luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american. Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat ferm cererile fostului președinte american Donald Trump de a primi o „garanție” asupra pământurilor rare din Ucraina în schimbul ajutorului militar oferit de SUA. Declarațiile sale vin în contextul unei discuții intense despre sprijinul acordat Ucrainei. Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american Într-un interviu acordat grupului media german RND, și citat de Zeit, Scholz a respins ideea ca sprijinul militar pentru Ucraina să fie condiționat de beneficii economice. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)„Ucraina este atacată și noi o ajutăm, fără a cere o plată în schimb. Aceasta ar trebui să fie poziția tuturor.” Cancelarul german a reiterat această poziție și în cadrul unei conferințe de presă la summitul informal al Uniunii Europene de la Bruxelles, unde a catalogat cererile lui Trump drept „foarte egoiste”. Scholz: Resursele Ucrainei ar trebui folosite pentru reconstrucție La finalul summitului UE, Scholz a subliniat că resursele naturale ale Ucrainei ar trebui să fie folosite exclusiv pentru reconstrucția țării și pentru menținerea unei armate ucrainene puternice. „Ar fi foarte egoist, foarte interesat, să spunem că folosim banii pentru a finanța ajutorul pentru apărare.” Declarațiile sale au venit în contextul în care Trump ar fi sugerat ca SUA să obțină acces la pământurile rare ale Ucrainei în schimbul sprijinului militar acordat. Ucraina, deschisă investițiilor americane Ca răspuns la declarațiile lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina este dispusă să accepte investiții din partea companiilor americane pentru exploatarea pământurilor rare. Această declarație subliniază interesul Ucrainei de a atrage parteneriate strategice în domeniul resurselor minerale. Într-un plan de pace prezentat în octombrie, Zelenski a propus un „acord special” cu partenerii internaționali, care să permită protecția și exploatarea comună a resurselor strategice ale Ucrainei, fără a menționa explicit pământurile rare. El a oferit ca exemple uraniul, titanul, litiul, grafitul și alte metale esențiale. Resurse-cheie pentru tehnologiile viitorului Metalele rare, precum europiul și ceriul, sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne, în special pentru tranziția energetică. Acestea sunt utilizate în drone și avioane de luptă, turbine eoliene și motoare de mașini electrice, hard diskuri și lentile de telescop Importanța acestor resurse a crescut semnificativ, făcând din Ucraina un jucător strategic în economia globală a materiilor prime critice. Întâlniri planificate între SUA și Ucraina pe tema resurselor strategice Zelenski a anunțat vineri că Washingtonul și Kievul plănuiesc „întâlniri și discuții” pe tema resurselor Ucrainei. Anunțul a venit după ce Donald Trump a menționat posibilitatea unei întrevederi cu liderul ucrainean în săptămâna următoare.

Olaf Scholz critică condiționarea ajutorului american (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat. Un judecător federal american a emis o ordonanță de urgență care împiedică accesul Comisiei pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condusă de Elon Musk, la sistemul de plăți al Trezoreriei americane. Decizia intervine în contextul unui control controversat asupra unui mecanism ce gestionează fonduri federale de trilioane de dolari. Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat Judecătorul Paul A. Engelmayer a interzis printr-o ordonanță accesul DOGE la datele Trezoreriei SUA, potrivit BBC. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Ordonanța restricționează accesul pentru toate persoanele numite politic, toți agenții speciali ai guvernului și angajații guvernamentali desemnați unor agenții externe Trezoreriei. De asemenea, ordinul prevede că oricine a accesat aceste date după 20 ianuarie, odată cu învestirea lui Donald Trump, trebuie să distrugă imediat orice copie descărcată. Măsurile rămân în vigoare până la o audiere programată pe 14 februarie. DOGE și sistemul de plăți al Trezoreriei Elon Musk, desemnat de administrația Trump la conducerea DOGE, a preluat recent controlul asupra acestui sistem critic, responsabil de distribuirea fondurilor federale. Această schimbare a fost puternic criticată de aleșii democrați, care o consideră „extrem de periculoasă”. Musk a justificat această acțiune susținând că doar prin monitorizarea strictă a fluxurilor financiare se poate combate frauda și risipa banilor publici. „Singura modalitate de a opri frauda este de a putea urmări tranzacțiile și de a bloca cele suspecte pentru verificare", a declarat miliardarul pe rețeaua sa de socializare X. Fondurile administrate de sistemul de plăți al Trezoreriei Sistemul de plăți al Biroului de Servicii Fiscale gestionează anual aproximativ șase trilioane de dolari. Printre acestea se numără fondurile destinate pensiilor de stat programul Medicare pentru asigurări de sănătate și salariile angajaților federali. O „amenințare internă” fără precedent Conform site-ului Wired, Musk a plasat persoane tinere din echipa DOGE în poziții guvernamentale cheie, oferindu-le un acces fără precedent la sistemul de plăți. De obicei, aceste funcții sunt ocupate de înalți funcționari apolitici, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și siguranței financiare. Procurori din 19 state americane au contestat această preluare în instanță, susținând că administrația Trump a încălcat legea prin acordarea accesului echipei DOGE la date sensibile. Aceștia au avertizat că statele respective ar suferi „prejudicii ireparabile” fără o intervenție judecătorească. O notă internă a Trezoreriei SUA, citată de presa americană, descrie această situație drept „cea mai mare amenințare internă” cu care s-a confruntat vreodată biroul serviciului fiscal.

Trump, discuții cu Zelenski și Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, discuții cu Zelenski și Putin

Trump, discuții cu Zelenski și Putin. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare la Casa Albă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și să poarte o discuție telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin. Scopul acestor întâlniri este găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Trump, discuții cu Zelenski și Putin În cadrul conferinței de presă susținute în Biroul Oval, unde s-a întâlnit cu premierul japonez Shigeru Ishiba, Donald Trump a declarat: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Probabil mă voi întâlni cu președintele Zelenski săptămâna viitoare și de asemenea voi vorbi cu președintele Putin. Aș dori ca acest război să se încheie.” Plan secret pentru pace? Atât Trump, cât și Keith Kellogg, trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, au precizat că lucrează la un plan pentru încheierea conflictului, însă nu au oferit detalii despre conținutul acestuia. Trump a afirmat de mai multe ori că dorește să discute cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a pune rapid capăt războiului. Totuși, până în prezent, nu a prezentat o propunere concretă și a avut declarații contradictorii privind poziția sa față de acest conflict. Mesajele contradictorii ale lui Trump privind războiul Luna trecută, Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni și taxe vamale dacă nu acceptă un acord de pace cu Ucraina. Însă, la doar o zi după, l-a criticat pe Zelenski pentru că a ales să lupte împotriva Rusiei, în loc să încheie un acord cu Moscova. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA Ministerul rus de Externe a transmis că Statele Unite trebuie să-și definească mai clar politica privind încheierea conflictului. „După această clarificare, Moscova își va putea fundamenta propria poziție în funcție de acțiunile specifice ale Washingtonului”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului (sursa: X/President Donald J. Trump)
Internațional

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului

Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului. Donald Trump a declarat că i-a cerut lui Elon Musk să analizeze și să optimizeze bugetul Pentagonului. Această măsură face parte dintr-o inițiativă extraguvernamentală menită să reducă semnificativ cheltuielile publice federale. Elon Musk va revizui bugetului Pentagonului Statele Unite alocă cele mai mari fonduri din lume pentru apărare, iar creșterea anuală a bugetului Pentagonului este susținută deopotrivă de democrați și republicani. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acest sprijin vine în contextul unui puternic atașament al populației americane față de forțele armate. „I-am cerut să se uite la educație, la Pentagon, adică la armată”, a declarat Donald Trump într-o conferință de presă organizată la Casa Albă. Controverse iscate de echipa lui Musk Fostul lider de la Casa Albă a afirmat că Elon Musk beneficiază de „un grup de oameni foarte calificați” care „știu ce fac” și că „totul este fertil” pentru eforturile multimiliardarului. Cu toate acestea, Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Musk, a fost recent afectat de demisia unui tânăr angajat, în urma unor controverse legate de mesaje rasiste publicate pe platforma X. Limitele puterii lui Elon Musk Întrebat despre limitele influenței lui Musk asupra bugetului federal, Donald Trump a menționat că acestea ar putea viza „domeniile de foarte înaltă securitate”. Totuși, implicarea directă a miliardarului în astfel de inițiative ridică semne de întrebare și generează reacții aprinse. Democrații și justiția împotriva lui Musk Activitățile lui Elon Musk provoacă furia democraților și au dus la multiple acțiuni în justiție. Cel mai bogat om din lume, patronul Tesla și SpaceX, este acuzat că acționează în afara cadrului legal, fără a respecta regulile privind protecția datelor publice. Relația sa de afaceri cu Pentagonul nu este o noutate, având în vedere numeroasele contracte pe care le-a semnat cu guvernul federal.

Biden, acces interzis la informații clasificate (sursa: Facebook/The Biden White House Archived)
Internațional

Biden, acces interzis la informații clasificate

Biden, acces interzis la informații clasificate. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îi va revoca accesul predecesorului său, Joe Biden, la informațiile clasificate. Această decizie pune capăt unei practici prin care foștii președinți sunt ținuți la curent cu date sensibile de securitate națională. Biden, acces interzis la informații clasificate Trump a făcut anunțul pe rețeaua sa socială, Truth Social, unde a scris: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Nu este nevoie ca Joe Biden să continue să aibă acces la informații clasificate” și a adăugat un mesaj tăios: „JOE, ești concediat”. Republicanul a precizat că revocarea este imediată, iar raportările zilnice ale agențiilor de informații către Biden vor fi întrerupte. Decizia, un răspuns la acțiunea din 2021 Trump a motivat această măsură printr-un precedent stabilit de Biden în 2021, când președintele democrat i-a interzis lui Trump accesul la informații clasificate. La acea vreme, Biden a invocat „comportamentul inconsecvent” al fostului lider republican în legătură cu asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Trump, acuzat anterior de compromiterea securității Ironia situației este că Trump însuși a fost acuzat de păstrarea ilegală a unor documente confidențiale după încheierea mandatului său, inclusiv planuri militare și informații despre arme nucleare. Deși ar fi trebuit să le predea Arhivelor Naționale, cazul a fost clasat după victoria sa la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat (sursa: swp.de)
Internațional

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat

Sabotaj rusesc în Germania, român implicat. O investigație publicată de Der Spiegel arată că sabotajul care a afectat sute de mașini în mai multe regiuni din Germania în decembrie 2023 ar fi fost orchestrat de agenți ruși, și nu de activiști pentru climă, așa cum se credea inițial. Scopul acțiunii ar fi fost compromiterea imaginii Partidului Verzilor, o forță politică puternic pro-Ucraina. Printre cei arestați, se află și un român, Sabotaj rusesc în Germania, român implicat Potrivit unor surse din cadrul forțelor de securitate germane, aproximativ 270 de autoturisme au fost sabotate la sfârșitul anului trecut în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu Metoda folosită a fost astuparea țevilor de eșapament cu spumă poliuretanică, iar pe vehicule au fost lipite autocolante cu mesajul "Be Greener" („Fii mai verde”) și imagini ale ministrului economiei și lider al Partidului Verzilor, Robert Habeck. Aceste acțiuni au generat inițial indignare în mediul online împotriva Verzilor, fiind interpretate ca un act de vandalism din partea activiștilor de mediu. Potrivit Parchetului din Ulm, cei patru suspecți, cu vârste între 17 și 29 de ani, sunt originari din Germania, Bosnia-Herțegovina, România și Serbia. Aceștia sunt acuzați de „degradare de bunuri în grup organizat”. Suspecții ar fi folosit spumă poliuretanică pentru a astupa țevile de eșapament ale mașinilor. În ciuda acuzațiilor, aceștia au fost eliberați, iar ancheta este în desfășurare. Procurorul din Ulm a refuzat să comenteze o posibilă motivație a acestor fapte. Manipulare orchestrată de la Moscova Investigațiile recente sugerează însă că sabotajul nu a fost un act de activism ecologist radical, ci o operațiune deliberată de dezinformare și manipulare, orchestrată de la Moscova. Scopul acestei acțiuni ar fi fost crearea de tensiuni sociale și erodarea încrederii în Partidul Verzilor, formațiune politică ce susține ferm sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia încearcă să influențeze alegerile din Germania Serviciile de informații germane au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile legislative din Germania, programate pentru 23 februarie 2024. Sabotajul mașinilor pare să fie una dintre tacticile folosite pentru a crea instabilitate și a polariza electoratul.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Franța și Germania, opoziție la Trump (sursa: X/Außenministerin Annalena Baerbock)
Internațional

Franța și Germania, opoziție la Trump

Franța și Germania, opoziție la Trump. Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza și relocarea palestinienilor au stârnit reacții dure din partea Germaniei și Franței. Oficialii europeni au avertizat că un astfel de plan încalcă dreptul internațional și ar destabiliza întreaga regiune. Franța și Germania, opoziție la Trump Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, citată de WELT, a condamnat ferm ideea unei expulzări forțate a palestinienilor din Gaza, susținând că acest lucru ar fi inacceptabil și contrar dreptului internațional. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” „Aceasta ar duce la o nouă suferință și o nouă ură. Nu trebuie să existe o soluție impusă peste capetele palestinienilor”, a declarat Baerbock. Declarațiile sale vin ca reacție la propunerea lui Trump, care a sugerat mutarea palestinienilor în afara teritoriului Gaza, după o întâlnire cu Benjamin Netanyahu la Casa Albă. Și președintele german, Frank-Walter Steinmeier, și-a exprimat scepticismul față de planurile lui Trump, subliniind necesitatea unei soluții sustenabile pentru întreaga regiune. „Aud doar îngrijorări aici, în regiune. Avem nevoie de o abordare complet nouă”, a declarat Steinmeier în timpul unei întrevederi cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, la Amman. Franța: „Planul lui Trump este periculos” Franța a reacționat, de asemenea, critic la ideea strămutării palestinienilor, prin vocea purtătoarei de cuvânt a guvernului, Sophie Primas. „Declarațiile lui Donald Trump privind ocuparea Fâșiei Gaza și relocarea palestinienilor sunt periculoase pentru stabilitate și pentru procesul de pace”, a transmis oficialul francez, citată de Le Figaro. Ea a reiterat poziția oficială a Franței: fără strămutări forțate de populații, un armistițiu temporar care să conducă la un proces de pace și o soluție bazată pe coexistența a două state – Israel și Palestina „Viitorul Gaza trebuie să fie parte dintr-un stat palestinian” Ministerul Afacerilor Externe al Franței a respins ideea ca o țară terță să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, subliniind că soluția trebuie să se încadreze în formarea unui viitor stat palestinian, sub egida Autorității Palestiniene. „Orice deplasare forțată a populației palestiniene din Gaza ar fi o încălcare gravă a dreptului internațional și un obstacol major în calea soluției cu două state”, a precizat Ministerul francez de Externe. De asemenea, Parisul a avertizat că o astfel de măsură ar fi un factor de destabilizare pentru partenerii regionali Egipt și Iordania, unde Trump a sugerat că ar putea fi relocată populația din Gaza.

SUA preia controlul în Fâșia Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

SUA preia controlul în Fâșia Gaza

SUA preia controlul în Fâșia Gaza. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că SUA sunt pregătite să reconstruiască Fâșia Gaza, la scurt timp după ce fostul președinte Donald Trump a sugerat ca Statele Unite să preia controlul enclavei palestiniene, dar fără locuitorii săi palestinieni. Această propunere a generat controverse internaționale, în condițiile în care ar putea pune capăt conceptului de stat palestinian. SUA preia controlul în Fâșia Gaza Flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a declarat marți că viziunea sa pentru Gaza este transformarea enclavei într-o destinație de lux, similară Rivierei franceze. Citește și: Cum explică Ciolacu succesul lui Călin Georgescu: „Dacă Georgescu violează o găină, va zice toată lumea că găina trebuia violată” Planul său include relocarea definitivă a palestinienilor care trăiesc în această zonă, o mișcare ce ar schimba fundamental geopolitica regiunii. Palestinienii și dreptul la un stat propriu Fâșia Gaza este revendicată de palestinieni ca parte a unui viitor stat palestinian, alături de Cisiordania și Ierusalimul de Est. Strămutarea celor două milioane de locuitori ar pune sub semnul întrebării soluția cu două state, susținută de SUA timp de decenii. Întrebat despre acest aspect, Donald Trump a evitat să-și exprime sprijinul pentru soluția cu două state, reafirmând că palestinienii din Gaza ar trebui să fie relocați în alte țări. Arabia Saudită și Australia se opun Până în prezent, doar două guverne și-au exprimat o poziție clară față de propunerea lui Trump, în afară de Israel. Arabia Saudită și Australia s-au pronunțat împotrivă, criticând planul ca fiind nerealist și destabilizator. Israelul nu a oferit un răspuns oficial, dar premierul Netanyahu a fost prezent în timpul declarațiilor lui Trump la Casa Albă.

Suedia, atac soldat cu 11 morți (sursa: X/@elly_bar)
Internațional

Suedia, atac soldat cu 11 morți

Suedia, atac soldat cu 11 morți. Un atac armat devastator la un centru de educație pentru adulți din Orebro, Suedia, a dus la moartea a 11 persoane, inclusiv atacatorul, conform informațiilor oferite de poliție miercuri. Autoritățile suedeze au exclus orice motivație ideologică, confirmând că atacatorul a acționat singur. Suedia, atac soldat cu 11 morți Printre cei 11 morți, s-a numărat și atacatorul. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Potrivit BBC, acesta și-a pus capăt zilelor cu propria armă după atac. Poliția nu a dezvăluit încă motivul exact al atacului, dar a avertizat asupra dezinformării de pe rețelele sociale legate de acest incident. Bilanțul final necunoscut Autoritățile regionale au confirmat că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe, dar poliția nu a oferit încă detalii despre numărul exact al răniților și starea acestora. Martorii au descris scene de coșmar "Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos.", a declarat o elevă de 16 ani. „O Zi Dureroasă” Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că este vorba despre cel mai grav atac armat în masă din istoria Suediei, numind-o „o zi dureroasă”. De asemenea, regele Carl al XVI-lea Gustav a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Suedia, confruntată cu o creștere a violenței Deși atacurile în școli sunt rare, Suedia se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței armate, fiind țara cu cea mai mare rată a criminalității cu arme pe cap de locuitor din UE. Violențele sunt în mare parte atribuite criminalității organizate și războaielor dintre bandele de infractori. Între 2010 și 2022, doar 10 persoane au fost ucise în șapte incidente violente în școlile suedeze, conform Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității din Suedia.

Trump vrea premiul Nobel pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea premiul Nobel pentru pace

Trump vrea premiul Nobel pentru pace. Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat marți că, deși consideră că ar merita Premiul Nobel pentru Pace, nu crede că i se va acorda vreodată această distincție. Trump vrea premiul Nobel pentru pace Declarația a fost făcută în Biroul Oval, înainte de întâlnirea sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă În 2021, parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde l-a propus pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, datorită rolului său în negocierile Acordurilor Avraam. Aceste acorduri au facilitat normalizarea relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite și Israel, un pas considerat istoric în diplomația Orientului Mijlociu. Cine a câștigat Premiul Nobel în 2021? În acel an, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat jurnaliștilor Maria Ressa (Filipine) și Dmitri Muratov (Rusia). Premiul a fost decernat în semn de recunoaștere pentru lupta lor pentru libertatea presei în fața regimurilor autoritare.

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei

Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei. Ucraina, Comisia Europeană și Consiliul Europei au anunțat marți progrese substanțiale în negocierile pentru înființarea unui tribunal special care să judece delictul de agresiune al Rusiei. Acest pas decisiv vine după acordul asupra Statutului Schuman, care va reglementa funcționarea instanței. Tribunal special UE pentru agresiunea Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Rusia a comis una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, trecând granițele Ucrainei cu tancurile sale și încălcând Carta ONU. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă "Acum se va face dreptate. Am pus bazele juridice pentru un Tribunal Special." Pas esențial pentru justiția internațională Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a explicat că acest tribunal este esențial pentru tragerea la răspundere a Rusiei, întrucât fără judecarea delictului de agresiune, nu ar exista nici crime de război investigate de Curtea Penală Internațională. "Avem o distincție clară între crimele de război și delictele de agresiune", a declarat aceasta. Aprobarea rapidă a Statutului Schuman Comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, a dat asigurări că nu există obstacole insurmontabile pentru adoptarea Statutului Schuman. Acesta ar putea fi aprobat într-un timp foarte scurt, având în vedere ritmul negocierilor. „Așteptarea nu este o opțiune” Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj clar celor 37 de țări care negociază tribunalul special, subliniind urgența situației: "Așteptarea nu este o opțiune. Trebuie să acționăm cât mai repede posibil." Ucraina: „Nu vom face compromisuri în materie de justiție” Ministrul adjunct al Justiției din Ucraina, Irina Mudra, a avertizat că lipsa unui tribunal ar crea un precedent periculos, încurajând alte regimuri autoritare să recurgă la violență fără consecințe. "Dacă nu reușim să înființăm acest tribunal, vom transmite mesajul: 'Faceți ce vreți, când vreți, bombardați spitale, ucideți prizonieri de război, redesenați frontiere!'"

Mii de oameni au părăsit Santorini (sursa: karfitsa.gr)
Internațional

Mii de oameni au părăsit Santorini

Mii de oameni au părăsit Santorini. Insula, una dintre cele mai populare destinații turistice din Grecia, se confruntă cu o serie de seisme neobișnuit de intense, care au determinat mii de oameni să plece. Autoritățile au impus măsuri de precauție, iar seismologii avertizează că activitatea seismică ar putea continua timp de săptămâni. Mii de oameni au părăsit Santorini Potrivit presei elene, începând de duminică, peste 11 mii de persoane au părăsit insula, pe calea aerului și maritimă. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Mai exact, 7.000 de oameni și 1.2000 de vehicule au plecat cu vaporul, în timp ce peste 4.000 de oameni au plecat cu avionul din insula din Ciclade. Exodul a fost declanșat de sute de cutremure care continuă să zguduie regiunea. Peste 750 de cutremure în doar 10 zile Activitatea seismică a început vinerea trecută și a atins un nivel alarmant. Într-o zonă de aproximativ 1.000 km² din jurul Santorini, s-au înregistrat 750 de cutremure între 24 ianuarie și 4 februarie. Peste jumătate dintre cutremure au depășit magnitudinea 3 Un seism de magnitudine 4,7 a fost înregistrat marți dimineață de Centrul Seismologic Euro-Mediteraneean (EMSC); Autoritățile au decis închiderea școlilor în Santorini și pe insulele învecinate Ios, Amorgos și Anafi până vineri. Prognoza seismologilor Seismologii nu pot estima cu exactitate când se va calma activitatea tectonică, însă avertizează că cutremurele ar putea continua zile sau chiar săptămâni. În acest context, localnicii și turiștii au fost sfătuiți șă evite zonele de coastă, din cauza riscului de alunecări de teren. De asemenea au fost avertizați să nu participe la adunări în spații închise, unde structurile ar putea fi afectate de cutremure. Grecia, una dintre cele mai active seismic țări din Europa Grecia este situată la intersecția plăcilor tectonice africană și eurasiatică, ceea ce o face una dintre cele mai predispuse țări europene la cutremure. Santorini, formată în urma uneia dintre cele mai puternice erupții vulcanice din istorie (aproximativ 1600 î.Hr.), a mai trecut printr-o erupție recentă în 1950. Insula are în prezent aproximativ 15.500 de locuitori, la care se adaugă numeroși muncitori sezonieri din industria ospitalității.

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova (sursa: X/Maia Sandu)
Internațional

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova. Uniunea Europeană a alocat un nou pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față presiunilor energetice impuse de Moscova. Decizia vine după oprirea livrărilor de gaz rusesc către Transnistria și face parte dintr-un plan mai amplu de integrare energetică a Chișinăului în piața UE. UE, sprijin fără precedent pentru Moldova Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială la Chișinău, a anunțat măsura marți, declarând pe rețeaua X că Uniunea Europeană ajută Moldova să-și recapete controlul asupra sectorului energetic. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat tacticile Rusiei, promițând o integrare completă a Republicii Moldova în piața energetică europeană, pentru a reduce dependența de Moscova. Criza energetică din Transnistria și Moldova După expirarea contractului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, livrările de gaz către regiunea separatistă Transnistria au fost oprite, Kremlinul refuzând să folosească alte rute din cauza unor dispute financiare privind datoriile. În consecință, Transnistria s-a confruntat, începând din ianuarie, cu întreruperi de căldură, apă caldă și electricitate. Într-o primă reacție, Bruxellesul a acordat 30 de milioane de euro pentru a permite Chișinăului să livreze gaz european către regiunea separatistă. Marți, UE a anunțat o nouă tranșă de 60 de milioane de euro pentru a susține nevoile energetice ale Transnistriei până la mijlocul lunii aprilie. Acest sprijin financiar este însă condiționat de respectarea drepturilor omului și a libertăților în regiune, conform guvernului de la Chișinău. Moldova avansează pe drumul integrării europene Președinta Maia Sandu a salutat ajutorul Uniunii Europene, subliniind că Bruxellesul a fost un partener de încredere în momentele dificile. În cadrul unei întrevederi între premierul moldovean Dorin Recean și comisarul european Marta Kos, s-au discutat progresele în procesul de integrare europeană și măsurile pentru sporirea rezilienței energetice. Guvernul de la Chișinău a reafirmat angajamentul pentru reforme și creștere economică, priorități cheie fiind asigurarea securității și păcii, reforma justiției și combaterea corupției, atragerea investitorilor străini și consolidarea economiei și accelerarea integrării europene. Investiții de 1,8 miliarde de euro În următoarele săptămâni, instituțiile europene urmează să aprobe Planul de Creștere pentru Moldova (Growth Plan), un proiect de 1,8 miliarde de euro, menit să stimuleze economia și să sprijine reformele. Republica Moldova finalizează Agenda de Reforme și lista domeniilor prioritare pentru investiții, primele fonduri urmând să fie deblocate până în vară. Beneficii pentru cetățeni Pe lângă sprijinul financiar, Republica Moldova urmează să devină parte a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), facilitând transferurile bancare între Moldova și statele UE. Un alt obiectiv major este eliminarea taxelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce va îmbunătăți comunicarea și va reduce costurile pentru cetățenii moldoveni care lucrează sau călătoresc în Europa. Negocieri de aderare Pe plan politic, Moldova și UE își propun să deschidă primele capitole de negociere privind aderarea în primăvara acestui an, cu obiectivul de finalizare a negocierilor până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei Europene. Comisarul european Marta Kos a asigurat Chișinăul de sprijinul UE în acest proces: "Republica Moldova este un exemplu de ambiție și determinare. Vom rămâne alături de voi, iar țara voastră nu va fi niciodată singură pe drumul spre Uniunea Europeană."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră