luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Regiunea arctică devine cel mai nou teatru militar al lumii: Rusia a dat tonul, NATO cere o reacție pe măsură

Arctica, cel mai nou teatru militar. NATO şi SUA îşi semnalează intenţia de a-şi spori prezenţa în Arctica, în contextul activităţii militare tot mai intense a Rusiei în propriile regiuni arctice, relatează DPA. Arctica, cel mai nou teatru militar "NATO trebuie să îşi crească prezenţa în Arctica", a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru ziarul Welt am Sonntag din Germania. El a adăugat că Rusia este pe care să îşi redeschidă bazele din epoca sovietică din teritoriile sale arctice şi să staţioneze acolo arme de ultimă generaţie, cum ar fi rachete hipersonice. China şi-a arătat la rândul său un interes tot mai mare în regiune, a mai spus Stoltenberg. Citește și: Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate Vineri, Departamentul de Stat al SUA a anunţat că va numi în premieră un ambasador în regiunea arctică. Planul, care mai trebuie aprobat de Senat, are ca scop promovarea "intereselor americane şi cooperarea cu aliaţii şi partenerii din Arctica", se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat. Regiunea arctică include teritorii care aparţin Rusiei, Statelor Unite, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei şi Suediei.

Regiunea arctică devine cel mai nou teatru militar al lumii: Rusia a dat tonul, NATO cere o reacție pe măsură
Putin, părăsit de aliatul Kazahstan, țară care și-a înghețat exportul de arme timp de un an și nu recunoaște republicile separatiste rusești
Internațional

Putin, părăsit de aliatul Kazahstan, țară care și-a înghețat exportul de arme timp de un an și nu recunoaște republicile separatiste rusești

Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului. Acest stat, vecin şi aliat al Rusiei, a suspendat toate exporturile de arme timp de un an, a declarat sâmbătă guvernul său, pe fondul conflictului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, relatează Reuters. Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului Fostă republică sovietică, care are, de asemenea, legături economice intense cu Kievul, a evitat să ia parte vreuneia din tabere în criza ucraineană, pronunţându-se pentru o rezolvare paşnică. Guvernul kazah nu a oferit vreun motiv în declaraţia sa de sâmbătă pentru decizia de a-şi suspenda exportul de arme pentru un an. Citește și: Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate Kazahstanul produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave, vehicule blindate şi artilerie, mitraliere, viziere de noapte, grenade, torpile şi echipamente de protecţie. Guvernul nu a indicat care din aceste articole erau exportate. În iunie, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat la Forumul economic de la Sankt-Petersburg, în prezenţa omologului său rus, Vladimir Putin, că ţara sa nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici populare Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, numindu-le "cvasi-state".

Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate
Internațional

Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate

Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce simplifică şederea şi dreptul de muncă a sute de mii de persoane care au părăsit Ucraina ducându-se în Rusia după declanşarea intervenţiei militare a Kremlinului în ţara vecină, relatează France Presse. Putin continuă politica rusificării ucrainenilor deportați Potrivit acestor noi "măsuri temporare", publicate sâmbătă, deţinătorii unui paşaport ucrainean, precum şi locuitorii teritoriilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, vor putea rămâne în Rusia "pe timp nelimitat". Până în prezent, ei nu puteau locui oficial în Rusia decât 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Pentru o şedere mai îndelungată, ei trebuia să obţină un permis de muncă sau o autorizaţie specială. Persoanele vizate au de acum "dreptul de a desfăşura o activitate profesională în Rusia fără permis de muncă", precizează decretul. Totuşi, pentru a profita de această măsură, ele vor trebui să se supună unei prelevări de amprente digitale, fotografierii pentru identificare şi unui examen medical pentru o eventuală depistare de droguri şi de maladii infecţioase. Ajutoare sociale Textul interzice de asemenea expulzarea din Rusia a cetăţenilor ucraineni, în afara persoanelor eliberate din închisoare sau considerate periculoase pentru securitatea Rusiei. Într-un decret separat, Vladimir Putin a ordonat livrarea unor ajutoare sociale persoanelor vulnerabile (pensionari, persoane cu dizabilităţi şi femei însărcinate) care a trebuit să părăsească Ucraina şi teritoriile separatiste. Potrivit Moscovei, 3,6 milioane de persoane, între care 587.000 de copii, ar fi plecat din Ucraina în Rusia după declanşarea ofensivei pe scară largă a Kremlinului împotriva Kievului la sfârşitul lunii februarie. Autorităţile ruse încurajează aceste deplasări şi au deschis centre de cazare în toată ţara, notează AFP. O parte dintre aceşti refugiaţi, adeseori ajutaţi de activişti, au reuşit totuşi să părăsească Rusia spre Uniunea Europeană. Deportări forțate în Rusia În luna iulie, Kremlinul a facilitat obţinerea cetăţeniei ruse pentru ucraineni, măsură denunţată de Kiev ca fiind un mijloc de a spori influenţa Moscovei în teritoriile cucerite. Potrivit ONU, până la două milioane de refugiaţi din teritoriile ocupate ale Ucrainei s-ar putea afla în Rusia, informează agenţia de presă ucraineană Unian. Dar cifre exacte în acest sens nu există, pentru că armata rusă blochează posibilitatea intrării în zonele controlate de autorităţile ucrainene. Vicepremierul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereşciuk, declarase încă din 20 iunie că 1,2 milioane de ucraineni, inclusiv 240.000 de copii, au fost deportaţi forţat în Rusia de la începutul războiului, conform Unian.

Nou pericol la Zaporojie: risc iminent de incendiu. Bombardamentele asupra centralei se întețesc
Internațional

Nou pericol la Zaporojie: risc iminent de incendiu. Bombardamentele asupra centralei se întețesc

Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent. Noi bombardamente au vizat în ultimele 24 de ore perimetrul centralei nucleare din Zaporojie (sud-estul Ucrainei), au anunţat Rusia şi Ucraina, acuzându-se reciproc de acestea, în timp ce operatorul ucrainean Energoatom a anunţat că centrala funcţionează de sâmbătă la amiază cu risc de scurgeri şi incendiu, relatează AFP. Zaporojie, nou pericol: incendiu, risc iminent Trupele ruseşti au bombardat zona "în mai multe rânduri în cursul ultimei zile", a afirmat sâmbătă pe Telegram compania naţională ucraineană Energoatom. "Consecinţă a bombardamentelor periodice, infrastructura centralei a fost avariată şi există riscuri de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a declarat operatorul ucrainean, informând despre un "risc crescut de incendiu". Potrivit operatorului, de la amiaza zilei de sâmbătă (09:00 GMT), centrala "funcţionează cu riscul de a încălca normele de securitate în materie de radiaţii şi incendiu". Rusia și Ucraina, acuzații reciproce La rândul său, Rusia acuză Ucraina că ar fi tras 17 obuze asupra incintei centralei, cea mai mare din Europa, în cursul ultimelor 24 de ore. "Patru au căzut pe acoperişul clădirii, unde se află 168 de ansambluri de combustibil nuclear american de la firma WestingHouse", a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, adăugând că alte obuze au căzut la 30 de metri de un depozit de combustibil uzat şi în apropierea altuia, care conţine "combustibil proaspăt". Potrivit ministerului rus, armata ucraineană ar executa aceste tiruri din împrejurimile oraşului Marganeţ (Marhanet), situat în faţa centralei pe malul opus al fluviului Nipru şi aflat în continuare sub controlul Kievului. AFP nu a putut verifica aceste declaraţii dintr-o sursă independentă. ONU: "Risc real de catastrofă nucleară" Centrala din Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare nucleare ucrainene, a fost preluată sub control de trupele ruse la începutul lunii martie, la scurt timp după lansarea invaziei în 24 februarie, şi se află aproape de linia frontului în sudul ţării. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamentele efectuate în apropierea complexului, lângă oraşul Energodar, pe fluviul Nipru, şi de punerea centralei în pericol. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro În ultimele săptămâni, centrala din Zaporojie constituie obiectul unei îngrijorări crescânde a ţărilor occidentale. ONU a cerut încetarea oricărei activităţi militare în împrejurimile acesteia, în timp ce în faţa existenţei unui "risc real de catastrofă nucleară", Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cere să i se permită accesul la acest obiectiv. Prima deconectare totală din istorie Considerând situaţia "periculoasă", preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exercitat presiuni asupra AIEA vineri pentru a trimite cât mai repede o misiune la faţa locului, denunţând faptul că trupele ruse "împing în permanenţă (situaţia) spre cel mai rău scenariu". Între joi şi vineri, centrala şi cele şase reactoare ale sale de 1.000 de megawaţi fiecare au fost "deconectate total" de la reţeaua naţională din cauza unor avarii la liniile electrice, potrivit Kievului. Apoi, Energoatom a anunţat că "unul dintre reactoarele oprite în ajun" fusese "reconectat la reţeaua electrică" vineri la ora locală 14:04 (11:04 GMT). El "produce electricitate pentru necesităţile Ucrainei" şi "creşterea puterii sale este în curs", a precizat compania. Prezența experților AIEA, incertă Autorităţile de ocupaţie din Energodar au incriminat, din nou, trupele ucrainene vineri. Experţi ai AIEA sunt aşteptaţi acolo "săptămâna viitoare", potrivit consilierei ministrului ucrainean al energiei, Lana Zerkal, care a reproşat ruşilor "că ar crea artificial obstacole" acestei misiuni, ceea ce Moscova neagă. Consecinţă a acestui război declanşat de Rusia în Ucraina, care a intrat în cea de-a şaptea sa lună miercuri, sancţiuni impuse în special exportului de petrol rusesc, dar şi închiderea parţială în acest stadiu de către Moscova a robinetului de gaze, preţurile la energie au explodat în Europa şi continentul se pregăteşte de o iarnă dificilă. Prețuri uriașe la energie Conjugată în special cu dificultăţi întâlnite de sectorul nuclear francez, această criză a dus vineri preţurile pe piaţa en gros la energia electrică pentru 2023 în Germania şi în Franţa la 995 de euro şi, respectiv, 1.100 de euro pentru MWh faţă de 85 de euro în urmă cu un an. Premierul ucrainean Denis Şmîgal a avertizat sâmbătă într-un mesaj pe Telegram că "acest sezon de încălzire va fi desigur cel mai dificil din istoria Ucrainei independente". "Principalul risc constă în acţiuni teroriste ale Rusiei împotriva infrastructurilor critice", a spus el. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene, a anunţat vineri că va convoca "o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei", cu asentimentul Comisiei Europene.

China nu vrea să părăsească vecinătatea maritimă a Taiwanului, insistă să facă "exerciții militare"
Internațional

China nu vrea să părăsească vecinătatea maritimă a Taiwanului, insistă să facă "exerciții militare"

China insistă: exerciții militare lângă Taiwan. Ministerul Apărării taiwanez a anunţat sâmbătă că a detectat 21 de avioane şi cinci nave chineze acţionând în jurul Taiwanului, în contextul în care China îşi continuă exerciţiile militare în apropierea insulei, transmite Reuters. China insistă: exerciții militare lângă Taiwan Ministerul citat a menţionat că nici un avion chinez nu a depăşit linia mediană din strâmtoarea Taiwan, o barieră neoficială între China şi Taiwan. Începând din 4 august, China a organizat manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul insulei Taiwan, ca răspuns la vizita la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient Armata chineză a explicat că prin operaţiunile comune ale forţelor aeriene şi maritime în jurul insulei Taiwan şi-a "testat eficient" capacitatea de luptă. Taiwanul are un guvern independent din 1949, dar China consideră că insula face parte din teritoriul său. În 1979, Washingtonul a întrerupt în mod oficial legăturile diplomatice cu autorităţile de la Taipei şi a stabilit relaţii cu Beijingul.

Risc de "pulverizare de substanţe radioactive" la centrala nucleară Zaporojie, avertizează Energoatom
Internațional

Risc de "pulverizare de substanţe radioactive" la centrala nucleară Zaporojie, avertizează Energoatom

Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie. Operatorul nuclear ucrainean Energoatom a avertizat sâmbătă că există un risc de "pulverizare de substanţe radioactive" la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, transmit AFP şi Reuters. Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie Potrivit Energoatom, forţele ruse "au bombardat locul în mai multe rânduri în ultima zi". "Infrastructura centralei a fost afectată şi există riscul de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a indicat Energoatom pe Telegram, adăugând că există şi "un risc ridicat de incendiu". De partea sa, Ministerul Apărării rus a acuzat armata ucraineană că a bombardat centrala Zaporojie de trei ori în ultimele 24 de ore. Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. Șase reactoare Având şase reactoare cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare, centrala Zaporojie se află din luna martie în mâinile forţelor ruse. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat locul acestei centrale, ceea ce a sporit temerile privind producerea unei catastrofe de tipul celei din 1986 de la Cernobîl. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Sute de parașutiști ruși, uciși după bombardarea unui hotel din Luganskul ocupat, susține Ucraina
Internațional

Sute de parașutiști ruși, uciși după bombardarea unui hotel din Luganskul ocupat, susține Ucraina

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși. Circa 200 de paraşutişti ruşi au fost ucişi în cursul unui atac al trupelor ucrainene împotriva unei baze militare în Kadiivka în regiunea Lugansk (estul Ucrainei), regiune aflată sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, citat de EFE. Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși Într-un mesaj pe Telegram, citat de agenţia Ukrinform, Haidai precizează că forţele armate ucrainene au "aruncat în aer" hotelul Donbas din Kadiivka, unde ruşii îşi aveau baza din 2014. "200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua", a adăugat Haidai, care nu a precizat totuşi când a avut loc atacul. Anterior, Statul Major General al forţelor armate ucrainene estimase pierderile trupelor ruseşti de la începutul invaziei ruse în Ucraina la circa 46.250, dintre care 400 doar în ultimele 24 de ore. Peste 7.000 de echipamente rusești, distruse Între 24 februarie şi 26 august, forţele ucrainene ar fi distrus, de asemenea, 1.936 tancuri, 4.251 blindate, 1.040 sisteme de artilerie, 272 sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) şi 148 de sisteme de apărare antiaeriană, potrivit listei publicate de Statul Major pe pagina sa de Facebook. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Trupele ruse ar mai fi pierdut 234 de avioane, 202 elicoptere, 834 drone, 196 rachete de croazieră, 15 nave, 3.162 vehicule şi camioane cisternă şi 99 de echipe speciale, conform aceleiaşi surse.

O rusoaică va zbura în spațiu până la bordul SSI la bordul unei capsule SpaceX împreună cu doi americani și un japonez
Internațional

O rusoaică va zbura în spațiu până la bordul SSI la bordul unei capsule SpaceX împreună cu doi americani și un japonez

O rusoaică, zbor spațial cu americani. Singura cosmonaută rusă în activitate a declarat vineri că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA, în pofida tensiunilor ruso-americane, informează AFP. O rusoaică, zbor spațial cu americani Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani - Nicole Mann şi Josh Cassada - şi un astronaut japonez - Koichi Wakata - vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. "Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în America pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri", a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos. Șapte ani de la precedenta rusoaică în spațiu Ea va deveni cea de-a cincea femeie rusă care va zbura în spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care va participa la o misiune a companiei americane SpaceX. "Este o mare responsabilitate", a declarat ea. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite. "Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj", a insistat cosmonauta rusă. Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. De la Tereșkova la actrița Peresild Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în spaţiu prima femeie din istoria omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963. Ea a fost urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în spaţiu, în iulie 1984. În octombrie, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient
Internațional

Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei. Dmitri Medvedev, unul din fidelii preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters. Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză LCI că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii. Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO. "Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate. Ridicolul pretext al denazificării Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele. Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire. Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora. "Acest lucru (discuţiile - n.r.) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev. HIMARS poate schimba jocul În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul "Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul
Internațional

Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie. Ocupanţii ruşi se pregătesc de o provocare la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) cu emisii de radiaţii, a avertizat vineri Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom, indicând că Rusia ar fi desfăşurat zece laboratoare chimice la Melitopol, oraş din aceeaşi regiune, informează agenţia de presă Unian şi canalul de televiziune local TSN. Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie "A devenit cunoscut că la Melitopol au fost aduse zece laboratoare chimice. Cu ajutorul acestor laboratoare, ruşii plănuiesc să-şi salveze ofiţerii şi generalii în cazul unor emisii de radiaţii de la centrala din Zaporojie", afirmă Energoatom într-un comunicat postat pe Telegram. Anterior, Ivan Fiodorov, primarul ucrainean în exil din Melitopol, care se află sub controlul forţelor ruse, anunţase la posturi de televiziune ucrainene că aceste laboratoare au fost instalate la una din instituţiile medicale din oraş. "Desigur, ei nu se gândesc la populaţia civilă. Aceste laboratoare sunt pentru a-şi proteja oamenii aflaţi în acest oraş ocupat temporar", a declarat Fiodorov. "Act de terorism nuclear" "Este încă o confirmare că Rusia se pregăteşte să comită un act de terorism nuclear, provocând un accident cu emisii de radiaţii la centrala nucleară din Zaporojie capturată", susţine compania ucraineană, conform textului citat de Unian. Energoatom a cerut, din nou, întregii comunităţi internaţionale, ONU şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să depună eforturi pentru a grăbi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul centralei din Zaporojie şi din oraşul satelit Energodar, pentru demilitarizarea centralei şi readucerea ei sub controlul deplin al Ucrainei. Forţele ruse au capturat centrala nucleară şi oraşul Energodar la 4 martie. De atunci, Federaţia Rusă a refuzat propunerea de a crea o zonă demilitarizată în perimetrul acestei centrale nucleare, cea mai mare în Europa. UE cere Moscovei să permită inspecții Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) apreciază ca ridicată probabilitatea comiterii unui "atac terorist" la scară largă din partea ocupanţilor ruşi la centrala nucleară din Zaporojie, notează Unian. Uniunea Europeană a calificat vineri drept "extrem de îngrijorătoare" situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie şi a cerut Rusiei să permită experţilor AIEA să efectueze o inspecţie la acest obiectiv, potrivit EFE. Într-un mesaj pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că "Kremlinul trebuie să garanteze repararea, fără obstacole, a liniilor electrice avariate şi reconectarea completă (a centralei) la reţeaua electrică ucraineană". "Experţilor AIEA ar trebui să li se permită în sfârşit să viziteze instalaţiile" centralei nucleare din Zaporojie, insistă Borrell în mesajul său. Acuzații reciproce de bombardamente Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat, joi, la Paris, că există o înţelegere de principiu cu Moscova şi Kiev pentru a proceda la o inspecţie "în următoarele zile". Mai devreme, Energoatom anunţase rebranşarea la reţeaua electrică a unuia din cele două reactoare în funcţiune, dând asigurări că sistemele de securitate funcţionează normal, într-un comunicat pe Telegram citat de AFP. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat perimetrul acestei centrale, sporind temerile privind producerea unei catastrofe nucleare.

Rusia a implantat o spioană în baza NATO de la Napoli. Rusoaica a fost activă ani la rând
Internațional

Rusia a implantat o spioană în baza NATO de la Napoli. Rusoaica a fost activă ani la rând

Spioană rusă în baza NATO Napoli. O agentă a serviciilor secrete ruse a reuşit să se infiltreze în baza NATO de la Napoli, unde a spionat ani la rând, scriu în ediţiile de vineri mai multe publicaţii preluate de agenţia EFE, printre care La Repubblica şi Der Spiegel, în urma unei investigaţii jurnalistice care a durat aproape un an. Spioană rusă în baza NATO Napoli Investigaţia, la care au contribuit de asemenea Bellingcat şi The Insider, o descrie pe spioana rusoaică drept o femeie în vârstă de "circa 30 de ani, cosmopolită şi sigură pe sine, care vorbeşte şase limbi" străine şi a reuşit să pătrundă în cercul personalităţilor din oraşul italian Napoli, în cel al personalului bazei NATO şi al Flotei a 6-a a SUA. Numele identităţii sale fabricate era María Adela Kuhfeldt Rivera, născută în Peru din tată german, dar identitatea sa reală era Olga Kolobova, fiică a unui colonel rus. Paşaportul rusesc cu care a intrat în Italia aparţinea "aceleiaşi serii folosite de spionii GRU", serviciul secret militar rus, iar în timpul şederii în Italia a folosit trei paşapoarte ruseşti, scrie La Repubblica. Fugită la Moscova Pista spioanei a fost pierdută când Bellingcat şi The Insider au publicat în septembrie 2018 numele spionilor care au încercat să-i otrăvească pe fostul agent rus Serghei Skripal şi pe producătorul bulgar de arme Emil Gebrev, rusoaica părăsind atunci Napoli către Moscova fără să i se mai dea de urmă. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Autorii investigaţiei jurnalistice mai susţin că nu au putut stabili ce informaţii a putut ea să obţină, nici dacă ar fi reuşit să implanteze viruşi informatici în telefoanele şi calculatoarele prietenilor pe care şi-i făcuse în timpul misiunii în Italia, dar, spun aceiaşi jurnalişti, se ştie că "a intrat în contact cu figuri cheie ale NATO şi Marinei SUA".

Lukașenko depășește linia roșie pentru Putin: avioane de luptă belaruse, reconfigurate pentru a transporta armament nuclear
Internațional

Lukașenko depășește linia roșie pentru Putin: avioane de luptă belaruse, reconfigurate pentru a transporta armament nuclear

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat vineri că avioanele de luptă SU-24 belaruse au fost reconfigurate pentru a putea transporta armament nuclear, relatează Reuters. Lukașenko pune armament nuclear pe avioane Într-o declaraţie pentru presă, Lukaşenko a explicat că această decizie a fost agreată anterior cu preşedintele rus Vladimir Putin. Belarusul nu are propriile arme nucleare, însă este un aliat al Rusiei şi a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru invazia rusă din Ucraina. Potrivit agenției Belta, "Aleksandr Lukashenko said: Amenințări dure de la Minsk Aleksandr Lukashenko went on saying: "

Premierul rus admite că Moscova începe să simtă presiunea sancțiunilor occidentale, dar se laudă cu producția de alimente
Internațional

Premierul rus admite că Moscova începe să simtă presiunea sancțiunilor occidentale, dar se laudă cu producția de alimente

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile. Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE. Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile "Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici", a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie. Mișustin se laudă cu agricultura "Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor", a susţinut el. Mişustin a spus că "sancţiunile antiruse" au agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia. Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. "Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole", a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Liz Truss, posibilă înlocuitoare a lui Boris Johnson, afirmații grave despre Macron: Deliberez încă dacă e prieten sau dușman
Internațional

Liz Truss, posibilă înlocuitoare a lui Boris Johnson, afirmații grave despre Macron: Deliberez încă dacă e prieten sau dușman

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez. Liz Truss, unul din cei doi candidaţi la postul de premier al Marii Britanii, a fost acuzată că riscă o înrăutăţire a relaţiilor diplomatice cu Franţa după ce a spus că "juriul încă deliberează" în privinţa preşedintelui Emmanuel Macron, transmite DPA. Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez Truss, actual ministru de Externe, a răspuns la o întrunire de campanie a Partidului Conservator joi, la Norwich, că nu este decisă dacă preşedintele francez este "prieten sau duşman". Mai multe probleme au afectat relaţiile franco-britanice în lunile din urmă, printre care traversările migranţilor pe Canalul Mânecii şi haosul creat în sezonul turistic în portul Dover, pentru care Truss a dat vina pe lipsa de personal francez la controlul paşapoartelor. La întrunirea de la Norwich, Truss şi rivalul său Rishi Sunak au fost supuşi unei serii rapide de întrebări şi răspunsuri. Gazda evenimentului, Julia Hartley-Brewer, a întrebat-o pe Truss: "Preşedintele Macron, prieten sau duşman?". "Juriul deliberează", a răspuns ea, în aplauze zgomotoase, adugând: "Însă, dacă aş deveni prim-ministru, l-aş judeca după fapte, nu după vorbe". Critici din ambele partide mari La aceeaşi întrebare, Sunak răspunsese rapid "prieten". Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, a avertizat că replica lui Truss, care poate fi considerată ca riscând o tensionare a relaţiilor cu Franţa, arată "o lipsă teribilă şi îngrijorătoare de judecată". Fostul ministru conservator Gavin Barwell a pus şi el sub semnul întrebării remarca, comentând pe Twitter: "Aş fi crezut că ministrul de Externe este conştient că suntem într-o alianţă militară cu Franţa". Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-un alt moment al întrunirii, Truss a recunoscut că, dacă ar avea de ales între a se baza pe Franţa sau pe China pentru expertiza în domeniul nuclear, ar alege Franţa. Aceste răspunsuri vin după ce Liz Truss a distanţat Marea Britanie de perspectiva unui proiect de a face parte dintr-o comunitate politică europeană mai largă, în care ar fi implicate şi state din afara UE, precum Regatul Unit, după o întâlnire între Boris Johnson şi preşedintele francez în iunie. Contre franco-britanice Palatul Elysee a insistat că Johnson exprimase interes faţă de idee, însă Truss a negat ulterior că Regatul Unit ar fi fost vreodată de acord cu o astfel de propunere: "Nu este adevărat. Nu cunosc cuvintele exacte pe care preşedintele Macron le-a folosit, dar noi nu am convenit asupra acestui subiect". Întrebată dacă susţine "comunitatea lui (Macron) politică şi economică", ea a răspuns: "Nu". În iulie, Truss a afirmat că aglomeraţiile cu care s-au confruntat turiştii în portul Dover au fost din vina autorităţilor franceze şi că ar fi fost "pe deplin evitabile". Un politician francez a acuzat Brexit-ul pentru haosul creat. Pierre-Henri Dumont, deputat din Calais al partidului Republicanii, a declarat la BBC că problemele din portul Dover vor reapărea. "Acestea sunt consecinţele Brexit-ului. Trebuie să facem mai multe controale decât înainte", a explicat el.

VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie
Internațional

VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le respinge, potrivit Reuters. Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică. Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse. "Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară. "Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski. Prima deconectare completă a centralei Vineri, Energoatom, compania de stat care gestionează centralele nucleare din Ucraina, a anunţat că lucrează la reconectarea a două blocuri de reactoare la reţeaua electrică din Ucraina, precizând totodată că toate cele şase reactoare de la Zaporojie sunt în continuare deconectate. Citește și: Putin construiește o armată din pix: a semnat un decret prin care crește efectivele cu 137.000 de soldați, dar nu se știe de unde vin aceștia Compania a mai precizat că electricitatea pentru nevoile centralei este în prezent asigurată printr-o linie electrică de la sistemul de electricitate ale Ucrainei. Conform Energoatom, este prima deconectare completă a centralei, care a devenit un punct sensibil în cele şase luni de război. Demilitarizarea zonei, refuzată de Rusia Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în oraşul ocupat Enerhodar din apropiere de centrală, a acuzat forţele armate ucrainene pentru incendiul dintr-o pădure din apropierea centralei. El a spus că localităţile din zonă au rămas joi fără electricitate mai multe ore. ONU încearcă să obţină acces la centrală şi a cerut ca zona să fie demilitarizată. Oficiali ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică sunt "foarte aproape" să poată vizita centrala de la Zaporojie, a declarat joi directorul generat al AIEA, Rafael Grossi. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei, alimentând temerile privind un dezastru nuclear.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră