vineri 18 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10193 articole
Eveniment

Restaurant, în proces pentru neplata drepturilor de autor a muzicii de la petreceri

Cu muzica de petrecere la proces. Un cunoscut local din Iaşi a fost chemat în judecată pentru neplata drepturilor de autor aferente muzicii transmise la petreceri. Cu muzica de petrecere la proces Asociaţia care reprezintă drepturile artiştilor reclamanţi a acuzat faptul că "Casa Boierească" nu a plătit licenţa impusă de lege pentru localurile care difuzează muzică. Suma reclamată reprezintă probabil mai puţin decât încasările dintr-o singură seară. Citește și: VIDEO Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, suspectată de beție în conferință de presă: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul Procesul a început în noiembrie 2020, timp de nouă luni dezbaterile vizând instanţa competentă să judece cazul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restaurant, în proces pentru neplata drepturilor de autor a muzicii de la petreceri
Primăria, executată silit de 50.000 lei în urma unei agresiuni a câinilor fără stăpân
Eveniment

Primăria, executată silit de 50.000 lei în urma unei agresiuni a câinilor fără stăpân

Câinii fără stăpân execută silit primăria. Precedent de interes maxim la Iaşi, având în vedere că, săptămânal, chiar dacă nu de această gravitate, se întâmplă zeci de astfel de incidente. Câinii fără stăpân execută silit primăria Dacă sunteţi muşcat de câini fără stăpân, aveţi şanse maxime să câştigaţi bani în instanţă de la Primăria Iaşi. Iar la judecată nu trebuie decât să folosiţi deja un caz cu sentinţă definitivă şi executorie. Citește și: VIDEO Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, suspectată de beție în conferință de presă: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul Femeia muşcată de 15 câini în anul 2016, pe malul lacului Veneţia, a câştigat zilele trecute procesul la Înalta Curte, câştigând totodată şi peste 50.000 de lei în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata rusă a distrus peste 900 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale în Ucraina
Eveniment

Armata rusă a distrus peste 900 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale în Ucraina

Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale. Nu mai puțin de 938 de unități de învățământ și aproape 300 de spitale au fost distruse în urma atacurilor rusești din timpul războiului de amploare din Ucraina, a afirmat Volodimir Zelenski în discursul său din parlamentul din Coreea de Sud. Putin, în război cu elevii și bolnavii din spitale Potrivit acestuia, atacurile aeriene și cu rachete rusești asupra Ucrainei au distrus deja sute de facilități de infrastructură esențiale pentru o viață economică și socială normală pentru ucraineni. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Rachetele și loviturile aeriene rusești distrug depozite de petrol, distrug depozite de alimente, aeroporturi, gări, uzine de producție și universități. Până în prezent, au fost distruse 938 de unități de învățământ. Aproape 300 de spitale au fost distruse", a declarat Zelenski, potrivit Ukrinform Zelenskia subliniat că aceasta este o tactică specială a trupelor rusești. El este convins că forțele inamice distrug în mod deliberat cartiere rezidențiale și întregi orașe ucrainene folosind artileria, mortierele și tancurile. "Nu un singur oraș, nici măcar două sau trei. Este vorba de zeci de orașe pe care armata rusă a încercat pur și simplu să le șteargă de pe fața pământului", a adăugat Zelenski.

Zelenski susține că rușii au ucis zeci de mii de civili la Mariupol și solicită ajutor militar din partea Coreei de Sud
Eveniment

Zelenski susține că rușii au ucis zeci de mii de civili la Mariupol și solicită ajutor militar din partea Coreei de Sud

Zelenski cere ajutor militar sud-coreean. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat luni că forţele ruse au ucis la Mariupol zeci de mii de oameni, transmite CNN. Într-un discurs transmis prin legătură video în parlamentul de la Seul, Zelenski a cerut Coreei de Sud orice ajutor militar pe care îl poate oferi. Zelenski cere ajutor militar sud-coreean "Mariupolul a fost distrus, sunt zeci de mii de morţi. Cu toate acestea, ruşii nu îşi opresc ofensiva", a susţinut el. Reuters a confirmat distrugerile pe scară largă din oraşul-port de la Marea Azov, dar nu a reuşit să verifice exactitatea estimării numărului de morţi. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Zelenski nu a specificat ce arme ar dori de la Coreea de Sud, dar a arătat că această ţară are multe tipuri de armament care ar putea nu doar să salveze vieţi în Ucraina, ci şi să împiedice Rusia să atace alte ţări. "Ucraina are nevoie de diferite tehnologii militare, de la avioane la tancuri", a spus el. "Coreea de Sud ne poate ajuta", a adăugat Zelenski. Ministrul sud-coreean al apărării, Suh Wook, a discutat telefonic vineri cu omologul său ucrainean, Oleksi Reznikov, la solicitarea acestuia. Reznikov a mulţumit pentru ajutorul umanitar şi alimente şi a cerut Coreei de Sud să trimită în Ucraina arme antiaeriene, a comunicat luni Ministerul Apărării de la Seul.

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”
Eveniment

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: Valeri Zalujni, 48 de ani, este artizanul victoriei de la Kiev. Presa îl definește drept un erou, dar arată că stă departe de lumina reflectoarelor. Generalul nu are nici o pagină personală pe rețelele sociale și se știu foarte puține despre familia sa. Generalul modest care conduce rezistența ucraineană „Dacă o singură persoană poate fi creditată cu succesele militare surprinzătoare ale Ucrainei de până acum - protejând Kievul și majoritatea celorlalte orașe mari - acesta este Zalujni, un general cu fața rotundă, în vârstă de 48 de ani, care s-a născut într-un familie de militari, numit comandant suprem de către președintele Volodimir Zelenski în iulie 2021. Zalujni și alți comandanți ucraineni se pregăteau pentru un război complet cu Rusia din 2014”, scrie Politico.eu. Zalujni s-a născut în Novohrad-Volynskyi, un oraș de tradiție catolică și influență poloneză. Este primul comandant al armatei ucrainene care nu a fost educat într-o academie sovietică. El a făcut facultatea forțelor terestre la Odesa, absolvită în 1997, iar în 2007 a finalizat cursurile universității naționale de apărare de la Kiev (instituția care pregătește cadrele de conducere ale armatei ucrainene). În 2020, a finalizat un masterat în relații internaționale la academia din Ostroh. Botezul sau de foc a fost în Donbas, în 2014. Foto: Facebook Zalujini este considerat a fi pro-NATO: a insistat ca Ucraina să participe la antrenamente comune cu americanii și cu britanicii. Tot el a cerut compatibilitate cu sistemele de armament și de comunicații ale NATO, deși știa că aderarea la această alianță va fi foarte dificilă. V stands for victory. The Commander-in-Chief of the Armed Forces of Ukraine, General Valerii Zaluzhnyi, works 24/7 and every day he is bringing closer the day of our common victory. pic.twitter.com/GDhleQpHf7— Повернись живим (@BackAndAlive) April 10, 2022 „Colaborarea cu NATO a modelat un grup de ofițeri profesioniști care au aspirat la standardele occidentale și au contribuit la războiul descentralizat și mai agil decât modelul rus, care a eșuat în noroiul ucrainean. „Pot vorbi probabil despre Zalujni nu doar ca despre o singură persoană, ci ca un reprezentant al noii generații de armate ucrainene – ofițeri de nivel superior, mediu și chiar de nivel scăzut”, a spus Oleksi Melnik, un fost ofițer al forțelor aeriene ucrainene care este acum co-director al programelor de securitate internațională la Centrul Razumkov, un think tank din Kiev”, mai arată Politico. Zalujni susține că noua armată ucraineană este plină de soldați tineri, profesioniști și viitori lideri. „Aproape toată lumea știe bine o limbă străină, se descurcă bine cu gadgeturile”, a spus el pentru ArmyInform. Soldier Andriy and former private entrepreneur Iryna, who's now a member of a territorial defense unit, married yesterday.Gen. Valeriy Zaluzhnyi, Comm.-in-Chief of Ukraine's Armed Forces, was one of the so-called honor witnesses to the registration of their marriage. pic.twitter.com/Of1cdFyWu3— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) March 20, 2022 Tacticile de „hit and run” folosite de soldații ucraineni au avut un impact uluitor, tocând mașina militară rusă, mai arată Politico. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Macron își avertizează electoratul că "nimic nu este jucat" și că miza prezidențialelor este "decisivă pentru Franța şi pentru Europa"
Eveniment

Macron își avertizează electoratul că "nimic nu este jucat" și că miza prezidențialelor este "decisivă pentru Franța şi pentru Europa"

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

Patriarhul Kirill, noi dovezi de slugărnicie față de Putin: Să ne unim în jurul autorităților noastre, să învingem dușmanii externi și interni
Eveniment

Patriarhul Kirill, noi dovezi de slugărnicie față de Putin: Să ne unim în jurul autorităților noastre, să învingem dușmanii externi și interni

Patriarhul Kirill, slugă putinistă fără rușine. Liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia a cerut duminică populaţiei să se alăture autorităţilor, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina, informează DPA. Patriarhul Kirill, slugă putinistă fără rușine Patriarhul Kirill a făcut anterior declaraţii în care a apărat acţiunile Moscovei în Ucraina. El vede războiul ca pe un bastion împotriva unei culturi liberale occidentale pe care o consideră decadentă. "Domnul să ne ajute să ne unim în aceste vremuri dificile pentru patria noastră, inclusiv în jurul autorităţilor", a declarat Kirill, în vârstă de 75 de ani, într-o predică ţinută la Moscova, potrivit agenţiei de presă Interfax. "Autorităţile să fie pline de responsabilitate faţă de poporul lor, de smerenie şi dorinţa de a-l sluji chiar cu preţul vieţii", a adăugat patriarhul, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Imun la critici Sprijinul patriarhului pentru campania militară a Rusiei, în care au fost ucişi mii de soldaţi şi civili ucraineni, a provocat furia unor membri ai Bisericii Ortodoxe din ţară, precum şi a bisericilor din străinătate legate de Patriarhia Moscovei. Duminică, el a declarat că, odată ce populaţia se va uni în jurul autorităţilor, "va exista o solidaritate reală şi capacitatea de a respinge duşmanii atât externi, cât şi interni...". Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie, în ceea ce a numit o operaţiune specială pentru a diminua capacităţile militare ale vecinului său sudic şi pentru a elimina "naţionalişti periculoşi". Forţele ucrainene au opus o rezistenţă dură, iar Occidentul a impus sancţiuni extinse Rusiei pentru a o obliga să îşi retragă trupele.

Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times)
Eveniment

Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times)

Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev: Financial Times descrie inventivitatea ucrainenilor în efortul de a-și apăra capitala, comparând-o cu gafele rusești. Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev Publicația britanică prezintă trei elemente inedite care au contribuit decisiv la victoria apărătorilor Kievului. Primul element: saltele cu spumă poliuretanică, care costau 1,5 lire bucata. Acestea împiedicau dronele rusești să detecteze căldura corpului uman. „Țineam saltele deasupra capului”, a explicat Alexandr Konoko, un comandant de batalion, modul în care forțele ucrainene se deplasau nedetectate, în grupuri mici. În acest fel ei se puteau apropia de forțele ruse și le atacau cu arme antitanc. Al doilea element inedit folosit de partea ucraineană au fost telefoanele mobile, desprer care Financial Times apreciază că pentru prima oară în istorie au devenit o armă. Localnicii depistau o coloană rusă, o filmau și apoi descărcau informația pe un site guvernamental deja folosit pentru emiterea de permise auto sau certificate covid. „Militari au ajutat rezidenții să adauge ușor locurile în care se afla inamicul prin aplicația Diia, un portal al autorităților ucrainene pentru documente digitale care emitea permisele de conducere și certificate Covid”, scrie Financial Times. În consecință, rușii mergeau din casă în casă, distrugând telefoanele mobile, tablete Kindle și laptopuri. Financial Times compară efortul acesta cu partizanii din al doilea război mondial, arătând că putea fi la fel de periculos. „În satul Motyzhyn, la 50 km vest de Kiev, Ghenadi Mercinskyi a fost executat și aruncat într-un puț de drenaj. Zoia Mercinskaya, văduva sa, a recunoscut că a fost ucis după ce rușii au descoperit fotografii cu tancurile lor pe telefonul său mobil. Pentru a rupe legătura cu ucrainenii din teritoriile ocupate, trupele ruse au început să distrugă turnurile de transmisie celulară 4G. Dar asta a făcut să nu mai poată folosi propriul lor sistem criptat”, arată FT. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC)
Eveniment

VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC)

Ororile ocupației ruse: peste 100 de locuitori ai unui sat au fost forțați să trăiască timp de 25 de zile într-un subsol, printre cadavre, relatează BBC. În total, 130 de persoane s-au înghesuit în acel subsol de 65 mp. Locuitorii satului au relatat, pentru BBC, că stăteau și dormeau în picioare, iar unii așa și mureau - în picioare. Ostaticii au trăit printre cadavre timp de 25 de zile. Ororile ocupației ruse „Yahidne, la 140 km (80 mile) nord de Kiev și chiar la marginea orașului Cernigău, aproape de granițele cu Belarus și Rusia, a fost ocupat de soldații ruși timp de aproape o lună. Când au ocupat localitatea, au luat bărbați, femei și copii din casele lor, sub amenințarea armei și i-au ținut la subsolul școlii locale timp de patru săptămâni. Erau în jur de 130 de persoane ghemuite într-o cameră de aproximativ 65 de metri pătrați (700 de picioare pătrate). Nicolai Klimciuk, în vârstă de 60 de ani, era unul dintre ei. S-a oferit să ne arate subsolul. Pe scările spre subsol deja se simțea un miros de putregai și boală. Camera era murdară – pe jos erau saltele, pantofi, cărți. În centru – patru pătuțuri, în colț – o grămadă de vase.”, relatează BBC. Klimciuk a povestit că nu te puteai mișca deloc de teamă să nu calci pe oameni. Aproximativ 40 sau 50 de copii se numărau printre cei ținuți captivi, inclusiv bebeluși. Cel mai mic avea doar două luni. Ororile ocupației ruse Foto: BBC Anastasia, în vârstă de cincisprezece ani, locuia în subsol cu ​​tatăl și bunica ei. „Aproape că nu era spațiu. Trăiam stând în picioare. Dormeam stând în picioare. Era imposibil. Au căzut atâtea obuze în jur. Era insuportabil”, a spus ea. https://youtu.be/DDESb1-HWlI În subsol nu era ventilație în cameră. Ferestrele de la subsol erau acoperite cu scânduri. Potrivit lui Klimciuk, în timpul lunii pe care a petrecut-o la subsol, a asistat la moartea a 12 persoane. Soldații nu dădeau voie să scoată cadavrele în fiecare zi. Și din cauza luptelor constante de pe stradă – bombardamente, împușcături și explozii – era și periculos. Asta a înseamnat că oamenii, inclusiv copiii, au trebuit să stea alături de cadavre ore întregi. Uneori, acest lucru a durat câteva zile până când cadavrele au fost scoase, arată BBC. Supraviețuitorii au relatat că rușii i-au folosit și drept scuturi umane. Trupele Kremlinului s-a retras pe 3 aprilie din zona Cernigău. Citește și: Boris Johnson, la Kiev, unde are o întâlnire cu Volodimir Zelenski

VIDEO Pădurea Norka, locul unde rușii au pus la cale masacrele civililor de la Bucea, Irpin, Borodianka
Eveniment

VIDEO Pădurea Norka, locul unde rușii au pus la cale masacrele civililor de la Bucea, Irpin, Borodianka

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka. Pădurea în care s-au adăpostit, de la începutul războiului din Ucraina, peste 3.000 de militari ruşi s-a transformat într-un cimitir de maşini militare ruseşti, dar şi un perimetru în care accesul civililor este extrem de periculos, potrivit Agerpres. Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka Zona împădurită de la Norka, aflată la nord-vest de Kiev, la câţiva zeci de kilometri de frontiera cu Belarus, a fost locul de intrare a unei importante părţi a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe aici au pătruns trupele armatei ruse care au atacat localităţi precum Bucea, Irpin sau Borodianka, atacuri soldate cu sute de victime în rândul civililor. Pădurea de pini din apropiere de Kiev este împânzită, acum, de camioane arse, dar şi de cantităţi importante de muniţie neexplodată cu care invadatorii ar fi vrut să atace localităţile ucrainene. Vodcă, medicamente și corturi de campanie Tot aici sunt vizibile "casele" provizorii ale soldaţilor ruşi săpate în pământ, dar şi mare parte din logistica pe care aceştia o foloseau în timpul intervenţiei pe teritoriul ucrainean. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității În pădurea Norka au fost abandonate uniforme militare şi corturi de campanie, însă tot aici pot fi văzute şi sticle de vodcă, ziare ale armatei ruse, precum şi resturi de alimente sau medicamente. Zona a fost eliberată de invadatori în urma unei contra-ofensive a armatei ucrainene, care a înconjurat zona şi a lansat atacuri asupra soldaţilor ruşi şi a tehnicii acestora. https://www.youtube.com/watch?v=pkM5wGQAqL8

Zelenski: „Da, simt ură față de Rusia, împotriva soldaților ruși. Nu mai pot să plâng”
Eveniment

Zelenski: „Da, simt ură față de Rusia, împotriva soldaților ruși. Nu mai pot să plâng”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu acordat ziarului Bild, la câteva ore după masacrul din gara de la Kramatorsk: „Da, simt ură față de Rusia, față de soldații ruși, când văd aceste imagini în fața ochilor mei. Copii uciși fără picioare, fără brațe. Este îngrozitor”. „Nu mai pot să plâng”, a spus el în interviul acordat acestei publicații. Zelenski: Simt ură față de Rusia El a avertizat că masacrul de la Bucha nu va fi, probabil, singurul: „Ce se întâmplă în aceste sate din sud, cum ar fi lângă Herson, Zaporojia și în est - nu știm. Multe orașe au fost pur și simplu complet distruse. Fără case, fără oameni - nu știu ce vom găsi acolo” Însă șeful statului ucrainean a relatat, în acest interviu, și care a fost cel mai rău lucru auzit în aceste zile. „Un politician de frunte din UE a vrut să vadă dovezi de la președintele ucrainean că crimele de război de la Bucha nu au fost înscenate! O retorică care vine direct de la Kremlin. Când a fost întrebat de Bild dacă acest politician al UE este un șef de guvern european, Zelenski răspunde clar: Da”, relatează ziarul din Germania. Însă Zelenski nu a vrut să spună cine este liderul din UE care i-a cerut probe. Jurnalistul publicației, Paul Ronzheimer, a încheiat discuția întrebând ce vede președintele ucrainean când închide ochii noaptea. "Nu vad nimic. Este foarte greu să dormi. Nu-mi amintesc ultima dată când am dormit bine”. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Niciun obiectiv cultural restaurabil prin PNRR în aşa-numita capitală culturală a ţării
Eveniment

Niciun obiectiv cultural restaurabil prin PNRR în aşa-numita capitală culturală a ţării

Dezinteres sau nepăsare la Iași. Doar trei obiective din Iaşi sunt eligibile pentru obţinerea de finanţări din fondul de rezilienţă destinat rutelor cultural-artistice. Dezinteres sau nepăsare la Iași Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a publicat două liste cu beneficiarii fondurilor din PNRR: una pentru „promovarea” obiectivelor, iar cealaltă pentru lucrări de restaurare. În primul caz, au fost incluse trei obiective din judeţul Iaşi: Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, Mănăstirea „Trei Ierarhi” şi Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Fedeleşeni, comuna Strunga). În schimb, deşi prezent pe lista pentru promovare. de pe lista pentru lucrări de restaurări fost scos Castelul de la Miclăuşeni, respectiv obiectivul care are nevoie urgentă de lucrări. Continuarea, În Ziarul de Iași.

Polițistul cleptoman de la Iași și distrus cariera pentru două baterii, un cablu USB şi două odorizante auto
Eveniment

Polițistul cleptoman de la Iași și distrus cariera pentru două baterii, un cablu USB şi două odorizante auto

Și-a riscat cariera pentru o găinărie. Poliţistul de la filaje - Biroul de Operaţiuni Speciale Iaşi - şi-a riscat cariera şi onoarea instituţiei pentru o găinărie - nici măcar 100 de lei. Jurnaliştii “Ziarul de Iaşi” au aflat detalii despre furtul ruşinos al poliţistului din supermarketul Selgros. Și-a riscat cariera pentru o găinărie Şefii acestuia sunt extrem de afectaţi şi supăraţi de gestul bărbatului, mai ales că poliţistul lucra la o unitate de elită a Poliţiei Române, specializată numai pe filaje şi operativ, iar reputaţia structurii era până acum una nepătată. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Culmea este că, tot în aceste zile, un caz asemănător este cercetat la Cluj, unde un poliţist a ascuns bunuri furate în cascheta de pe cap. Ce a încercat să fure poliţistul ieşean din supermarket este de-a dreptul uluitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina
Eveniment

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate
Eveniment

Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a subliniat joi seară, la TVR, că România nu deține echipamentele pe care Ucraina le-a cerut statelor NATO. Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată "Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment", a declarat Vasile Dîncu. Doar Polonia și Cehia au tipurile de armament solicitate de Kiev. În contextul datelor oferite de SUA privind ajutorul dat Ucrainei cu informații din zona Donbas, ministrul Apărării a subliniat că este vorba în principal despre informații prin satelit. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Noi nu avem încă o dotare satelitară destul de bună (...), nu avem alte mijloace prin care se sprijină Ucraina în acest sens, dar participăm și noi cu informații din zone în care sigur că putem să adunăm informații. Toată lumea participă", a declarat Vasile Dîncu. România nu prea mai are armament sovietic Secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că statele membre vor trimite armament de nouă generație, dar și armament de tip sovietic. Întrebat dacă România poate face acest lucru, ministrul Apărării a subliniat că România nu deține astfel de echipamente. "Și noi am discutat cu partea ucraineană - nu avem în acest moment în dotarea noastră materiale care au fost cerute (...) de partea ucraineană. Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment și care să poată fi sprijinit (...) în Ucraina", a arătat Dîncu. Polonia, hub-ul pentru armament Polonia și Cehia au încă asemenea tipuri de armament. "Blindate, mai ales, pentru că era vorba cred că mai degrabă de blindate în ultima vreme, am văzut ultimele știri de astăzi, și vor sprijini. Noi, în acest moment, sprijinim cu toate forțele, cu tot ceea ce avem, dar nu cu armament, nu cu armament letal, cu blindate sau cu altceva", a declarat ministrul Apărării Naționale. România ajută cu căști, veste antiglonț, cu echipamente antichimice, cu mașini de pompieri, medicamente, salvări și cu tranzitul ajutoarelor umanitare prin HUB-ul de la Suceava. De asemenea, pentru armament, zona de tranzit este Polonia - acolo a fost plasat HUB-ul pentru armament. "Polonia este centrul în această direcție. Noi suntem HUB umanitar mai degrabă", a subliniat Vasile Dîncu. O îngrijorare fundamentală: Rusia a ocupat Insula Șerpilor "Există o îngrijorare fundamentală, care este una de bază, pe care o luăm în calcul din punct de vedere al apărării și militar - aceea că Rusia (...) faptul că a ocupat Insula Șerpilor, la 22 de mile de granița României. Asta înseamnă că, în acest moment, interesele noastre de securitate sunt afectate, strategic vorbind, sunt afectate de această prezență (...) a Rusiei aproape de granița noastră", a declarat Vasile Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Federația Rusă și Putin încearcă prin aducerea trupelor din nordul Ucrainei în est, în Donbas, să obțină o victorie mică, dar o victorie care să permită începerea negocierilor. Miza, țărmul Mării Negre "Încearcă Federația Rusă în acest moment să blocheze litoralul nordic al Mării Negre, partea ucraineană și, bineînțeles, încearcă prin aducerea trupelor din vest sau din nord, să zicem, din zona Kievului, să se aducă spre zona Donbas, unde Putin ar vrea să aibă o mică victorie măcar pentru ca de aici să înceapă negocierile", a prezentat Dîncu un scenariu. Nu există informații că Putin ar vrea să se îndrepte spre Transnistria. "Planul pe care rușii îl au, se vede și din negocierile pe care le-au avut în Istanbul, ar fi acela de a câștiga o victorie undeva și a recâștiga malul Mării Negre", a subliniat Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Moscova își dorește în continuare un guvern la Kiev care să fie binevoitor cu Rusia. "Dar în acest moment noi nu avem de ce să ne îngrijorăm din perspectiva unor posibile evenimente care să ducă la atac asupra teritoriului nostru", a conchis Vasile Dîncu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră