sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5159 articole
Internațional

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului. Iranul a exercitat "autoapărarea" împotriva Israelului şi acţiunea sa este încheiată, cu excepţia cazului în care "regimul israelian decide să ia noi măsuri de retorsiune", a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araqchi într-o postare pe platforma de socializare X miercuri dimineaţă. Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului Teheranul a lansat marţi o salvă de rachete împotriva Israelului ca represalii pentru uciderea mai multor lideri ai unor grupări armate aliate cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Araqchi a declarat că Teheranul a cerut Washingtonului să nu intervină în urma atacului său asupra Israelului. "Schimburile de mesaje nu înseamnă coordonare. Nu a fost trimis niciun mesaj înainte de răspunsul nostru (către Israel). După acest răspuns, un avertisment a fost transmis prin Elveţia, spunându-le americanilor că a fost dreptul nostru la autoapărare şi că nu intenţionăm să continuăm (atacul)", a declarat Araqchi, potrivit agenţiei de presă semioficiale iraniene Tasnim. Declarația ministrului Ministrul iranian de externe a declarat că acţiunea Iranului împotriva Israelului a venit după ce a exercitat o reţinere enormă pentru a oferi spaţiu pentru o încetare a focului în Gaza. "Acţiunea noastră este încheiată, cu excepţia cazului în care regimul israelian decide să invite la noi represalii. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai ferm şi mai puternic", a adăugat Araqchi. Ministerul iranian de Externe a cerut anterior Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia măsuri semnificative pentru a preveni ameninţările la adresa păcii şi securităţii în regiune.

Iranul a încheiat acțiunea contra Israelului (sursa: IRNA)
Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu

Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu. SUA îşi întăresc prezenţa în Orientul Mijlociu prin desfăşurarea "câtorva mii" de militari suplimentari, ca răspuns la escaladarea tensiunior în regiune, a anunţat marţi Pentagonul. Americanii trimit militari în Orientul Mijlociu "Un anumit număr de unităţi deja desfăşurate în Orientul Mijlociu (...) vor fi majorate", a declarat o responsabilă a Pentagonului, Sabrina Singh, precizând că "forţele ce urmează să fie desfăşurate în teatrul de operaţiuni pentru a le înlocui vor veni mai degrabă pentru a întări" aceste unităţi. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line "Câteva mii" de militari americani suplimentari vor fi astfel desfăşuraţi în regiune, a precizat ea. Efectivele şi mijloacele suplimentare desfăşurate includ de asemenea "avioane de luptă F-16, F-15E, A-10, F-22" şi personalul aferent. Temerile unui conflict generalizat Această întărire survine într-un moment în care sporesc temerile privind un conflict generalizat în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Iranul a început marţi să lanseze rachete asupra Israelului, aliat al Washingtonului. Această nouă escaladare a urmat anunţării de către Israel a unei ofensive terestre în sudul Libanului împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah, după o săptămână de bombardamente intense care au făcut sute de morţi în Liban. Miniştrii apărării american şi israelian au discutat marţi despre ameninţarea "iminentă" a unui atac iranian, anunţaseră înainte de aceasta autorităţile israeliene

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv (sursa: united24media.com)
Internațional

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv

Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv. Ministerul rus al Apărării intenţionează să recruteze în lunile următoare pentru războiul din Ucraina circa 20.000 de soldaţi selectaţi din rândul deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, scrie marţi portalul rus de investigaţii "Istorii Importante". Rusia recrutează deţinuţi în arest preventiv În prezent sunt deţinuţi în închisorile ruseşti în aşteptarea procesului aproximativ 60.000 de bărbaţi acuzaţi pentru diferite fapte, afirmă pentru sursa citată o sursă din sectorul apărării. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Un grup de militari însărcinaţi cu recrutarea soldaţilor profesionişti vor trebui să-i selecteze din rândul acestor inculpaţi pe aceia care sunt apţi pentru a fi trimişi pe front şi dispuşi să semneze cu Ministerul Apărării contracte pentru a lupta în Ucraina. Acelaşi portal mai afirmă că doi avocaţi i-au confirmat că administraţiile centrelor de arest preventiv au primit permisiunea "să rupă lanţurile" celor puşi sub acuzare pentru a fi trimişi pe front. În Rusia există 210 astfel de centre, dintre care fiecare ar putea furniza aproximativ o sută de combatanţi. Pe de altă parte, selectarea de soldaţi din rândul celor aflaţi în arest preventiv sugerează epuizarea unor astfel de recrutări din rândul deţinuţilor condamnaţi, după ce zeci de mii de deţinuţi ruşi s-au oferit voluntari să lupte în Ucraina, profitând de o graţiere pe care preşedintele Vladimir Putin le-a oferit-o celor care acceptă să se alăture armatei pe front. Recrutarea din închisori, inițiată de Wagner Recrutarea de deţinuţi din închisori a fost iniţiată de gruparea paramilitară Wagner, care până la rebeliunea eşuată condusă în iunie anul trecut de liderul ei Evgheni Prigojin (decedat în august acelaşi an într-un misterios accident aviatic) a avut un rol central pe frontul din Ucraina. Acest model al transformării deţinuţilor în soldaţi a fost preluat între timp şi de Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat în mai o lege care permite eliberarea condiţionată a deţinuţilor dispuşi să meargă pe front pentru a lupta în războiul cu Rusia. Preşedintele rus a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Numărul doritorilor a scăzut Însă în prima jumătate a acestui an numărul celor care s-au arătat dispuşi să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuşi o creştere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk. Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de completat. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre (sursa: Facebook/Ville de Mâcon)
Internațional

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre

Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre. Politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite "de o manieră satisfăcătoare", a afirmat marţi prim-ministrul francez Michel Barnier în timpul discursului său de politică generală, anunţând o înăsprire a măsurilor asupra migraţiei, după modelul altor ţări europene. Înăsprirea măsurilor privind migrația Pentru a remedia acest lucru, el intenţionează să pună în aplicare un "tratament mai eficace" al cererilor de azil sau să faciliteze "prelungirea excepţională a reţinerii de cetăţeni străini în situaţie ilegală, pentru a pune mai bine în practică Obligaţia de a părăsi teritoriul francez (OQTF)". Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Barnier nu exclude nici reducerea numărului de vize eliberate pentru imigranţii din ţări care au reticenţe în a-şi reprimi cetăţenii. "Vrem să ne controlăm mai bine frontierele", a adăugat şeful guvernului francez, îndemnând la punerea în aplicare "fără întârziere" a Pactului european asupra migraţiei şi dreptului de azil adoptat în luna mai, menit să întărească lupta împotriva imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană. Franța, reinstituirea controalelor la granițele terestre De asemenea, a atenţionat Barnier, "Franţa va continua, cât timp va fi necesar, acţiunile pentru restabilirea controalelor la propriile sale frontiere", după cum prevăd unele derogări la reglementările europene şi cum a făcut şi Germania la mijlocul lui septembrie. "Trebuie să fim nemiloşi cu traficanţii ce exploatează sărăcia şi disperarea cu preţul vieţii a mii de migranţi în Mediterana sau în Canalul Mânecii", unde naufragiile criminale s-au înmulţit în ultimii ani, a adăugat premierul francez. O altă înăsprire prevede ca guvernul francez "să nu-şi interzică să condiţioneze mai mult eliberarea de vize de obţinerea unor permise consulare necesare pentru expulzările la frontieră" către ţările lor de origine a persoanelor care se află sub incidenţa unei OQTF. Acorduri bilaterale Barnier a evocat de asemenea posibilitatea de a negocia "cu ţările vizate de acorduri bilaterale încheiate de multă vreme atunci când acestea nu corespund realităţilor de astăzi". Aceste declaraţii se fac ecoul celor ale ministrului francez de interne Bruno Retailleau, care s-a declarat favorabil ideii ca Franţa să revină asupra unor acorduri încheiate cu Algeria şi care facilitau venirea de cetăţeni algerieni. Abia numit în funcţie, ministrul de interne, provenit la fel ca Barnier din partidul de dreapta Republicanii, a generat mai multe polemici până în rândurile guvernului după ce afirmase că "imigraţia nu este un noroc" şi îşi exprimase regretul că nu poate organiza un referendum asupra acestui subiect în Franţa. Fie că este vorba de a restabili controalele la frontiere, de a construi tabere sau de expulzări în creştere, numeroase alte ţări europene şi-au înmulţit în ultimele luni măsurile pentru a frâna imigraţia şi a restrânge dreptul de azil, aliniindu-se poziţiilor mişcărilor de extremă dreapta care câştigă tot mai mult teren în alegeri.

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie. Grupul politic suveranist "Patrioţi pentru Europa" a dat în judecată la Tribunalul General al Uniunii Europene instituţia Parlamentului European, după ce a fost exclus de la împărţirea posturilor cheie ale acestei instituţii în urma unui aranjament al grupurilor politice care au format o majoritate în legislativul european. Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor şi grupurilor politice de extremă dreapta naţionaliste şi eurosceptice. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Astfel, grupul nou creat "Patrioţi pentru Europa", dar care este al treilea ca mărime în legislatura rezultată după alegerile europene din iunie, nu a obţinut niciun post relevant în Parlamentul European. Conform algoritmului acestei instituţii privind împărţirea funcţiilor, respectivului grup i-ar fi revenit în comisii două posturi de preşedinte şi mai multe de vicepreşedinte, dar grupurile care au format majoritatea au aranjat împărţirea funcţiilor în aşa fel încât niciun eurodeputat de extremă dreapta să nu obţină vreun post de responsabilitate. Europarlamentarii grupului suveranist au fost de asemenea excluşi din rândul vicepreşedinţilor Parlamentului European. Parlamentul European, dat în judecată Într-un comunicat emis marţi, grupul "Patrioţi pentru Europa" anunţă că a formulat împotriva Parlamentului European o plângere în care cere anularea deciziilor luate în iulie, când după alegerile europarlamentare au fost constituite comisiile specializate şi au fost alese conducerile acestora. "Dorim ca rezultatele alegerilor desfăşurate democratic în statele membre să se reflecte în organele de conducere ale Parlamentului European fără nicio discriminare", semnalează comunicatul în care noul grup politic acuză încălcarea regulilor de procedură ale Parlamentului European. Plângerea înaintată Tribunalului General al Uniunii Europene a fost prezentată de eurodeputatul francez Jordan Bardella, lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), şi de eurodeputata ungară Kinga Gál, vicepreşedintă a grupului şi membră a partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

Iranul a lansat atacul asupra Israelului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Iranul a lansat atacul asupra Israelului

Iranul a lansat atacul asupra Israelului. Armata israeliană a anunţat marţi că rachete au fost lansate din Iran spre Israel, precizând că sirenele sună pe întreg teritoriul Israelului, relatează agenţiile internaţionale de presă. Iranul a lansat atacul asupra Israelului Potrivit jurnaliştilor de la faţa locului, deasupra Ierusalimului se pot vedea tirurile de intercepţie ale sistemului Domul de Fier, urmate de detonări. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Media israeliene relatează că Iranul a lansat peste 100 de rachete asupra Israelului. Înainte de aeasta, armata israeliană a îndemnat marţi populaţia Israelului să se pregătească pentru un eventual atac iranian "la scară mare" dând ascultare directivelor apărării pasive şi deplasându-se imediat către adăposturi în caz de alertă, pentru a rămâne acolo "până la noi ordine". "Urmărim ameninţarea cu seriozitate", a declarat contraamiralul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, într-un mesaj televizat. SUA a informat Israelul despre atac "Tirurile dinspre Iran ar putea fi la scară mare", a adăugat el după ce SUA au atenţionat împotriva unui atac "iminent cu rachetă balistică" din partea Republicii Islamice Iran. În acelaşi timp, armata israeliană a anunţat raiduri terestre ale trupelor sale contra Hezbollahului în sudul Libanului şi mobilizarea unor forţe suplimentare împotriva mişcării libaneze, un aliat al Iranului şi un duşman înveterat al Israelului. Ambasada SUA în Israel a ordonat personalului său şi familiilor lor să se îndrepte către adăposturi. "SUA au indicaţii conform cărora Iranul se pregăteşte să lanseze un atac iminent cu rachetă balistică" împotriva Israelului, a declarat înainte de aceasta un înalt responsabil american, sub protecţia anonimatului. Un astfel de atac "ar genera consecinţe grave" pentru Iran, a atenţionat el. "Partenerii noştri din SUA ne-au informat că au detectat o pregătire a Iranului pentru tiruri cu rachete asupra statului Israel. (...) Deocamdată, noi nu detectăm nicio ameninţare aeriană (dinspre) Iran", a declarat Hagari. Însă, dacă un astfel de atac va avea loc, armata israeliană "este gata să se apere şi să atace", a adăugat el. Pe 13 aprilie, ca ripostă la un atac sângeros imputat Israelului asupra consulatului iranian la Damasc, Iranul a tras asupra Israelului circa 350 de drone explozive şi rachete, primul atac direct de acest gen, în care a fost rănită o persoană din comunitatea beduină. Majoritatea rachetelor au fost interceptate de Israel cu ajutorul unor ţări străine, în special SUA.

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban (sursa: lorientlejour.com)
Internațional

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban

Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban. În urma operațiunilor terestre demarate de Israel în Liban, mai multe state occidentale au luat măsuri pentru a-și evacua cetățenii din Liban. La București, MAE dă sfaturi. Britanicii, francezii, germanii, evacuați din Liban Regatul Unit a închiriat un zbor comercial pentru cetăţenii săi care doresc să plece din Liban, unde armata israeliană şi-a intensificat bombardamentele împotriva mişcării islamiste libaneze Hezbollah şi a ameninţat cu o incursiune terestră. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Acest zbor va decola miercuri de pe Aeroportul Internaţional Rafic Hariri din Beirut. "Securitatea cetăţenilor britanici din Liban rămâne prioritatea noastră absolută", a scris ministrul de externe David Lammy, citat în comunicatul ministerului său. "De aceea, guvernul britanic închiriază un zbor pentru a-i ajuta pe cei care doresc să plece. Este esenţial să plecaţi acum, deoarece o evacuare ulterioară poate să nu fie garantată", a continuat el. Cetăţenii britanici "vulnerabili" vor avea prioritate pentru acest zbor, a precizat comunicatul. Săptămâna trecută, Londra a anunţat desfăşurarea a 700 de soldaţi în Cipru cu scopul de a se pregăti pentru o posibilă evacuare a cetăţenilor săi din Liban, în timp ce multe companii aeriene şi-au suspendat zborurile către şi dinspre Beirut. Franța trimite un vas al Marinei Un vas al Marinei franceze a pornit luni din sud-estul Franţei pentru a se opri în largul coastelor Libanului ca "măsură de precauţie", pentru eventualitatea în care cetăţenii francezi din această ţară vor trebui evacuaţi. Port-elicopterul amfibie (PHA) francez, căruia îi va lua "5 până la 6 zile" ca să ajungă din portul Toulon în zona din estul Mediteranei, potrivit acestei surse, este echipat cu elicoptere şi un "grup tactic la bord" mobilizabil în caz de evacuare a cetăţenilor francezi, dacă se va decide acest lucru. "Ne consolidăm mijloacele pentru a face faţă unei deteriorări a situaţiei", a declarat pentru AFP un ofiţer superior din cadrul Statului Major al armatei, precizând că deocamdată "nu se pune problema evacuării cetăţenilor". Responsabilul nu a precizat numele navei. Franţa are trei port-elicoptere amfibii, Mistral, Dixmude şi Tonnerre. Aceste nave de 21.500 de tone şi 199 de metri lungime, un fel de "porturi plutitoare", sunt echipate cu spital, şlepuri şi pot găzdui câteva sute de oameni în hangarul lor. În primăvară, Tonnerre a fost folosit pentru a evacua cetăţenii francezi din Haiti. Aproximativ 23.000 de francezi sau franco-libanezi sunt stabiliţi în Liban. Ambasada Franţei a înfiinţat o celulă de răspuns telefonic activă şapte zile din şapte, a amintit luni ministrul de externe Jean-Noël Barrot, aflat la Beirut. Germania a trimis un avion militar Germania a trimis un avion militar la Beirut pentru a evacua în special angajaţi ai ambasadei sale în Liban şi familiile lor, au anunţat Ministerele Afacerilor Externe şi Apărării germane. Circa 110 de pasageri se aflau la bordul avionului A321 al forţelor aeriene germane (Luftwaffe), printre care diplomaţi, alţi membri ai personalului şi unii cetăţeni consideraţi vulnerabili, a detaliat o sursă apropiată de guvernul german pentru France Presse. Ministerele citate au precizat într-un comunicat că evacuarea a vizat personalul "neesenţial" al ambasadei, care rămâne "operaţională". Trebuie de asemenea repatriaţi angajaţi ai altor organizaţii germane, precum şi familiile lor, şi "cetăţeni germani în mod particular ameninţaţi din cauza unor circumstanţe medicale". Ambasada Germaniei la Beirut "continuă să îi ajute pe germanii rămaşi în Liban să părăsească ţara cu zboruri comerciale sau cu alte mijloace", potrivit comunicatului. Numeroase companii aeriene şi-au suspendat zborurile cu destinaţia Beirut, iar posibilităţile de plecare cu zboruri comerciale din Liban s-au redus. Potrivit guvernului german, circa 1.800 de cetăţeni germani sunt înregistraţi la celula de criză a reprezentanţei diplomatice din Liban. Berlinul a dezvăluit în acest sfârşit de săptămână nivelul de criză pentru misiunile sale diplomatice la Beirut, Ramallah şi Tel Aviv. În România, MAE dă sfaturi Până în prezent, 1.136 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora şi-au înregistrat prezenţa în Liban, la Ambasada României în Beirut, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit sursei citate, personalul diplomatic este în legătură permanentă cu aceştia. "Situaţia de securitate este fluidă şi evaluăm toate scenariile, în funcţie de informaţiile din teren şi din dialogul cu partenerii europeni şi regionali, pentru a nu expune la riscuri adiţionale şi a nu pune în pericol viaţa persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. În plus, MAE a trimis echipe consulare mobile atât la Beirut, cât şi în alte state din regiune, tocmai pentru a putea oferi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor de familie din Liban care solicită acest lucru", arată MAE. Ministerul român precizează că menţine un dialog permanent cu statele membre UE şi partenere din regiune şi de la nivel internaţional cu privire la evoluţiile situaţiei politice şi de securitate din Orientul Mijlociu. MAE, prin intermediul Ambasadei României la Beirut, a întreprins acţiuni specifice, în regim de permanenţă, potrivit competenţelor, în vederea asigurării protecţiei consulare a cetăţenilor români aflaţi în această ţară. Încă din luna octombrie 2023, MAE a emis un avertisment de călătorie de nivel 8/9 - "Evitaţi orice călătorie!" pentru Republica Libaneză. Acesta este în vigoare în prezent şi a fost reamintit în permanenţă atât prin intermediul mijloacelor de comunicare ale MAE, individual, fiecărei persoane înregistrate la Ambasada României din Beirut, cât şi prin intermediul paginilor de pe reţelele de socializare ale misiunii diplomatice a României la Beirut. În continuare este valabil avertismentul de călătorie cu privire la existenţa riscurilor majore de securitate, cauzate de impredictibilitatea escaladării, care afectează inclusiv disponibilitatea zborurilor comerciale şi a rutelor de deplasare. MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se află deja pe teritoriul Republicii Libaneze să părăsească teritoriul acestui stat prin cursele aeriene încă disponibile. Având în vedere deteriorarea accentuată a situaţiei de securitate din Liban, ministerul a reiterat permanent recomandarea fermă adresată cetăţenilor români prezenţi în această ţară de a-şi înregistra prezenţa la misiunea diplomatică a României la Beirut, pentru a facilita acordarea protecţiei consulare de către MAE, dacă situaţia o va impune.

Jean-Marie Le Pen, printre simpatizanți naziști (sursa: mediapart.fr)
Internațional

Jean-Marie Le Pen, printre simpatizanți naziști

Jean-Marie Le Pen, printre simpatizanți naziști. Jean-Marie Le Pen a fost filmat cântând alături de grupul de rock, Match Retour. Membrii formației sunt aproapiați de sfera neo-nazistă. Fiica lui, Marine Le Pen, a depus o plângere contra acestora, pentru „abuz de slăbiciune”. Jean-Marie Le Pen, printre simpatizanți naziști Jean-Marie Le Pen a fost filmat cântând cu grupul rock de la Lyon Match Retour, potrivit extraselor video dezvăluit de Mediapart. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Fiica sa, Marine Le Pen, a depus o plângere pentru "abuz de slăbiciune", împotriva muzicienilor. „Este confirmat faptul că (Jean-Marie Le Pen) nu mai este capabil să-și dea acordul pentru nici una din acțiunile sale”, a subliniat șefa deputaților RN, denunțând „comportamentul scandalos al celor (pe care îi vrea) condamnați în instanță.” Potrivit liderului deputaților RN, formația Match Retour a profitat de starea de sănătate a tatălui său în vârstă de 96 de ani, diminuată de la un stop cardiac și plasat în „regim de protecție legală”. Cântec cu dedicație În videoclipurile, filmate la domiciliul lui Jean-Marie Le Pen din Rueil-Malmaison (Yvelines), unul dintre membrii grupului fredonează un cântec special compus pentru liderul de extremă dreapta. „O să te pun pe goană, roșcatule, să nu mai faci pe deșteptul, am eu ac de cojocul tău, nu vei ajunge prea departe”. Refrenul face trimitere la remarcile homofobe ale lui Jean-Marie Le Pen, în timpul unei vizite la Mantes-la-Jolie în 1997, împotriva unui activist. În imaginile filmate, unul dintre membrii grupului poartă un tricou inscripționat cu sloganul „sânge și onoare”, un slogan politic nazist. Un alt membru este îmbrăcat într-un tricou care amintește de tineretului hitlerist: tineri cu trâmbițe și tobe în mână. Inculpat pentru deturnare de fonduri Jean-Marie Le Pen a fost inculpat în 2019 pentru deturnare de fonduri publice şi complicitate în dosarul angajărilor fictive ale partidului său (fosta formaţiune Frontul Naţional), la Parlamentul European. Procesul a debutat pe 30 septembrie, la Paris. Însă Le Pen, în vârstă de 96 de ani, nu s-a prezentat. Potrivit unei expertize medicale, acesta nu este „în stare” să asiste la proces, din motive de sănătate.

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile

Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile. Rusia a cerut marţi Israelului să înceteze "imediat" ostilităţile şi să îşi retragă trupele din sudul Libanului, unde armata israeliană a anunţat că a lansat o ofensivă. Rusia cere Israelului să înceteze ostilitățile "Rusia condamnă ferm asaltul împotriva Libanului şi îndeamnă autorităţile israeliene să înceteze imediat ostilităţile, să îşi retragă trupele de pe teritoriul libanez şi să se angajeze într-o căutare veritabilă de căi paşnice pentru soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu", subliniază Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Armata israeliană a anunţat luni seara că a lansat operaţiuni terestre "limitate, localizate şi ţintite", cu sprijinul aviaţiei şi al artileriei, împotriva "obiectivelor şi infrastructurii teroriste" ale organizaţiei şiite libaneze Hezbollah. Atacurile aeriene israeliene au vizat simultan, de asemenea, periferia sudică a Beirutului, bastion al Hezbollah, împrejurimile capitalei siriene Damasc, precum şi Fâşia Gaza, unde Israelul desfăşoară o ofensivă ca ripostă la atacul terorist fără precedent comis de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în 7 octombrie 2023. Kremlinul condamnă uciderea lui Nasrallah Kremlinul a condamnat luni uciderea liderului grupării şiite Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, într-un atac aerian israelian săptămâna trecută, evaluând ca "extrem de ridicat" riscul unui război major în Orientul Mijlociu. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a calificat uciderea lui Nasrallah la sfârşitul săptămânii ca fiind un "asasinat politic", iar Ministerul de Externe rus a cerut Israelului, într-un comunicat, să înceteze imediat ostilităţile în Liban.

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front

Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front. Situaţia de pe linia frontului în Ucraina este "foarte dificilă", a recunoscut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său video de luni seara adresat populaţiei, subliniind în acelaşi timp că forţele ucrainene trebuie să facă tot ce le stă în putere în următoarele luni. Zelenski, despre situaţia Ucrainei pe front "Cel mai important este să punem presiune pe Rusia, utilizând toate mijloacele şi instrumentele de care dispunem pentru a atinge cât mai curând posibil obiectivul unei păci reale şi juste pentru Ucraina şi pentru toţi oamenii noştri", a spus el. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Tot ceea ce se poate face în această toamnă, tot ceea ce putem realiza, trebuie să întreprindem. iar aceasta depinde de fiecare din echipa ucraineană", a subliniat Zelenski. Ucraina, a spus el, face în prezent pregătiri pentru reuniunea la nivel înalt de la baza aeriană americană de la Ramstein, în sud-vestul Germaniei, la care va participa preşedintele american Joe Biden şi înalţi responsabili din 50 de ţări. Summit-ul de la Ramstein Toţi cei prezenţi la acest summit vor "primi toate detaliile şi argumentele din partea noastră cu privire la modul de a asigura rezultate în următoarele luni, atât pe front, cât şi în activitatea diplomatică", a declarat Zelenski. Preşedintele american va efectua în octombrie o vizită în Germania şi a invitat susţinătorii Ucrainei să participe la o reuniune în această perioadă la Ramstein, unde se reuneşte de obicei grupul de ţări care susţin Ucraina să contracareze invazia rusă. Astfel de reuniuni au avut loc frecvent la Ramstein de la invazia rusă în Ucraina, dar până în prezent numai la nivelul miniştrilor apărării. Scopul este de a coordona asistenţa militară pentru Ucraina, extrem de dependentă de armele occidentale în lupta sa împotriva forţelor ruse. Zelenski a cerut insistent în ultimul timp aliaţilor săi occidentali să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, pentru ca armata sa să poată proteja mai bine localităţile ucrainene de atacurile constante ale dronelor şi rachetelor ruseşti. Armata ucraineană a raportat marţi dimineaţă că a doborât 29 din cele 32 de drone lansate de Rusia în timpul atacului din cursul nopţii trecute. Dronele de fabricaţie iraniană au fost doborâte deasupra unor zone din centrul, sudul şi nord-estul Ucrainei, a indicat armata.

Ofensiva terestră israeliană în sudul Libanului (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Ofensiva terestră israeliană în sudul Libanului

Ofensiva terestră israeliană în sudul Libanului. Armata israeliană a raportat marţi "lupte violente" în sudul Libanului după lansarea unei ofensive militare terestre împotriva grupării şiite Hezbollah, îndemnându-i totodată pe libanezi să nu se deplaseze în sudul ţării lor "la bordul maşinilor", pentru "propria siguranţă". Ofensiva terestră israeliană în sudul Libanului "Lupte violente au loc în sudul Libanului", a anunţat Avichai Adraee, purtător de cuvânt al armatei israeliene, într-un mesaj publicat în limba arabă pe Telegram. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Pentru siguranţa personală, vă cerem să nu vă deplasaţi cu vehicule din nord la sud de Litani", a adăugat el, făcând referire la un râu libanez şi acuzând Hezbollah că se foloseşte de civili ca de "scuturi umane". Israelul a confirmat luni seara, după săptămâni de avertismente, că soldaţii săi se află pe teritoriul libanez în apropierea frontierei şi efectuează "raiduri limitate, localizate şi ţintite" împotriva infrastructurii grupării şiite pro-iraniene. Hezbollah revendică primele atacuri La rândul său, Hezbollah a revendicat marţi primele sale atacuri de când Israelul a anunţat începutul ofensivei terestre, la primele ore ale dimineţii, deşi ciocniri directe în interiorul teritoriului libanez nu au fost confirmate încă. Hezbollah a indicat în declaraţii separate că a lansat un atac de artilerie şi un tir de rachete împotriva unor grupuri de soldaţi israelieni în oraşul Metula, în zona frontierei de nord a Israelului, declarată cu o zi înainte drept "zonă militară închisă" de către autorităţile israeliene. Incursiunea vizează bastioanele Hezbollah Armata israeliană a confirmat marţi dimineaţă interceptarea a şapte din cele 15 proiectile lansate noaptea trecută, restul căzând pe teren viran, fără să provoace victime. Ofensiva terestră vine după o săptămână de atacuri aeriene intense asupra sudului şi estului Libanului şi a suburbiilor sudice ale Beirutului, principalele bastioane ale Hezbollah în ţară. În incursiunea forţelor de apărare israeliene (IDF) în sudul Libanului sunt implicaţi soldaţi din Divizia a 98-a de paraşutişti şi Brigada a 7-a blindate. După luni de lupte în Fâşia Gaza, soldaţii "au fost transferaţi în nord şi operează în zonă, după ce au făcut ajustările necesare pentru a lupta în Liban", se arată într-un comunicat al armatei

Atac cu cuțitul în China, Shanghai (sursa: scmp.com)
Internațional

Atac cu cuțit soldat cu trei morți și 15 răniți în China, unde aceste acte au devenit recurente. Atacatorul se plângea de probleme financiare

Atac cu cuțitul în China, Shanghai. Trei persoane au fost ucise şi alte 15 au fost rănite într-un atac cu cuţitul comis marţi la un supermarket din oraşul Shanghai, în estul Chinei, a anunţat poliţia locală. Atac cu cuțitul în China, Shanghai Suspectul, un bărbat în vârstă de 37 de ani, a fost reţinut la faţa locului de către poliţie. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Primele informaţii indicau faptul că 18 persoane au fost rănite şi transportate la spital. Trei dintre ele au murit în urma rănilor suferite. Poliţia a afirmat că suspectul ar fi fost motivat de dificultăţi financiare şi ar fi vrut să-şi exprime frustrările prin intermediul acestui atac, adăugând că o anchetă este în desfăşurare. Autoritățile minimalizează problemele Atacurile cu cuţitul au devenit o problemă recurentă în China. La mijlocul lunii septembrie un băiat japonez a fost atacat mortal în drum spre şcoală în oraşul Shenzhen, provocând tensiuni între Japonia şi China. Ministerele de Externe din ambele ţări au intervenit după acuzaţii de crimă motivată de ură, pe care China le-a respins şi a afirmat că a fost vorba despre un incident izolat.

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic

Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic. Disidentul rus Vladimir Kara-Murza a declarat luni Consiliului Europei că în Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, există mai mulţi deţinuţi politic decât erau în URSS spre sfârşitul regimului comunist. Rusia, peste 1.300 de deţinuţi politic Kara-Murza, care a primit în 2022 din partea Consiliului premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, a fost invitat pentru decernarea aceleiaşi distincţii pe anul curent opozantei venezuelene Corina Machado. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii El a mulţumit instituţiei cu 46 de state membre pentru susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului în Rusia. După ce a fost închis în ţara sa timp de peste doi ani, Kara-Murza a fost eliberat la 1 august în cadrul unui schimb de prizonieri între Moscova şi Occident; fusese condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare, după ce criticase invazia rusă în Ucraina. "Există peste 1.300 de deţinuţi politic în Rusia lui Putin, mult mai mulţi decât în ultimii ani în întreaga Uniune Sovietică", a afirmat la Strasbourg opozantul rus. El a adăugat că "trebuie să luptăm în continuare pentru eliberarea lor şi a tuturor celor închişi pe nedrept în întreaga lume". A aflat de premiu, cu cătușele la mână Kara-Murza a relatat că a aflat despre premiul primit în 2022 când se afla într-un tribunal din Moscova, iar un prieten l-a strigat pentru a-i da vestea "în timp ce eram escortat, în cătuşe, la o audiere". "A fost un moment destul de suprarealist", a apreciat el. În faţa Consiliului Europei, disidentul a insistat că "lumea liberă ştie că adevăraţii criminali sunt cei de la Kremlin, care au declanşat războiul din Ucraina, nu cei aflaţi în închisori pentru că s-au opus". El a condamnat "minciuna şi propaganda lui Putin conform cărora toţi ruşii îi susţin regimul şi războiul"

Parlamentarii germani, demers contra AfD (sursa: afd.de)
Internațional

Parlamentarii germani, demers contra AfD

Parlamentarii germani, demers contra AfD. Un grup de parlamentari germani din partidele pro-europene examinează semnarea unei moţiuni care să iniţieze procesul de scoatere în afara legii a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Parlamentarii germani, demers contra AfD Acest partid, de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, a câştigat luna aceasta pentru prima dată un scrutin regional, cel din landul estic Turingia, şi este aşteptat să facă progrese de asemenea la alegerile legislative naţionale în septembrie anul viitor. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” La alegerile europarlamentare din iunie AfD s-a clasat pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creştin-Democrate/Uniunii Creştin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formaţiuni din actuala coaliţie de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Curtea Constituţională a Germaniei are puterea de a examina dacă un partid politic poate fi considerat o ameninţare pentru ordinea democratică şi statul de drept şi poate lua măsuri care să includă chiar scoaterea partidului în afara legii. Însă numai membrii parlamentului german pot solicita Curţii Constituţionale lansarea unei asemenea proceduri, posibilitate asupra căreia o dezbatere a fost lansată de mai multe luni. 37 de semnături necesare Potrivit publicaţiilor Welt şi Spiegel, există deja un număr de parlamentari semnificativ mai mare decât minimul de 37 de semnături necesare iniţierii acestui demers împotriva partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Aceşti parlamentari provin din toate partidele pro-europene, respectiv blocul de centru-dreapta CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Stânga (Die Linke). Potrivit unui proiect de moţiune deja întocmit, în acesta se va cere inclusiv tăierea finanţării publice pentru AfD. Moţiunea ar urma să fie prezentată grupurilor parlamentare după data de 8 octombrie. Odată ce va fi votată, adversarii AfD vor trebui apoi să convingă Curtea Constituţională că acest partid acţionează agresiv pentru subminarea ordinii constituţionale a Germaniei. Serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, a clasificat deja AfD ca partid suspectat de extremism şi a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să monitorizeze comunicaţiile acestui partid şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire. Acţiuni de scoatere a unui partid în afara legii au mai fost lansate în trecut în Germania, dar împotriva unor formaţiuni mici şi niciodată împotriva unui partid care să fi atins un nivel de popularitate similar celui de care se bucură în prezent Alternativa pentru Germania (AfD). Criticii demersului Pe de altă parte, criticii demersului aflat acum în pregătire avertizează că ar putea fi un proces îndelungat şi cu un rezultat incert la Curtea Constituţională. "Este chiar cea mai stupidă moţiune de anul acesta", a remarcat Sahra Wagenknecht, lidera noii formaţiuni ce-i poartă numele, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW). Acest partid, scindat din formaţiunea de stânga Die Linke, este apropiat ideologic de AfD, împărtăşind cu acesta abordări similare eurosceptice şi împotriva migraţiei ilegale. Moţiunea de scoatere a AfD în afara legii a primit însă critici şi din partea unor reprezentanţi ai puterii. "O propunere de scoatere în afara legii acum ar fi politic contraproductivă" şi nu ar face decât să trimită şi mai mulţi votanţi "în braţele AfD", a avertizat o membră a SPD, Gesine Schwan.

Israel ar intra terestru în Liban (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel ar intra terestru în Liban

Israel ar intra terestru în Liban. Israelul a informat Statele Unite că planifică o operaţiune terestră limitată în Liban şi a cărei lansare este iminentă, relatează luni Washington Post citând un oficial american neprecizat. Israel ar intra terestru în Liban Operaţiunea ar putea fi de o amploare mai redusă decât cea din timpul războiului purtat de Israel în 2006 împotriva organizaţiei şiite pro-iraniene Hezbollah şi ar urma să fie axată pe asigurarea securităţii comunităţilor din apropierea frontierei, potrivit aceluiaşi oficial. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Premierul israelian Benjamin Netanyahu a adresat în acest timp poporului iranian un mesaj, în care avertizează că "nu există niciun loc în Orientul Mijlociu" pe care armata israeliană să nu-l poată atinge, după ce în ultimele zile Israelul a decimat în atacuri ţintite conducerea organizaţiei Hezbollah, ucigându-l inclusiv pe liderul acesteia, Hassan Nasrallah, şi a promis că regimul "teocraţilor fanatici" de la Teheran va fi înlăturat mai devreme decât ar crede cetăţenii iranieni. Mesajul lui Netanyahu pentru iranieni "În fiecare zi, acest regim aruncă regiunea noastră mai profund în întuneric şi război (...) În fiecare zi, marionetele sale sunt eliminate (...) Nu există niciun loc în Orientul Mijlociu care să nu poată fi atins de Israel", afirmă Netanyahu în mesajul prin care încearcă să atragă de partea sa poporul iranian. ''Cu fiecare clipă, regimul vă apropie de abis, pe voi, nobilul popor persan. Marea majoritate a iranienilor ştiu că regimului lor nu-i pasă câtuşi de puţin de ei", mai spune premierul israelian. Mesajul său a fost difuzat la câteva ore după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a declarat că Iranul nu intenţionează să desfăşoare trupe combatante în Liban sau în Fâşia Gaza pentru a lupta împotriva Israelului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră