu Viktor Medvedciuk. Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol Potrivit lui Podoliak: "Nu există nicio îndoială că există încă o posibilitate ca runda specială de negocieri să aibă loc. Pentru noi este o chestiune de principiu să ne putem evacua poporul: nu doar civilii, ci și militarii, care astăzi reprezintă invincibilitatea Ucrainei. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Obiectivul Federației Ruse este distrugerea completă a Mariupolului… Din păcate, Federația Rusă continuă să ignore toate acestea [adică propunerile Ucrainei de a evacua civilii și militarii din Mariupol], deoarece Rusia suferă în prezent pierderi de reputație. Așa că, din câte am înțeles, nu contează pentru ei dacă omoară 1.000 de civili sau 10.000." Podoliak a declarat că, deși unii oameni l-au "etichetat" pe Medvedciuk ca fiind un actor politic puternic și important pentru Federația Rusă, "s-a dovedit că nu au deloc nevoie de el".

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol (sursa: Pexels)
Oligarhii ruși vor plăti pentru război (sursa: Pexels)
Internațional

Oligarhii ruși vor plăti pentru război

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO. Guvernul Suediei nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul său va decide să dea curs unei cereri de aderare la NATO, a declarat vineri premierul Magdalena Andersson. Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și Finlanda să revizuiască convingerile de lungă durată conform cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de asigurare a securității naționale, ambele țări urmând să ia o decizie în următoarele săptămâni. Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO Andersson a declarat că un referendum este o "idee proastă". "Nu cred că este o chestiune potrivită pentru un referendum. Există multe informații despre securitatea națională care sunt confidențiale, așa că există probleme importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate și fapte importante care nu pot fi puse pe masă", potrivit Reuters. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Parlamentul suedez revizuiește politica de securitate, un raport fiind așteptat la jumătatea lunii mai. Separat, propriul partid al lui Andersson, social-democrații, analizează dacă să renunțe la obiecțiile lor față de aderarea la NATO. Cu o majoritate în parlament care susține aderarea, social-democrații aflați la guvernare sunt văzuți ca fiind cel mai mare obstacol în calea solicitării Suediei de a adera la alianța de 30 de națiuni. Liderul Moderaților, cel mai mare partid de opoziție, a respins, de asemenea, apelurile pentru un referendum pe această temă. Amenințarea Rusiei a schimbat opțiunea de neutralitate a Suediei "Alegătorii … nu sunt naivi în ceea ce privește Rusia", a declarat Ulf Kristersson pentru cotidianul Aftonbladet la începutul acestei săptămâni, într-o dezbatere cu liderul Partidului de Stânga, Nooshi Dadgostar. "Este foarte clar că alegătorii suedezi au înțeles ce s-a întâmplat pe 24 februarie și au tras concluziile lor". Dadgostar, al cărui partid se opune aderării la NATO, a declarat pentru Aftonbladet că suedezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această decizie. "Acest lucru … trebuie să se întoarcă la alegători, trebuie să existe un sprijin democratic foarte puternic în această chestiune", a spus ea. Suedia organizează alegeri generale în septembrie. Un sondaj de opinie realizat de Demoskop în cotidianul Aftonbladet, publicat la 20 aprilie, arăta că 57% dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, față de 51% în martie.

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU. Oficialii ucraineni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra Kievului joi seara, care a avut loc în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, își încheia o vizită în capitala ucraineană. Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU "Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre cu Guterres la Kiev, rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară "Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei - asupra Kievului, Fastivului, Odesa, Khmelnytskyi și a altor orașe - dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a încheiat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți", a declarat Zelenski, potrivit CNN. Premierul ucrainean Denis Shmihal a declarat într-un tweet: "În timpul întâlnirii cu @antonioguterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupantului va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din #Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!". Într-o declarație a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev se precizează: "În acest moment, nu mai există nici un fel de amenințare: "La 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în districtul Shevchenkivskyi din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială de 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de clarificare".

Biden distruge definitiv strategia lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden distruge definitiv strategia lui Putin

Biden distruge definitiv strategia lui Putin. Preşedintele american Joe Biden va cere Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina în valoare de 33 de miliarde de dolari, din care peste 20 de miliarde vor reprezenta ajutor militar. Restul pachetului de ajutor urmează să cuprindă 8,5 miliarde de dolari ca asistenţă economică directă pentru Ucraina şi trei miliarde, ajutor umanitar şi alimentar. Biden distruge definitiv strategia lui Putin Statele Unite nu pot "să stea deoparte" în conflictul din Ucraina, în pofida costului ajutorului lor militar oferit Kievului în faţa "atrocităţilor şi agresiunii" Rusiei, a declarat joi preşedintele american Joe Biden. "Noi nu atacăm Rusia. Noi ajutăm Ucraina să se apere singură în faţa agresiunii ruse, şi aşa cum (preşedintele rus Vladimir) Putin a ales să lanseze această invazie brutală, tot el poate alege să încheie această invazie brutală", a apreciat preşedintele SUA. Citește și: VIDEO Televiziunea rusă preia propaganda ISIS: Rușii care vor muri în războiul nuclear ajung în rai. Ceilalți vor deceda ca gândacii "Costul acestei lupte nu este ieftin, dar cedarea în faţa acestei agresiuni va fi mai costisitoare dacă o permitem să se întâmple", a motivat liderul de la Casa Albă decizia sa de a cere acest ajutor masiv pentru Ucraina, amintind că Washingtonul a livrat deja Ucrainei câte zece arme antitanc pentru fiecare blindat rusesc. Biden va trimite Congresului şi un pachet legislativ ce prevede noi măsuri împotriva oligarhilor ruşi, inclusiv folosirea fondurile sechestrate ale acestora pentru a finanţa ajutorul militar american destinat Ucrainei. Peskov invocă "instabilitatea" Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi mai devreme că această alianţă este pregătită să continue ani la rând furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia, inclusiv prin facilitarea transferului de arme de producţie sovietică pentru armata ucraineană, dar şi a unor arme moderne occidentale, întrucât "există absolut posibilitatea ca acest război să se prelungească luni sau ani". Anterior, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, declarase că "tendinţa de a pompa arme în Ucraina şi în alte ţări face parte din tipul de acţiuni care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate". Peskov a răspuns astfel presei la o întrebare despre o declaraţie a şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, care a sugerat că este esenţial ca nu doar Ucraina să fie aprovizionată cu arme grele, ci şi Republica Moldova, Georgia şi ţările Balcanilor Occidentali. Declarațiile complete ale lui Biden "Fie sprijin Ucraina, fie stăm și ne uităm la agresiunea Rusiei. Zilnic, ucrainenii plătesc cu viețile lor. De aceea trebuie să contribum cu arme, muniție și financiar. E critic să livrăm sprijinul cât mai rapid. Am spus că nu vom trimit trupe americane, dar vom oferi un sprijin robust și că vom impune sancțiuni dure, că vom trimite trupe în estul Europei. Asta am și făcut. Nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere. Putin încă poate lua decizia de a opri această agresiune. Am furnizat Ucrainei informații pentru a se apăra de atacurile Rusiei, dar și armament defensiv. Aproape că am terminat ajutorul autorizat deja de Congres. De aceea, azi trimit Congresului o cerere suplimentară de finanțare pentru Ucraina, pentru nevoile critice de apărare în fața agresiunii. Asistența va furniza armament de infanterie, apărare anti-tanc, anti-aeriană, dar și medicamente, apă, mâncare. De asemenea, e vorba despre resurse financiare pentru ca Ucraina să poată plăti salariile și pensiile. Săptămâna viitoare mă voi afla în Alabama, voi vizita o fabrica Lookheed Martin, care produce Javelin. Față de aceste fonduri suplimentare, trimit în fața congresului un pachet de sancțiuni împotriva oligarhilor ruși. Vom pune mâna pe iahturile și casele lor luxoase. Vom pune în bețe în roate tehnocraților lui Putin. Aceștia sunt băieții cei răi. Vom schimba procedurile pentru a putea confisca mai ușor bunurile acestor oligarhi, fondurile să fie folosite la reconstrucție. Ieri Rusia a amenințat doi dintre aliații noștri că le taie gazul. Rusia a pretins de-a lungul timpului că este un partener de încredere. Energia reprezintă o armă pe care o folosesc împtriva celor care se opun acestor agresiuni. Ne bazăm și pe energia nucleară și suntem abia la început. Mă uit la asta ca la o oportunitate uriașă. În SUA, noi dezvoltăm și energia solară și alte resurse de energie. Am văzut câ atunci când dictatorii nu plătesc prețul pentru agresiunea lor, haosul pe care îl produc crește. Nu putem lăsa asta să se întâmple. Toată lumea trebuie să audă mesajul pe care i-l transmitem lui Putin: . Nimeni nu ar trebui să facă declarații despre utilizarea armelor nucleare. E iresponsabil din partea Rusiei. Asta arată eșecul lor în Ucraina. Polonia a anunțat că are suficiente rezerve de gaze. Vom lucra cu aliații noștri cărora le vindem gaze naturale ca să le redirecționeze către Bulgaria și Polonia."

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia. Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice, a afirmat joi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters. ''Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO - n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid'', a declarat Stoltenberg la Bruxelles, unde a avut joi dimineaţă o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia El a adăugat că intenţionează să discute în cursul zilei cu preşedintele Finlandei. Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Rusia a anunţat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad - aflată între Polonia şi Lituania - dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare (sursa: Pexels)
Internațional

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare. Scrisoarea "Ministerului Apărării din Transnistria" adresată șefilor administrațiilor locale și primită de către Direcția principală de informații ucrainene, dezvăluie informații despre apelul de recrutare a cetățenilor pentru "pregătire specială", transmite Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Data scrisorii este 21 aprilie. Adică înainte de începerea ultimelor provocări rusești pe teritoriul Transnistriei. În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare Se menționează că scopul întâlnirii este "asigurarea în proporție de 100% a personalului Contingentului de menținere a păcii al Republicii Moldovenești Transnistrene, precum și asigurarea locurilor de muncă pentru populația activă a Republicii", potrivit Pravda. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La instruire pot participa bărbați cu vârsta sub 55 de ani, cărora li se garantează "securitatea financiară și materială, cazare și hrană". Sprijinul financiar pentru cetățenii șomeri este promis începând cu 2.800 de "ruble transnistrene". Perioada de instruire va dura 90 de zile. Așa-zisul Minister de Interne din regiunea separatistă Transnistria a anunțat că două explozii au fost înregistrate marți dimineață în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol. Misiunea OSCE în Moldova condamnă toate încercările de destabilizare a situației din Zona de Securitate și Transnistria și face apel către toate părțile să mențină calmul și să se abțină de la orice acțiune, care ar putea submina încrederea și stabilitatea pe ambele maluri ale Nistrului. urtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „știrile care vin” din Transnistria sunt „îngrijorătoare” și că Moscova urmărește „cu multă atenție ce se întâmplă acolo și cum evoluează situația”.

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent (sursa: Pexels)
Internațional

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent. Militarii ucraineni care sunt asediaţi de trupele ruse în oţelăria Azovstal, din oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), au cerut să fie evacuaţi prin procedura "extracţiei", pe modelul folosit în 1940 la Dunkerque (Franţa), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, transmite EFE. Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent Operaţiunea Dynamo, cunoscută şi sub numele de Miracolul Dunkerque sau evacuarea de la Dunkerque, a fost o operaţiune de evacuare a trupelor aliate de pe teritoriul francez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, care a permis salvarea a mii de militari, aminteşte EFE. https://twitter.com/visegrad24/status/1519427618755465219 Apelul a fost făcut de comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Luptăm de 62 de zile într-o încercuire totală, acum ne aflăm în uzina Azovstal, efectuând operaţiuni împreună cu unităţi ale regimentului Azov şi cu alte unităţi care au fost încercuite din cauza ostilităţilor din Mariupol", a declarat Volinski într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, preluat de Interfax-Ukraina. Comandantul ucrainean a menţionat că, în prezent, în grupul său "sunt peste 600 de oameni răniţi", "cu diferite niveluri de gravitate. Chiar au nevoie de asistenţă medicală: nu există echipamente, nici medicamente, nici personal (medical) care să-i ajute". Sute de civili sunt blocați în ruinele oțelăriei Volinski a mai spus că există şi civili răniţi pe care îi ajută cum pot. "Sunt mai mulţi civili aici cu noi, sute (de civili), zeci de copii, multe persoane cu handicap, mulţi bătrâni. Situaţia este foarte grea, sunt mari probleme cu apa, hrana...", a explicat el. Comandantul ucrainean a amintit că a făcut deja apel la liderii lumii şi la papa Francisc pentru ca apărătorii Mariupolului să fie ascultaţi şi să se treacă la procedura de "extracţie", citând în acest sens exemplul Operaţiunii Dynamo. "Astăzi, principalul meu mesaj este să salvăm garnizoana din Mariupol, să trecem la procedura de extracţie. Astăzi nu suntem în 1940, suntem în 2022", a atras el atenţia. "Oamenii pur şi simplu vor muri aici. Răniţii vor muri, iar cei rămaşi în viaţă vor muri în luptă, civilii mor aici, împreună cu noi, în buncăre, case particulare şi blocuri, unde pur şi simplu se trage asupra lor... În oraş a murit foarte multă lume, oraşul este practic şters de pe faţa pământului", a avertizat comandantul ucrainean. Mariupol, care avea înainte de începerea războiului, la 24 februarie, circa jumătate de milion de locuitori, a fost practic distrus de atacurile Rusiei, ale cărei trupe susţin că deţin deja controlul asupra întregului oraş, cu excepţia uzinei siderurgice Azovstal. Autorităţile ucrainene afirmă la rândul lor că printre ruinele oraşului se mai află încă circa 120.000 de locuitori, fără acces la apă, la electricitate sau la produse de primă necesitate, şi acuză Moscova că blochează orice încercare a Kievului de a trimite ajutoare umanitare în zonă. Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a estimat că, de la începutul invaziei ruse, şi-au pierdut viaţa circa 20.000 de civili în acest oraş.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta să își consolideze ceea ce a reușit să cucerească în Ucraina și să se înfigă ca un "cancer" în interiorul țării, a declarat joi secretarul britanic al apărării Ben Wallace. Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina "Cred că este cu siguranță cazul că Putin, după ce a eșuat în aproape toate obiectivele sale, ar putea căuta să consolideze ceea ce are, să se fortifice așa cum a făcut în 2014. Și doar să fie un fel de creștere canceroasă în interiorul țării Ucrainei și să facă foarte greu pentru oameni să îi mute din aceste poziții fortificate", a declarat el, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Puteți vedea în declarațiile sale actuale că, aproape în disperare, încearcă să extindă acest lucru fie cu amenințări, fie, într-adevăr, cu potențiale atacuri sub steag fals", a adăugat el. Asaltul inițial al Rusiei, lansat pe 24 februarie, a fost un eșec masiv pentru Putin, deoarece armata ucraineană a ținut piept forțelor invadatoare în timp ce acestea avansau spre Kiev. Cea de-a doua fază a Moscovei pare să se concentreze pe consolidarea prezenței sale în regiunile estice Donețk și Luhansk, părți ale cărora separatiștii susținuți de Rusia le controlează din 2014, și pe crearea unui pod terestru care să lege regiunea rusă Rostov de Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o de la Ucraina în urmă cu opt ani.

Bombardamente puternice în estul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente puternice în estul Ucrainei

Bombardamente puternice în estul Ucrainei. Forțele rusești "exercită un foc intens" în timp ce o ofensivă pe mai multe fronturi prinde contur în trei regiuni, potrivit conducerii militare ucrainene. Bombardamente puternice în estul Ucrainei Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat joi că rușii se concentrează pe încercarea de a face o breșă în zona Izium din estul Ucrainei. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Izium - în regiunea Harkov - a devenit o zonă de staționare pentru forțele rusești în timp ce acestea încearcă să avanseze prin regiunile vecine Donețk și Luhansk, potrivit CNN. "Pentru a întări grupul care avansează, ocupanții au mutat suplimentar unități aeropurtate în orașul Izium", a declarat Statul Major General în actualizarea sa operațională zilnică. Unul dintre obiectivele Rusiei este de a avansa asupra așezării Lyman, care se află în apropierea centrului industrial și de transport din Sloviansk, a precizat acesta. "Inamicul și-a îmbunătățit poziția tactică, încercând să dezvolte o ofensivă asupra satului Lyman", a precizat Statul Major General, și se pregătește să traverseze râul Seversky Donets.

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră. Flota rusă din Marea Neagră încă deţine capacitatea de a lovi ţinte ucrainene şi de pe coastă, în pofida pierderii navelor Saratov şi Moskva, a anunţat joi dimineaţă Ministerul britanic al Apărării, potrivit Reuters. Aproximativ 20 de nave ruse, printre care submarine, se află în zona operaţională a Mării Negre, a menţionat ministerul într-o postare pe Twitter. Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră "Strâmtoarea Bosfor rămâne închisă pentru toate navele de război non-turce, ceea ce o face pe Rusia incapabilă să-şi înlocuiască crucişătorul Moskva, scufundat în Marea Neagră", a adăugat Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Crucişătorul Moskva s-a scufundat în urmă cu două săptămâni după ce fusese lovit de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene. Conform versiunii Rusiei, un incendiu izbucnit la bord ar fi provocat o explozie în magazia de muniţii. Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră s-ar fi scufundat apoi în timp ce era remorcată spre portul Sevastopol în condiţii de furtună. Nava Moskva era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete. Rachetele Bazalt/Vulkan pot fi dotate şi cu focoase nucleare. Dat în exploatare la începutul anilor '80 ai secolului trecut, crucişătorul Moskva s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria şi a participat la începutul invaziei ruse în Ucraina la operaţiunea de ocupare a Insulei Şerpilor.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul"

Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul". Președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat cu privire la represalii fulgerătoare în cazul în care țările vor interveni în Ucraina, în timp ce liderii europeni au acuzat Rusia de "șantaj" în legătură cu reducerea livrărilor de gaze. Rusia a cerut Statelor Unite să înceteze să mai trimită arme în Ucraina, spunând că livrările mari de armament din Occident au inflamat conflictul. Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul" Adresându-se miercuri legislatorilor din Sankt Petersburg, Putin a declarat că Occidentul a vrut să taie Rusia în bucăți diferite și a acuzat-o că a împins Ucraina în conflict cu Rusia. "Dacă cineva intenționează să intervină din exterior în evenimentele în curs de desfășurare și să creeze amenințări strategice pentru Rusia care sunt inacceptabile pentru noi, ar trebui să știe că loviturile noastre de retorsiune vor fi fulgerătoare", a declarat Putin, potrivit unei înregistrări video a discursului său furnizate de mass-media ruse. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Avem toate instrumentele pentru acest lucru, lucruri cu care nimeni altcineva nu se poate lăuda că le are acum. Și nu ne vom lăuda, le vom folosi dacă va fi necesar. Și vreau ca toată lumea să știe asta". Invazia Rusiei în Ucraina a început la 24 februarie și a redus la ruine orașe și localități și a forțat peste 5 milioane de persoane să fugă în străinătate. Țările occidentale au răspuns cu sancțiuni și cu arme pentru ca Ucraina să lupte într-un război care a adus temeri de un conflict mai larg în Occident, nemaiîntâlnit timp de decenii. Războiul economic dintre Rusia și Occident În timp ce Rusia își presează asaltul militar în estul și sudul Ucrainei, bătălia sa economică cu Occidentul amenință aprovizionarea cu gaz a Europei și lovește economia rusă, care se luptă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Ucraina a declarat că Europa ar trebui să înceteze să mai depindă de Rusia pentru comerț, după ce aceasta a oprit livrările de gaz către Bulgaria și Polonia pentru că nu au plătit în ruble. "Cu cât mai repede toată lumea din Europa recunoaște că nu poate depinde de Rusia pentru comerț, cu atât mai repede va fi posibilă garantarea stabilității pe piețele europene", a declarat miercuri seara târziu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Germania, cel mai mare cumpărător de energie rusă, speră să nu mai importe petrol rusesc în câteva zile, dar a avertizat că un embargo sau o blocadă a energiei rusești ar face ca cea mai mare economie a Europei să intre în recesiune.

Spital ucrainean bombardat de ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

Spital ucrainean, bombardat de ruși

Spital ucrainean, bombardat de ruși. Forțele ruse provocat pagube "semnificative" la un spital regional din orașul Severodonețk din estul Ucrainei, arată o înregistrare video publicată de administrația regională din Luhansk. Spital ucrainean, bombardat de ruși Videoclipul începe cu scene de ferestre aruncate în aer în scara unui spital. Pe măsură ce persoana care filmează urcă scările, se văd mai multe resturi și pagube, inclusiv o ușă smulsă din balamale. Într-o cameră, ferestrele au fost aruncate în aer; în camera alăturată lipsește un perete întreg - există o gaură mare în clădire, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale În josul unui hol, se văd mai multe moloz împrăștiate în jurul paturilor de spital. https://twitter.com/nexta_tv/status/1519332570776879104 Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că o femeie a fost ucisă în atacul militar. "Rușii știau că spitalul nu era liber și că existau pacienți cu diferite afecțiuni care erau tratați de medici", a declarat Hayday. "Nici măcar asta nu i-a oprit. De fapt, ortacii au vrut să-i ucidă pe răniți și pe cei care încercau să-i ajute pe acești localnici să supraviețuiască, pe medicii lor." Hayday a declarat că au mai rămas doar două spitale funcționale în regiunea Luhansk: acesta din Severodonetsk și un altul în orașul vecin Lysychansk. El a adăugat că spitalul regional din Severodonetsk continuă să funcționeze, în ciuda faptului că există pagube "semnificative" și că mai multe etaje au fost avariate.

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin. În cadrul întâlnirii sale față în față cu președintele rus Vladimir Putin, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că mesajul său a rămas neschimbat de la începutul conflictului: Invazia rusă este o încălcare a Cartei ONU și trebuie să se încheie cât mai repede posibil. Guterres, care este așteptat să se întâlnească joi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a descris întâlnirea sa cu liderul rus ca fiind "foarte utilă". Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin Secretarul general a declarat pentru la CNN că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului internațional, a legislației privind drepturile omului și la "posibilitatea unor crime de război". Guterres a apărat rolul ONU în ceea ce privește încetarea conflictului care durează de două luni. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Războiul nu se va încheia cu întâlniri "Războiul se va încheia atunci când Federația Rusă va decide să îl încheie și când va exista - după o încetare a focului - posibilitatea unui acord politic serios. Putem avea toate întâlnirile, dar nu asta va pune capăt războiului", a spus el. În timpul întâlnirii cu Putin, Guterres a declarat că a discutat despre evacuarea civililor din oțelăria încercuită în orașul portuar Mariupol din sudul țării. El a spus că Putin a fost de acord "în principiu" cu privire la evacuarea civililor și că au loc discuții între oficialii ONU și Ministerul rus al Apărării pentru a pune la punct detaliile. "Suntem, de asemenea, în contact cu guvernul Ucrainei pentru a vedea dacă putem avea o situație în care nimeni nu poate da vina pe cealaltă parte pentru că lucrurile nu se întâmplă", a spus el.

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră