Eveniment
Boloș, pesimist în privința PNRR
Marcel Boloș, pesimist în privința PNRR. Boloș este actual consilier al premierului Nicolae Ciucă, fost ministru al Fondurilor Europene și posibil viitor ministru la Digitalizare. Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări referitoare la absorbția fondurilor europene, la care Boloș a răspuns pe spații largi.
În ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), tonul fostului ministru de la Fonduri Europene este mai degrabă pesimist.
Mecanism de stimulare și recompensă
Întrebat despre utilitatea stimulentelor salariale pentru funcționarii care lucrează cu fonduri europene, Marcel Boloș s-a pronunțat în favoarea acordării acestora.
"De la începutul fondurilor europene în România există acest mecanism de stimulare și recompensă pentru funcționarii și angajații implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană și implementarea proiectelor cu fonduri europene. Problema discuției din spațiul public revine astăzi, cu ocazia implementării PNRR.
Pe politica de coeziune, deci pe programele operaționale, acest stimulent există, nu doar pentru angajații din cadrul structurilor de gestiune fonduri europene, responsabile pentru gestionarea programelor, cunoscute generic sub denumirea de autorități de management și organisme intermediare, majoritatea fiind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării etc., dar și pentru angajații din ministere, agenții, primării, consilii județene și așa mai departe, practic orice instituție publică care implementează proiecte pe fonduri europene.
Nuanța este că în acestea din urmă, primesc sporul de până la 50%, în funcție de orele în care sunt implicați în proiect, doar angajații ce pun osul la implementarea proiectelor europene, pe lângă activitatea pe care o desfășoară în mod curent.", a explicat actualul consilier al premierului.
Boloș, pesimist în privința PNRR: Nu sunt bani pentru stimulente
"Toate aceste sporuri sunt decontate de regulă din fondurile europene destinate asistenței tehnice, deci sunt suportate din bani europeni, deci nu văd o problemă ca cei implicați și care contribuie la implementarea proiectelor, în termen, la realizarea țintelor de absorbție, dacă acestea sunt realizate, repet, sa primească acest spor decontat din fonduri europene.
Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO
Problema cu sporurile pe PNRR derivă din faptul că acestea nu sunt decontate din fondurile europene, deci există o problemă.
Dar având în vedere că majoritatea specialiștilor de care ai nevoie și pe care îi ai pe fonduri europene se află în structurile care primesc aceste sporuri, apare o problemă, pe care cred eu trebuie să o acoperi din resurse proprii.", a opinat Boloș.
"Va fi foarte greu să atragi specialiști"
"Cred că niște bani cheltuiți pentru atragerea acestor bani europeni în economia românească, în proiectele României, sunt de fapt o investiție făcută pentru aceste proiecte.
Categoric pentru implementarea a încă 30 de miliarde euro, era necesară o suplimentare de resurse și o nevoie de a crește capacitatea administrativă, atât în ceea ce privește gestionarea acestor resurse, cât și în ceea ce privește echipele de implementare a investițiilor și reformelor de la nivelul instituțiilor statului.
Problema cu PNRR-ul este alta, că acesta vine oarecum în filosofia care a fost elaborat cu crearea unui sistem de management și control paralel celui din fondurile europene clasice, din programele operaționale.
Va fi foarte greu să atragi specialiștii din structurile actuale de fonduri europene să vină să lucreze în structurile de gestiune fonduri pe PNRR, iar în ceea ce privește resursele implicate în implementarea proiectelor, se vede că avem o problemă în actuala absorbție.", a insistat ex-ministrul.
"Alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim"
"Cred că dacă PNRR-ul s-ar fi bazat mai mult pe actualele structuri de gestiune fonduri, poate am fi câștigat timp prețios, în implementarea proiectelor, dar asta e altă discuție.
Dar, ca și concluzie, susțin categoric să investim azi câteva milioane de euro, pentru a putea atrage câteva zeci de miliarde.
Gândiți-vă doar că sunt în joc peste 80 de miliarde de euro, miza sunt proiectele, dezvoltarea României și o viață mai bună pentru cetățenii ei. Nu cred că sporurile unor funcționari care lucrează pentru aceste lucruri sunt o problemă.
Dacă ar fi să fim obiectivi, cred că sunt alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim. Într-un stat unde majoritatea investițiilor publice, se bazează pe fonduri europene, cred că rolul celor care lucrează cu aceste fonduri și aceste investiții este unul foarte important.", a adăugat Marcel Boloș.
"Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări"
În ce privește chestiunea împrumuturilor prin PNRR, Boloș crede că banii sunt necesari României.
"Statele membre pot solicita împrumuturile până la 31.08.2023. Până acum, șapte țări au apelat la împrumuturi la nivelul planurilor naționale de redresare și reziliență: Cipru, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și România, dintre care doar România și Italia au solicitat întreaga valoare alocată.
PNRR-ul are clar definite intervențiile, adică investițiile și reformele care se vor finanța din tragerile de împrumut din cadrul mecanismului de redresare și reziliență.
Vorbim aici de componente precum: managementul apei – 1,4 mld. euro, păduri și protecția biodiversității 0,4 mld. euro, managementul deșeurilor – 1,2 mld. euro, transport – 2,2 mld. euro, energie – 1,1 mld. euro, digitalizare mai puțin – 60 milioane euro, sprijin pentru sectorul privat și sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare – 2,5 mld. euro, fondul local – 0,9 mld. euro, turism și cultură – 0,45 mld. euro, social și educație – 0,8 mld. euro.
Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări și finanțări în sectoarele pentru care ele au fost obținute și incluse în cadrul PNRR.
"Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR"
"De la primele discuții aferente elaborării PNRR, România a abordat strategia de a include în plan toată alocarea aferentă împrumuturilor. Problema capacității de absorbție se pune la nivelul tuturor fondurilor europene.
Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR, la care se adaugă și fondurile din viitoarele programe operaționale 2021-2027, dar nu imposibil. Pentru acest lucru este imperios necesar să creștem capacitatea administrativă de implementare a proiectelor, dar să și investim în pregătirea din timp a acestor proiecte.
Necesitatea utilizării acestor bani există, dar dacă ne uităm în detaliul fiecărei intervenții așa cum a fost ea gândită și exclud din această discuție infrastructura de transport, de apă-canalizare, de educație și altele care sunt evidente ca fiind necesare, că o dezbatere publică și o analiză mai aprofundată vizavi de efectul de multiplicare în economie a investițiilor propuse ar fi fost necesară după ce a fost hotărâtă includerea lor în plan.
Există discuția, de exemplu, vizavi de sistemele de irigații, cred că solicitarea de împrumuturi de către România pentru astfel de investiții, era absolut justificată.", a completat fostul ministru al Fondurilor Europene.
"Linia se poate trage doar la finalul mandatului"
Azi, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este Dan Vîlceanu. Are Marcel Boloș încredere în capacitatea acestuia de a gestiona PNRR?
"Domnul ministru are în față o serie de provocări importante, iar linia se poate trage doar la finalul mandatului.
Domnul Vîlceanu vine după un mandat la ministerul de finanțe, deci cred că experiența de acolo categoric l-a ajutat să înțeleagă rolul extrem de important pe care îl au fondurile europene.
La finalul anului trecut am reușit, sub coordonarea domnului premier să mișcăm împreună niște lucruri care trebuiau demult închise și cu un impact foarte mare pentru implementarea PNRR și a următorului exercițiu financiar și mă refer aici la cele două OUG-uri care reglementează cadrul de gestiune și fluxurile financiare, atât pentru PNRR, cât și pentru viitoarele programe operaționale.", a descris Boloș contextul.
"Nu avem gata structurile de gestiune PNRR"
"Să nu uităm că perioada de eligibilitate pentru PNRR a început la 1 februarie 2020, iar pentru programele operaționale la 1 ianuarie 2021.
Iată-ne la sfârșitul lunii ianuarie 2022 fără să avem gata structurile de gestiune PNRR sau autoritățile de management pentru următoarele programe operaționale, sunt lucruri pe care domnul ministru le are de făcut într-o perioadă de timp foarte scurtă pentru că ele trebuiau oarecum reglate pe parcursul anului 2021, în paralel cu procesul de elaborare a PNRR și a programelor operaționale.
Provocările cele mai mari sunt Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 și aprobarea programelor operaționale, pentru a începe să implementăm proiectele.
Nu doar domnul ministru are o misiune grea, cred că tot Guvernul României o are, iar pentru asta va trebui ca în perioada următoare lucrurile să se miște foarte foarte rapid.", a concluzionat consilierul lui Nicolae Ciucă.
