vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE. NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile "Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir. Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip. Stoltenberg pledează pentru furnizarea de armament Ucrainei "Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani". Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg. Putin voia mai puțin NATO, a primit mai mult "Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele "vor putea să se integreze rapid". Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate. "Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile (sursa: Facebook/NATO)
Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure

Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure. Preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, a acuzat sâmbătă Washingtonul de coordonarea operaţiunilor militare din Ucraina. Ceea ce constituie, în opinia sa, o implicare directă a SUA într-o acţiune militară împotriva Rusiei, transmite Reuters. Kremlinul și Casa Albă, acuzații dure "Washingtonul coordonează şi desfăşoară practic operaţiuni militare, prin urmare participă direct la acţiuni militare împotriva ţării noastre", a scris Volodin pe canalul său de Telegram. Washingtonul şi membrii europeni ai NATO au livrat Kievului armament greu pentru a ajuta autorităţile ucrainene să reziste unei ofensive ruse care a dus la ocuparea unor părţi din estul şi sudul Ucrainei, dar nu au avut succes în ocuparea Kievului, notează Reuters. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Totuşi, SUA şi aliaţii lor din NATO au declarat în mod repetat că nu vor lua parte la luptele în sine, pentru a evita să devină părţi în conflict. SUA admite ajutorul, dar nu pe ținte precise Oficiali americani au transmis că SUA au oferit informaţii Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze asaltul rusesc, dar au negat faptul că aceste informaţii ar include date despre ţinte precise. Volodin este un susţinător declarat al acţiunilor din Ucraina, pe care Moscova le numeşte "operaţiuni militare speciale", şi a mai spus că experţi străini au consiliat Ucraina din momentul "loviturii de stat", posibil, o referire la alegerea democratică din 2019 a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Blinken: Putin falsifică istoria Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin caută "să distorsioneze istoria", în contextul evenimentelor de marcare a sfârşitului celui de-al doilea Război Mondial, "pentru a-şi justifica războiul neprovocat şi brutal împotriva Ucrainei", relatează sâmbătă dpa. "În timp ce războiul face ravagii în Europa, trebuie să ne întărim în hotărârea noastră de a ne opune celor care caută acum să manipuleze memoria istorică pentru a-şi promova propriile lor ambiţii", a apreciat Blinken, într-o declaraţie pe fondul aniversării a 77 de ani de la victoria împotriva naziştilor. Parada militară rusă de pe 9 mai, așteptată cu interes "În timp ce marcăm sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial în Europa, avem o datorie sacră faţă de cei căzuţi: să spunem adevărul despre trecut şi să-i sprijinim pe toţi aceia care în vremurile noastre apără libertatea", a adăugat şeful diplomaţiei americane. Încheierea celui de-al doilea Război Mondial este marcată în întreaga lume la 8 mai, dar Rusia sărbătoreşte victoria sovieticilor asupra regimului nazist la 9 mai. Moscova plănuieşte o paradă militară la care este de aşteptat ca Putin să vorbească despre războiul din Ucraina, notează dpa.

Ucraina distruge încă o navă rusă (sursa: Facebook/ВМС ЗС України)
Internațional

Ucraina distruge încă o navă rusă

Ucraina distruge încă o navă rusă. Marina ucraineană a anunţat sâmbătă că a distrus o navă de debarcare rusă în apropiere de Insula Şerpilor din Marea Neagră, devenită simbol al rezistenţei ucrainene în faţa invaziei ruse lansate la sfârşitul lui februarie, transmite AFP. Ucraina distruge încă o navă rusă O dronă de luptă Bayraktar TB2, produsă de Turcia, "a lovit o navă de debarcare de tip 11770 Serna şi două sisteme de rachete sol-aer de tip Tor", a informat pe Facebook marina ucraineană, fără a preciza data. "Parada tradiţională de 9 mai a flotei ruse va avea loc în acest an lângă Insula Şerpilor, pe fundul mării", a remarcat cu ironie Ministerul Apărării ucrainean pe contul său de Twitter. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Moscova nu a confirmat informaţia, scrie AFP. În înregistrările video publicate de armata ucraineană, poate fi văzută o navă avariată lângă un chei, afectată de o explozie, cuprinsă de flăcări şi deasupra căreia se ridică un nor gros şi negru de fum. Vasul Serna, din clasa navelor rapide de debarcare Lungă de 26 de metri, Serna face parte din clasa navelor rapide de debarcare, cu o capacitate de încărcare de 50 de tone. Vasul este înarmat cu mitraliere de calibrul 7,62 mm şi cu lansatoare de rachete Igla, şi a fost conceput pentru debarcarea vehiculelor de luptă şi a unităţilor de asalt. Insula Şerpilor a devenit un simbol în Ucraina după o înregistrare radio, devenită "virală" pe reţelele sociale, în care, în prima zi a conflictului, gărzile de frontieră ucrainene au lansat un "Navă rusească, du-te-n p... mea!" crucişătorului rus Moskva, care îi soma să se predea.

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare (sursa: Agerpres)
Internațional

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare

Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare. Un tribunal din Belarus a condamnat-o vineri la şase ani de închisoare pe partenera rusă a opozantului belarus Roman Protasevici, la un al după arestarea lor spectaculoasă la bordul unui avion care a fost interceptat şi constrâns să aterizeze la Minsk de un avion de vânătoare, relatează AFP. Iubita jurnalistului belarus Roman Protasevici, închisoare La capătul unui proces care s-a ţinut cu uşile închise la Grodno, în vestul Belarusului, Sofia Sapega, iubita opozantului, a fost "trimisă la şase ani de închisoare într-o colonie corecţională cu regim general", a precizat Curtea Supremă din Belarus într-un comunicat. Ea a fost găsită vinovată în special de incitare la ură socială şi la colectarea ilegală de date personale, conform aceleiaşi surse. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Sofia Sapega, în vârstă de 24 de ani, şi Roman Protasevici, de 27 de ani, au fost arestaţi în mai 2021 la Minsk după deturnarea forţată a avionului companiei Ryanair în care se aflau şi care zbura de la Atena la Vilnius de un avion de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse. Deturnarea unui avion de călători cu un MiG-29 Această interceptare a stârnit reacţii puternice. Belarusul a afirmat că a interceptat avionul după ce a primit o "alertă cu bombă", însă o anchetă derulată de o agenţie a ONU a concluzionat că aceasta a fost "falsă în mod deliberat". După arestarea lor, Protasevici, care locuia în Europa din 2019, şi iubita sa au apărut în înregistrări video în care spuneau că "au mărturisit", însă simpatizanţii lor au afirmat că a fost vorba totuşi de confesiuni obţinute prin constrângere. Protasevici este un fost redactor-şef al Nexta, instituţie media care a jucat un rol de prim-plan în valul mare de contestaţie după realegerea în 2020 a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, care conduce cu mână de fier ţara începând din 1994. Opozantul este în prezent în arest la domiciliu în Belarus în aşteptarea procesului.

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Rușii ucid metodic civili în Ucraina

Rușii ucid metodic civili în Ucraina. Organizaţia Amnesty International a anunţat vineri că strânge dovezi conform cărora trupele ruse au comis crime de război în Ucraina, atunci când au ocupat o zonă din apropierea capitalei Kiev în februarie şi martie, transmite Reuters. Rușii ucid metodic civili în Ucraina De asemenea, civilii au suferit abuzuri precum acte de tortură din partea forţelor ruse în regiunea Kiev în primele etape ale invaziei lansate de Kremlin pe 24 februarie. "Acestea nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat", a declarat Donatella Rovera, consilier în cadrul Amnesty International pentru răspunsul la crize, într-o conferinţă de presă la Kiev. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Informaţiile colectate de Amnesty International "pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor", a spus ea. Rusia, care îşi numeşte invazia în Ucraina drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru dezarmarea ei, neagă că forţele sale au comis abuzuri. "O mulţime de crime de război evidente" Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război. Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucea, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă. Documentul arată că forţele ruse au comis "o mulţime de crime de război evidente" în Bucea, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna. Amnesty International: "execuţii extrajudiciare" Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, "dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare". "Povestea despre Bucea este o înscenare şi un fals", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International. Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov

Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat vineri că există o retorică ostilă din partea Poloniei care ar putea fi "o sursă de ameninţare", consemnează Reuters. Polonia a fost printre cele mai vehemente susţinătoare ale unor sancţiuni mai dure ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia în Ucraina, şi ale înarmării forţelor ucrainene de către NATO, reaminteşte agenţia. Putin susține tacit antisemitismul lui Lavrov Ministrul polonez al mediului, Anna Moskwa, a afirmat luni că ţara sa este "mândră să fie pe lista de ţări ostile" a preşedintelui rus Vladimir Putin. Peskov a refuzat să confirme că Putin i-a prezentat scuze premierului israelian Naftali Bennett, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut că Adolf Hitler avea origini evreieşti. Citește și: După "Moscova", încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata "Amiral Makarov", în flăcări lângă Insula Șerpilor Israelul a reacţionat la afirmaţia lui Lavrov, apreciind că este un neadevăr "de neiertat" prin care se minimizează ororile Holocaustului comis de nazişti împotriva evreilor. Bennett declarase joi că Putin şi-a cerut scuze, care au fost acceptate. ONU acuză Rusia că fură grâu din Ucraina Prin intermediul lui Peskov, preşedinţia Rusiei a mai apreciat vineri că acuzaţiile potrivit cărora ruşii fură grâu din Ucraina sunt probabil bazate pe informaţii false. Un oficial al Programului Alimentar Mondial al ONU afirmase mai devreme în cursul zilei că Rusia cară grâu din Ucraina cu camioanele, iar ucrainenii nu pot exporta aproape 25 de milioane de tone de grâu din cauza problemelor de infrastructură cauzate de război şi a blocadei porturilor de la Marea Neagră. Referitor la furt, Peskov a susţinut că "nu avem nicio informaţie, pare un fals". Paradă rusească de 9 mai în Mariupol? Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că nu ştie dacă se va organiza în 9 mai o paradă a victoriei în oraşul ucrainean Mariupol, pentru a comemora victoria Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial, însă "va veni momentul" în care se va sărbători ziua victoriei în portul respectiv de la Marea Azov. Forţele ruse susţin că au ocupat Mariupolul, deşi ucrainenii rezistă în combinatul siderurgic Azovstal din localitate. Tot printr-un purtător de cuvânt, ministerul de externe de la Moscova a asigurat că Rusia nu va folosi în Ucraina arme nucleare. Premieră: Moscova spune că nu va folosi arme nucleare Aleksei Zaiţev a declarat presei că o astfel de decizie, discutată public în Occident, nu este aplicabilă "operaţiunii militare speciale" - denumirea folosită oficial în Rusia pentru invazia în Ucraina. Directorul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii, serviciu de informaţii externe al Statelor Unite) William Burns declarase luna trecută că, având în vedere înfrângerile suferite de ruşi în Ucraina, "nimeni dintre noi nu poate trata cu uşurinţă ameninţarea reprezentată de o posibilă recurgere la arme nucleare tactice sau arme nucleare de putere redusă".

Fregata Amiral Makarov, în flăcări lângă Insula Șerpilor Foto: Twitter
Internațional

Fregata Amiral Makarov, în flăcări Insula Șerpilor

După crucișătorul Moscova, încă o navă rusă din flota Mării Negre pare să fi fost lovită: fregata Amiral Makarov ar fi în flăcări, lângă Insula Șerpilor. Admiral Grigorovich-class frigate of the Russian Navy Black Sea Fleet is reportedly on fire near Zmiiny island in Black Sea. Rescue operation ongoing, multiple aircraft, rescue vessels in the area https://t.co/P3ldY4tlPP #Ukraine pic.twitter.com/pE6OKo9Sek— Liveuamap (@Liveuamap) May 6, 2022 Informația este prezentată pe rețelele sociale, deocamdată. Știri despre faptul că această navă ar avea probleme au apărut încă din această dimineață, însă nu este clar ce s-a petrecut. There are Unconfirmed reports from some Ukrainian Sources that the Russian Naval Ship the Admiral Makarov which is a Admiral Grigorovich-Class Frigate operating within the Black Sea has been struck by Ukrainian Anti-Ship Missiles off the Coast, so far there is no evidence. pic.twitter.com/Zbis8w6Nax— OSINTdefender (@sentdefender) May 5, 2022 Fregata Amiral Makarov, în flăcări lângă Insula Șerpilor Dronele turcești din dotarea Ucrainei au mai lovit, în aceste zile, mici nave militare rusești din zona Insulei Șerpilor. Două nave rusești de patrulare din clasa Raptor au fost distruse luni dimineață cu lovituri executate cu o dronă Bayraktar în apropierea Insulei Serpilor, potrivit comandantului forțelor aeriene ucrainene. Acesta a publicat pe Facebook un clip video cu imagini filmate din drona Bayraktar TB2 de fabricație turcească. Near #SnakeIsland, a #Bayraktar drone destroyed two #Russian Raptor boats. pic.twitter.com/voB8tyYlnk— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022 Crucișătorul Moscova a fost lovit de rachete Neptun, produse de Ucraina și intrate în dotarea armatei în 2021. Întreaga operațiune ar fi presupus un efort logistic ucrainean consistent: depistarea navei, deplasarea lansatorului de rachete în poziția adecvată, țintirea și lovirea navei. Ucrainenii se pare că ar fi folosit o dronă, pentru a distrage atenția marinarilor ruși. După acest atac, navele rusești din Flota Mării Negre au devenit extrem de prudente, acționând în zona portului Sevastopol. Rachetele trase asupra Ucrainei din zona Mării Negre au fost lansate de pe submarine, care le pot lansa de la 50 de metri sub apă și sunt practic imposibil de detectat. Vom reveni.

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol (sursa: Twitter/ Oleksandra Matviichuk)
Internațional

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol

Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol. Oficialii ucraineni au postat imagini din Mariupol care arată continuarea lucrărilor de restaurare a monumentelor din epoca sovietică de către ceea ce ei numesc "ocupanții". Petro Andrușcenko, un consilier al primarului orașului de coastă, a distribuit vineri noi fotografii, spunând că "în ultimele zile, toate monumentele din perioada sovietică au fost "restaurate": așa-numitele "pumni" cu foc veșnic - și semnele pe care scrie "Pentru victimele germanilor" în limba rusă. De asemenea, monumentul "membrilor Komsomol și comuniștilor" din districtul Primorsky". Rușii reinstaurează "epoca sovietică" la Mariupol Orașul portuar din sud-estul țării se află sub asediu de mai multe săptămâni, eforturile concentrându-se acum asupra uzinei siderurgice Avostal. Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele rusești "nu se opresc" din bombardarea uzinei. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Uzina este acum în curs de evacuare, în timp ce civili și soldați rămân blocați în interior, iar "următoarea etapă" este în curs de desfășurare, potrivit lui Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean. Peste 300 de persoane evacuate din zona Mariupol au ajuns miercuri în orașul Zaporoije. https://twitter.com/KevinRothrock/status/1521977442331770882 Consilierul primarului Andrușcenko, care nu se află în Mariupol, dar care menține legături cu persoanele care se află încă acolo, spune că steagul rusesc a fost arborat și la spitalul din oraș și a postat o fotografie. "Ocupanții au permis medicilor să lucreze pentru oamenii din Mariupol. Personalul medical și medicii locuiesc direct în spital, există doar tratament ambulatoriu. Spitalul este asigurat cu lumină prin generatoare, apă - prin intermediul unor cărăuși de apă." El a postat, de asemenea, un scurt videoclip filmat dintr-un vehicul de pe Prospect Myru, care arată colectarea de moloz. Ca și alți oficiali ucraineni, Andrușcenko a susținut că "munca de recuperare a cadavrelor din dărâmături este încredințată locuitorilor din Mariupol. Plata lor - mâncare".

Putin și amenințarea nucleară (sursa: Pixabay)
Internațional

Putin și amenințarea nucleară

Putin și amenințarea nucleară. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a evocat, în mod indirect, posibilitatea unui atac nuclear împotriva oricărei persoane care ar interveni în conflict. Putin și amenințarea nucleară Într-un discurs în care a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, Putin a dat un avertisment voalat, dar fără echivoc, că dacă Occidentul intervine în ceea ce el a numit o "operațiune militară specială", ar putea folosi arme nucleare ca răspuns. "Indiferent cine încearcă să ne stea în cale sau … să creeze amenințări pentru țara noastră și poporul nostru, trebuie să știe că Rusia va răspunde imediat, iar consecințele vor fi așa cum nu ați mai văzut niciodată în întreaga voastră istorie", a spus el. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Trei zile mai târziu, pe 27 februarie, Putin a ordonat comandamentului său militar să pună forțele de descurajare nucleară ale Rusiei în stare de alertă maximă, citând ceea ce el a numit declarații agresive ale liderilor NATO și sancțiuni economice occidentale împotriva Moscovei, potrivit Reuters. Lavrov vorbește despre un război nuclear Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, un diplomat veteran, a vorbit, de asemenea, despre riscul unui război nuclear, deși a declarat că Moscova face tot posibilul pentru a-l preveni. "Nu aș vrea să ridic aceste riscuri în mod artificial. Mulți și-ar dori acest lucru. Pericolul este serios, real. Și nu trebuie să îl subestimăm", a declarat el săptămâna trecută, determinând Departamentul de Stat al SUA să califice remarcile sale drept "culmea iresponsabilității". În timp ce Washingtonul nu a văzut nicio acțiune care să sugereze că forțele nucleare rusești sunt în stare de alertă maximă, experții și oficialii occidentali au avertizat împotriva respingerii comentariilor ca fiind fanfaronadă, având în vedere riscul ca Putin să folosească arme nucleare dacă se simte încolțit în Ucraina sau dacă NATO intră în război. Oficialii americani au calificat rapid comentariile lui Putin privind punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă maximă drept periculoase, escalatorii și total inacceptabile, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a criticat ca fiind agresive și iresponsabile. Amenințarea nucleară - doar pe vorbe? Cu toate acestea, oficialii americani au precizat, de asemenea, imediat că nu au văzut niciun semn că forțele rusești și-ar fi schimbat poziția nucleară, iar armata americană a declarat că nu vede necesitatea de a o modifica pe a sa. La 28 februarie, președintele american Joe Biden le-a spus americanilor că nu trebuie să se îngrijoreze de un război nuclear cu Rusia. Răspunzând la o întrebare strigată dacă cetățenii americani ar trebui să fie îngrijorați de izbucnirea unui război nuclear, Biden a spus "nu". citiți mai departe Comentariul lui Biden a părut să reflecte o opinie larg răspândită printre experții americani și oficialii occidentali, potrivit căreia șansele ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina sunt extrem de scăzute. "Din 1945, fiecare lider al unei puteri nucleare … a respins utilizarea armelor nucleare în luptă din motive excelente", a scris săptămâna trecută Gideon Rose, fostul editor al revistei Foreign Affairs. "Putin nu va fi o excepție, acționând nu dintr-o inimă moale, ci dintr-un cap tare. El știe că ar urma represalii extraordinare și oprobriu universal, fără avantaje strategice nici pe departe comparabile care să le justifice", a adăugat el. Scopul principal al amenințărilor eliptice ale Rusiei cu un atac nuclear pare să fie acela de a descuraja Washingtonul și aliații săi din NATO de la implicarea directă în război, au declarat experți și diplomați occidentali. "Ele nu sunt credibile", a declarat un diplomat occidental care, ca și alții, a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Încearcă să sperie Occidentul". Statele Unite și aliații săi nu doresc să intre într-un război de focuri convențional cu Rusia, cu atât mai puțin să facă ceva care ar putea declanșa un schimb nuclear. În cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare, experții au văzut o serie de posibilități, de la o detonare deasupra Mării Negre sau a unei părți nelocuite a Ucrainei pentru a-și demonstra capacitățile până la o lovitură împotriva unei ținte militare ucrainene sau asupra unui oraș.

Ungaria a șantajat UE până a obținut derogare(sursa: HungaryToday.hu)
Internațional

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Ungaria nu poate sprijini noul pachet de sancţiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei în forma sa actuală, inclusiv un embargou asupra importurilor de ţiţei rusesc, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri la radioul de stat, citat de Reuters. Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar echivala cu o "bombă atomică" aruncată asupra economiei ungare, adăugând că Budapesta este pregătită să negocieze dacă observă o nouă propunere care să răspundă intereselor Ungariei. Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei Printre altele, într-o scrisoare citată joi de Financial Times (FT), premierul Viktor Orban i-a declarat de asemenea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că Ungaria nu poate să susţină cel mai recent plan de sancţiuni ale UE "în forma sa actuală". "Dacă comisia insistă asupra adoptării propunerii sale, va trebui să-şi asume întreaga responsabilitate pentru un eşec istoric în cursul integrării europene", a notat Orban, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Diplomaţii UE se ceartă cu privire la planurile anunţate de Von der Leyen săptămâna aceasta de a elimina treptat toate importurile de ţiţei rusesc sau de petrol rafinat, ca parte a celui de-al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Moscovei, drept represalii pentru invazia din Ucraina. Ungaria, fără ieşire la mare şi care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, precum şi Slovacia ar beneficia de o perioadă mai lungă de eliminare treptată conform propunerilor UE. Dar pachetul a depăşit cu mult consensul UE, i-a scris Orban lui Von der Leyen, notează FT. Ungaria, dependentă de Rusia lui Putin Pentru "Ungaria, sancţiunile propuse necesită o modernizare serioasă a infrastructurii alternative de aprovizionare şi o rearanjare completă a capacităţilor noastre de rafinare", a notat Orban. "Aceste eforturi necesită timp şi investiţii care sunt redundante şi, prin urmare, nu pot fi finanţate în conformitate cu criteriile de piaţă". "Nici Ungaria şi nici UE în ansamblu nu sunt pregătite să adopte şi să pună în aplicare măsurile propuse de comisie. Sancţiunile ar trebui adoptate într-un moment în care toate condiţiile prealabile necesare sunt îndeplinite în toate statele membre", se mai spune în scrisoare. Sancţiunile au "deturnat resursele naţionale necesare către investiţii redundante în combustibili fosili, în timp ce finanţarea relevantă din partea UE ne este disponibilă doar pe hârtie", a notat Orban, făcând aluzie la disputele de lungă durată dintre Budapesta şi Bruxelles privind distribuţia fondurilor UE şi asupra statului de drept, care au întârziat recuperarea post-pandemică. Orban a mai spus că sancţiunile vor creşte şi mai mult preţurile energiei, fără ca UE să ia măsuri de atenuare. Comisia a purtat discuţii cu Ungaria joi, iar diplomaţii UE îşi păstrează speranţa că se poate ajunge la un acord în câteva zile, cu posibile concesii, inclusiv bani UE pentru construirea unei noi infrastructuri. "Sunt negociatori duri, dar în cele din urmă deschişi la compromis", a spus unul dintre ei. "Am convenit deja cinci pachete de sancţiuni cu Ungaria", a adăugat el. UE a fost de acord să pună capăt importurilor de cărbune rusesc, dar până acum s-a abţinut de la interzicerea gazului din Rusia, în timp ce ţări precum Germania încă depind foarte mult de aceste livrări. Cu toate acestea, compania energetică de stat rusă Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Poloniei şi Bulgariei, deoarece ele au refuzat să respecte cererea Kremlinului de a plăti factura în ruble, despre care UE spune că ar încălca sancţiunile. Printre altele, premierul ungar Viktor Orban a semnalat vineri că schimbări semnificative în structura noului său guvern urmează a fi efectuate la sfârşitul acestei luni, notează Reuters. Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la scrutinul de luna trecută, a declarat la radioul de stat că îşi va prezenta noul guvern până cel târziu la sfârşitul lunii mai.

Rusia pregătește debarcarea în Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia pregătește debarcarea în Odesa

Rusia pregătește debarcarea în Odesa. Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA. Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ "Sud", drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune. Rusia pregătește debarcarea în Odesa În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean. Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni, potrivit Agerpres. Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. "Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin 'victoria' pe 9 mai", a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. "Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc", a adăugat el. Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene. Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai. Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU. "O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes", a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România.Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, ajunge vineri într-o vizită în România. Ea a plecat în cursul nopţii de la Washington pentru o vizită de patru zile în România şi Slovacia, în care va sublinia angajamentul Statelor Unite pentru refugiaţii ucraineni. Jill Biden vine în România "În drum spre România şi Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane şi voi exprima recunoştinţă pentru eforturile de ajutorare a ţărilor vecine şi a lucrătorilor umanitari", a scris Jill Biden, pe Twitter. https://twitter.com/FLOTUS/status/1522407300866134016 Vineri, Jill Biden va vizita Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani şi ai NATO, potrivit Agerpres. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt În cursul serii, Prima Doamnă a SUA va pleca spre Bucureşti. Sâmbătă, Jill Biden are programată o întâlnire cu soţia preşedintelui României, Carmen Iohannis, prilej cu care va exprima recunoştinţa pentru generozitatea şi sprijinul poporului român în ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În aceeaşi zi, soţia preşedintelui american va vizita o şcoală publică din Bucureşti, care găzduieşte elevi ucraineni refugiaţi. Ulterior, Jill Biden va părăsi România cu destinaţia Bratislava. Prima Doamnă a Statelor Unite este însoţită în această călătorie de secretarul de stat adjunct pentru Afaceri europene şi eurasiatice Karen Donfried. Din delegaţia care o va însoţi pe Jill Biden în România vor face parte, de asemenea, fostul ambasador american la Bucureşti (2009 - 2012) Mark Gitenstein, în prezent ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, şi soţia acestuia, Elizabeth Gitenstein.

Aproape 400 de centre medicale distruse în Ucraina (sursa: Twitter/@U_Tribune)
Internațional

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina

Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina. Invazia Rusiei în Ucraina a devastat sute de spitale și alte instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că multe locuri nu aveau nici măcar antibiotice de bază în estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă. Aproape 400 de centre medicale, distruse în Ucraina "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video adresat joi unui grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el, potrivit Reuters. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt "Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor". O maternitate a fost aproape distrusă pe 9 martie în orașul port asediat Mariupol. Rusia a susținut că imaginile cu atacul au fost înscenate și a spus că locul a fost folosit de grupuri armate ucrainene. Kremlinul afirmă că vizează doar situri militare sau strategice și că nu vizează civili. Ucraina raportează zilnic victime civile în urma bombardamentelor și luptelor rusești și acuză Rusia de crime de război. Rusia neagă acuzațiile. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, a declarat că 25 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor intense din orașul Kramatorsk, locul unde luna trecută a avut loc un atentat cu bombă la o gară de cale ferată în care au murit peste 50 de persoane. El a precizat că un total de 32 de clădiri rezidențiale au fost avariate în bombardamente.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Internațional

Bombardamentele continuă la Azovstal

Bombardamentele continuă la Azovstal. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol "nu se opresc", chiar dacă "civilii încă trebuie scoși". Bombardamentele continuă la Azovstal "Femei, mulți copii rămân acolo", a declarat el în timpul discursului său nocturn de joi. "Imaginați-vă iadul - mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în apropiere". Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Autoritățile ucrainene "fac totul pentru a găsi o soluție pentru a-i salva pe eroii noștri militari" care apără Mariupolul, a adăugat Zelenski. "Există diferite unități. Au mulți răniți, dar nu se dau bătuți. Ei își mențin poziția. Și noi, de asemenea, încercăm să găsim soluții pentru a găsi siguranță pentru acești oameni". Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal, unde au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești. Nu este clar câți civili au rămas blocați în uzină, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite.

Clădire cu opt etaje prăbușită (sursa: Pixabay)
Internațional

Clădire cu opt etaje, prăbușită

Clădire cu opt etaje, prăbușită. Bilanţul prăbuşirii unui imobil în China săptămâna trecută a crescut la 53 de morţi după ce au fost găsite mai multe corpuri, a anunţat vineri televiziunea de stat CCTV, scrie AFP. Clădire cu opt etaje, prăbușită Clădirea cu opt etaje, care găzduia un hotel, apartamente şi un cinematograf s-a prăbușit la 29 aprilie în oraşul Changsha (centru) dintr-un motiv încă nedeterminat. Autorităţile raportaseră până în prezent 26 de decese. CCTV a precizat că operaţiunile de salvare sunt "încheiate" în prezent. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt Sute de salvatori au fost mobilizaţi în ultimele zile pentru a încerca să găsească zeci de persoane date dispărute. Zece persoane au putut fi extrase vii de sub dărâmături, potrivit Agerpres. https://twitter.com/WumaoHub/status/1522018373156040704 Media chineze au difuzat în ultimele zile imagini cu salvatori, echipaţi cu maşini grele, care încercau să facă loc printre resturile clădirii prăbuşite care a lăsat în urmă o groapă uriaşă. Deocamdată, 11 persoane, printre care proprietarul clădirii şi o echipă de inspectori de securitate, au fost arestate în legătură cu prăbuşirea clădirii, potrivit autorităţilor din Changsha. Acest tip de dezastru se întâmplă în mod regulat în China. Majoritatea anchetelor care se efectuează ulterior scot la iveală nerespectarea standardelor de construcţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră