marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9631 articole
Eveniment

Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut

Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut de DIICOT. Edilul Ionel Robert Ștefan este acuzat că, împreună cu câţiva cunoscuţi, ar fi batjocorit şi traficat o fată de 13 ani dintr-o comună vecină. În iunie 2021, acest primar s-a autosuspendat din PNL. Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut ”La data de 11.02.2022, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală desfăşoară activităţi într-o cauză vizând un număr de 5 suspecţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, viol, complicitate la viol, loviri şi alte violenţe şi influenţarea declaraţiilor”, a transmis, vineri, DIICOT. Procurorii au precizat că, în perioada 2017-2018, suspecţii au traficat şi exploatat sexual în mod constant o minoră în vârsta de 13 ani. ”În vederea îngreunării anchetei penale şi împiedicării tragerii la răspundere penală a autorilor, suspecţii au întreprins demersuri constând în influenţarea declaraţiilor persoanei vătămate în faţa organelor judiciare prin oferirea de foloase patrimoniale şi exercitarea de ameninţări asupra familiei minorei. De asemenea, doi dintre suspecţi au exercitat în mod repetat acte de violenţă asupra martorului denunţător (ce au necesitat 3-4 zile, respectiv 11-12 zile de îngrijiri medicale) în scopul împiedicării sesizării organelor judiciare”, au mai precizat procurorii. Procurorul din Buftea l-a vrut în libertate Aceştia au explicat că, în cadrul audierilor, persoana vătămată a beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de Procedură Penală. Primarul Ionel Robert Ştefan a mai fost reţinut în iunie 2021 pentru viol, însă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a decis atunci ca el să fie cercetat în libertate.

Primarul din Ştefăneştii de Jos, Robert ionel Ștefan, reţinut Foto: Facebook Robert Ionel Ștefan
Angajați ai Internelor, fraudă cu vouchere de vacanță Foto: Facebook Politia Romana
Eveniment

Angajați ai Internelor, fraudă cu vouchere

Zeci de angajați ai Internelor sunt cercetați pentru fraudă cu vouchere de vacanță. Inspectoratul de Poliție Cluj a anunţat, vineri, că 60 de angajaţi din cadrul instituţiei sunt cercetaţi într-un dosar penal privind o astfel de fraudă. Angajați ai Internelor, fraudă cu vouchere de vacanță "Cu privire la informaţiile apărute în spaţiul public, în acest moment precizăm că Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea proprie a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care vizează infracţiuni de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu privire la decontul unor servicii turistice acordate cadrelor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj (...). Cercetările demarate vizează un număr de 60 de efective din cadrul Inspectoratului", se arată într-un comunicat transmis de IPJ Cluj. Potrivit sursei citate, asemenea comportamente nu sunt tolerate în cadrul instituţiei. "Menţionăm, în contextul dat, faptul că la nivelul instituţiei nu sunt tolerate comportamente sau acţiuni necorespunzătoare, care aduc atingere imaginii acesteia. Conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj acordă sprijin anchetei demarate de către unitatea de parchet, în vederea clarificării situaţiei de fapt şi deservirii intereselor justiţiei", se menţionează în comunicat. Presa locală a scris că polițiștii plecau în vacanță în străinătate, deci nu puteau folosi voucherele de 1.450 de lei. În consecință, ca să nu piardă banii banii, recurgeau la decontări false. Conform legii, polițiștii primesc vouchere de vacanță în cuantum de până la 1.450 de lei. Pentru aceasta, polițistul își alege o unitate de cazare, transmite ulterior IPJ-ului factura emisă, alături de un raport. Pompierii și jandarmii, alături de polițiști Procurorii au descoperit că o mare parte din aceste rapoarte vin prin intermediul a două agenții de turism, iar firmele care eliberau facturi nu erau acreditate în domeniu. Și firmele ar fi luat procente sau sume fixe în vederea eliberării facturilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Nu ar fi vorba doar despre polițiști, ci și despre pompieri și jandarmi, în total circa 1.000 de persoane, transmite Antena3. De altfel, azi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a transmis, citat de cluj24.ro, că ar cerceta 118 angajați ai Internelor, nu doar 60 de polițiști.

Valeriu Zgonea de la PSD a fost achitat (sursă: Facebook/Valeriu Zgonea)
Eveniment

Valeriu Zgonea de la PSD a fost achitat

Valeriu Zgonea de la PSD a fost achitat de trafic de influență. Curtea de Apel Bucureşti a dispus, vineri, achitarea fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier judeţean în Buzău într-o importantă funcţie publică.Iniţial, instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - îl condamnase, în februarie 2020, pe Valeriu Zgonea la ani de închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a admis vineri apelul şi a dispus achitarea lui, decizia fiind definitivă.Motivul invocat de Curtea de Apel este că fapta nu există, potrivit art.16 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNASÎn consecinţă, instanţa de apel a anulat şi dispoziţiile primei instanţei privind confiscarea sumei 62.143 lei."În temeiul art.421 pct.2 lit.a din C.proc.pen., admite apelul formulat de inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, împotriva sentinţei penale nr. 126/03.02.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul nr. 48938/3/2017, pe care o va desfiinţa în integralitate şi, rejudecând: În baza art.396 alin.5 Cpp rap. la art.16 alin.1 lit.a C.proc.pen. achită pe inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod de procedură penală ridică măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanţa din data de 28.12.2017 de DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti, în dosarul nr.161/P/2015, asupra contului bancar deschis la Banc Post - Sucursala Dolj, aparţinând inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan, până la concurenţa sumei de 62.143 lei. Înlătură dispoziţia de confiscare a sumei de 62.143 lei de la inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan. Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 4.000 lei, acestea urmând a rămâne în sarcina statului. Definitivă", se arată în hotărârea instanţei. Valeriu Zgonea de la PSD a fost achitat De menţionat că, imediat după ce a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, Zgonea a sesizat Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate legat de o prevedere din Codul de procedură penală, care se referă la folosirea interceptărilor în procesele penale. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinieteiPrin admiterea acelei excepţii, CCR a interzis folosirea în dosarele de corupţie a interceptărilor obţinute de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională.Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada iulie 2012 - aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi era vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite în schimbul numirii fiicei acestuia (Ionela Viorela Dobrică) în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională (CNMSI) din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.În schimbul numirii Ionelei Dobrică la şefia CNMSI, arată procurorii, Zgonea ar fi primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism şi cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna. Excursie cadou la Viena Astfel, Dobrică ar fi plătit în 2013 o excursie la Viena şi bilete la concerte pentru Zgonea."Numitul Dobrică Dumitru a organizat, pe cheltuiala SC (...) SA Pătârlagele, pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan şi concubina sa, o excursie de 4 zile la Viena, în intervalul 16.05.2013 - 19.05.2013, suportând inclusiv contravaloarea unor bilete la concerte susţinute de (...) şi (...), excursie contractată prin intermediul SC (...) SRL Buzău. (...) În vederea disimulării plăţii sejurului pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, numitul Dobrică Dumitru i-a cerut (...) să întocmească separat o factură pe numele acestuia, pe care de altfel numitul Dobrică Dumitru a achitat-o personal în numerar, iar concubina sa a fost înscrisă pe o altă factură emisă pentru SC (...) SA cu explicaţia 'prestări servicii'", se arată în rechizitoriu.Conform documentului, factura a fost întocmită în favoarea unei societăţi comerciale, cu scopul de a putea deduce ulterior cheltuielile."Despre programul sejurului, numitul Dobrică Dumitru a informat-o telefonic pe (...), acesta precizând că inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan are la Viena şi o întâlnire oficială cu nişte ambasadori. (...) De altfel, articolele de presă de la acel moment confirmau participarea inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan la concertul (...) de la Viena legat de o vizită oficială a inculpatului", se menţionează în rechizitoriu.Potrivit DNA, la data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Valeriu Zgonea, fiica lui Dobrică a fost numită în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, deşi nu avea pregătire de specialitate în domeniu.Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea, fiica lui Dobrică şi-a păstrat funcţia la nivelul administraţiei publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.Dumitru Dobrică a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, care nu a fost acceptat de către judecători. Ciolacu laudă decizia în cazul Zgonea Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat vineri că justiţia a făcut dreptate pentru Valeriu Zgonea şi "până la urmă adevărul a ieşit la lumină" în acest caz."Justiţia a făcut azi dreptate pentru Valeriu Zgonea! Ştiu că nimeni nu îi poate da înapoi timpul pierdut, sănătatea şi suferinţa îndurate în aceşti cinci ani de calvar, dar mă bucur că până la urmă adevărul a ieşit la lumină! Vali Zgonea este un om bun, un social-democrat adevărat, care nu a meritat toate aceste lucruri! Astăzi a ieşit din nou soarele, Vali!", a scris Ciolacu, pe Facebook.Curtea de Apel Bucureşti a dispus, vineri, achitarea fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier judeţean în Buzău într-o importantă funcţie publică.Iniţial, instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - îl condamnase, în februarie 2020, pe Valeriu Zgonea la 3 ani de închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a admis vineri apelul şi a dispus achitarea lui, decizia fiind definitivă.Motivul invocat de Curtea de Apel este că fapta nu există, potrivit art. 16 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală.În consecinţă, instanţa de apel a anulat şi dispoziţiile primei instanţei privind confiscarea sumei 62.143 lei.

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale (sursă: facebook/Tribunalul București)
Eveniment

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale

CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat pozitiv, vineri, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CSM.Potrivit surselor citate, decizia a fost luată cu 11 voturi "pentru".Avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii este unul consultativ. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNASMinistrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, anunţa, pe 21 ianuarie, punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. CSM ar fi de acord cu desfiițarea Secției Speciale Conform proiectului, competenţele SIIJ vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu, câte doi pentru fiecare Curte de apel."În total, 42 de procurori care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel", indica ministrul Predoiu. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinieteiProcurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel de către prim-procurorii acestor structuri.

România e țara care oferă securitate regională (sursă: presidency.ro)
Eveniment

România e țara care oferă securitate regională

România e țara care oferă securitate regională. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, statusul României s-a transformat de la ţară care primea securitate la cel de aliat care oferă securitate regională. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Atunci când România a devenit membră a NATO, situaţia economică era dificilă, forţele armate nu se aflau într-o stare foarte bună, aşa că România a intrat în NATO pentru a primi securitate, siguranţă. De atunci, ne-am schimbat, de când am preluat mandatul am început un proces de transformare, de fapt una dintre primele acţiuni pe care le-am întreprins în momentul în care am început a fost să fac consultări cu partidele politice şi să le conving să alocăm o parte semnificativă - 2% din PIB-ul nostru - pentru cel puţin zece ani pentru a moderniza forţele armate şi pentru a creşte nivelul de securitate pentru români şi pentru a ne creşte prezenţa în Alianţă. Am făcut acest lucru şi vom continua pe acest drum. România s-a transformat nu doar prin modernizarea forţelor sale armate, acesta este un proces, dar am reuşit printr-o excelentă colaborare cu ceilalţi aliaţi, cu secretarul general al NATO, să ne transformăm statusul dintr-o ţară care primea securitate într-un aliat care oferă securitate regională şi acesta este lucrul pe care îl facem. Noi credem că România este un aliat important şi credem că jucăm un rol important în această parte a Europei, dar nu avem de gând să ne oprim aici. Vom continua şi cred că rolul României va creşte în următorii ani", a spus Iohannis. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei România este foarte bine apărată şi are toate garanţiile de securitate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță. Medicul Dorin Ionescu de la Spitalul Universitar de Urgență București este principalul nume vehiculat pentru a prelua șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătătate (CNAS). În prezent, funcția de președinte interimar al CNAS este deținută de Adela Cojan, vicepreședintele instituției. PNL la CNAS: subordonatul lui Duță Dorin Ionescu a mai deținut funcția de director general al CNAS în mandatul de președinte al pedelistului Lucian Duță. Acesta din urmă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Funcția de președinte al CNAS a rămas vacantă din toamna anului trecut. Atunci, Adrian Gheorghe, numit de USR, a fost revocat din funcție de liberalul Florin Cîțu, premierul de atunci al României. Atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan. Între timp, la șefia ministerului Sănătății a fost numit pesedistul Alexandru Rafila. Funcția de președinte al CNAS a revenit liberalilor. Propunerea PNL pentru această funcție este medicul Dorin Ionescu, de la Spitalul Universitar București. Contactat de către Defapt.ro, medicul Dorin Ionescu a declarat că nu știe dacă va fi numit: "Nu cunosc acest lucru. Am auzit și eu această informație. Nu vă dau nici un răspuns." Liberalul Rareș Bogdan, asociat cu această numire, a spus pentru Defapt.ro că nu îl cunoaște pe medicul Dorin Ionescu: „Nu este zona mea, nu mă pricep deloc și nu îmi permit să fac recomenadări!”. Subaltern al lui Duță la CNAS Medicul Dorin Ionescu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila în 1990. La scurt timp după, a ajuns preparator universitar la Universitatea de Medicină. În 1995 s-a angajat la Spitalul Universitar de Urgență București ca medic specialist pe medicină internă și nefrologie. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA După aproape zece ani de activitate, Dorin Ionescu a fost numit director medical al Spitalului Universitar. A stat pe funcție până în anul 2006. Apoi s-a ocupat de coordonarea Compartimentului de Nefrologie, centrului de hemodializă și PNS dializă. În perioada 2010 - 2012, în timpul guvernării PDL, medicul Dorin Ionescu a deținut funcția de director general al Casei Naționale de Asigurăr de Sănătate. Șeful său direct a fost atunci a fost controversatul Lucian Duță, în calitate de președinte al CNAS. Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru mită Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Lucian Duță. Acuzația: în perioada 2010-2012, ar fi primit 6,3 milioane de euro de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco România. Adică de la Radu Enache și Irina Socol. Cele două firme implementau proiectul Cardului Național de Sănătate, în valoare de 18 milioane de euro. Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Lucian Duță la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București.

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei? Drumarii reclamă faptul că şoselele se fac ţăndări din cauza traficului. Însă nu par interesaţi nici măcar să încaseze amenzile pe care le aplică. Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei? Două firme au contestat procesele-verbale de amendă aplicate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În ambele cazuri, judecătorii au constatat că fapta sancţionată exista. În ambele cazuri, însă, amenzile au fost anulate. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA În ambele cazuri, CNAIR a contestat sentinţele. Primul dosar abia a intrat pe rolul Tribunalului. În cel de-al doilea, apelul a fost respins ieri, anularea amenzii fiind definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trei pacienti si-au pierdut vederea Foto: Politici de sănătate
Eveniment

Trei pacienți și-au pierdut vederea

Trei pacienți operați la ochi și-au pierdut vederea la spitalul județean Miercurea Ciuc. Ei s-au infectat cu o bacterie intraspitaliceasca (Pseudomonas aeruginosa). Alți șase pacienți au vederea afectată. Trei pacienți și-au pierdut vederea Cei trei au fost reoperaţi chiar şi după a doua intervenţie efectuată imediat după descoperirea infecţiei, dar şi-au pierdut vederea la ochiul operat. Un număr de 14 pacienţi care au fost operaţi de cataractă senilă la mijlocul lunii ianuarie, la secţia de Oftalmologie a Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, au dezvoltat endoftalmită (o inflamaţie a globului ocular), la şase dintre ei fiind identificată bacteria Pseudomonas aeruginosă, iar 13 dintre ei au fost reoperaţi. Biroul de Presă al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc a răspuns joi, la o solicitare Agerpres, că, pe lângă cei trei pacienţi care şi-au pierdut vederea, mai sunt şase pacienţi la care „s-a observat deteriorarea vederii în diferită măsură”, în vreme ce „la cinci pacienţi nu s-a deteriorat, respectiv s-a deteriorat în mică măsură vederea”. La întrebarea dacă există pacienţi care şi-au pierdut ochiul operat, răspunsul SJU a fost: „Sunt trei pacienţi la care s-a efectuat evisceraţie pentru îndepărtarea ţesuturilor necrotizate intraoculare. Această intervenţie a fost strict necesară. După efectuarea operaţiei, pacienţii nu mai au dureri şi alte simptome”. Potrivit sursei citate, „faţă de starea reinternării cu endoftalmită, starea tuturor pacienţilor s-a ameliorat”, toţi fiind în prezent externaţi. Nu se știe cine este vinovat De asemenea, Biroul de presă al SJU a informat că ancheta internă a fost finalizată, dar că nu a fost identificată sursa infecţiei. „De la ultima comunicare a spitalului (în data de 19 ianuarie – n.r.), probele de suprafaţă, precum şi probele de aeromicrofloră, tegumente şi exudate nazale recoltate de la personal, de pe instrumente chirurgicale, materiale şi produse utilizate au ieşit negative”, se arată în răspunsul transmis Agerpres. În luna ianuarie, conducerea spitalului informase că bacteria Pseudomonas aeruginosa a fost identificată într-o soluţie oftalmică folosită în timpul operaţiei, nefiind găsită sursa contaminării. Biroul de Presă al SJU a mai informat că „ancheta internă a identificat totodată probleme de trasabilitate, procesare şi sterilizare a instrumentarului utilizat în intervenţiile chirurgicale”. Drept urmare, se specifică faptul că au fost dispuse o serie de măsuri, cum ar fi revizuirea protocoalelor de curăţenie şi dezinfecţie, cât şi cele de sterilizare la nivelul spitalului, controale efectuate la blocurile operatorii, au fost curăţate şi dezinfectate toate suprafeţele din blocul operator oftalmologic, cât şi încăperile anexe şi a fost realizată o dezinfecţie prin nebulizare a întregului bloc operator. De asemenea, se mai arată că „au fost revizuite registrele de operaţii, registrele de sterilizare, cât şi procedurile operaţionale privind curăţenia-dezinfecţia şi sterilizarea la nivelul secţiei Oftalmologie, s-a reorganizat circuitul în camera de sterilizare proprie a secţiei Oftalmologie. Au fost realizate mai multe întâlniri/instructaje cu personalul secţiei în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor acestora privind activităţile de curăţenie/dezinfecţie/sterilizare”. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu În răspunsul primit se mai precizează că, „pentru termen mediu şi lung, s-a schiţat un plan de reorganizare şi modernizare a întregii secţii de Oftalmologie”. Nimeni nu a fost sancționat Conform aceleiaşi surse, „ca urmare a anchetei interne a spitalului nu s-au stabilit sancţiuni şi s-au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate„. Biroul de Presă al SJU Miercurea Ciuc a emis, joi, şi un comunicat de presă pe acest subiect, în care managerul spitalului îşi exprimă regretul pentru situaţia creată şi compasiunea pentru pacienţii afectaţi. „Ne exprimăm regretul pentru situaţia ivită şi compasiunea pentru pacienţii afectaţi. Ceea ce s-a putut face din punct de vedere medical şi omeneşte s-a făcut pentru ei şi ţinem legătura în continuare cu pacienţii şi aparţinătorii lor. Această situaţie este una fără precedent. Pe secţia Oftalmologie s-au efectuat până acum mai multe mii de operaţii de cataractă senilă fără probleme. Faptul că majoritatea probelor biologice au ieşit negative ne-a dus la concluzia unei posibile erori în procesul de pregătire a intervenţiilor, de aceea am revizuit protocoalele de sterilizare, circuitele din sala de sterilizare şi vom continua acest proces cu reorganizarea blocului operator a secţiei pentru a crea condiţiile optime pentru siguranţa pacienţilor”, a declarat dr. Konrád Judit, managerul spitalului, citată în comunicatul de presă.

Chirica trage Poliția în dosare penale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica trage Poliția în dosare penale

Chirica trage Poliția în dosare penale. Dosarul care a dus la suspendarea de facto a primarului cuprinde o ciudăţenie. Aceasta denotă o posibilă practică ilegală a instituţiei în recepţiile făcute la investiţii imobiliare. Chirica trage Poliția în dosare penale Unul dintre martorii audiaţi de DNA este poliţistul local Adrian Hriţcu, de la Serviciul Control Urbanism. În octombrie 2014, acesta a semnat procesul-verbal de recepţie a blocului Flux din Tătăraşi. Deşi imobilul fusese construit fără respectarea autorizaţiei de construire. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA În faţa procurorilor, poliţistul local a susţinut că a recepţionat doar nivelurile autorizate. Iar pentru celelalte a aplicat o sancţiune, opt zile mai târziu. Întrebat de anchetatori dacă a mai participat la astfel de recepţii, poliţistul a răspuns afirmativ, dar fără a exemplifica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3 (sursă: humanitas.ro)
Eveniment

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3

Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3. Postul de televiziune Antena 3 şi Mihai Gâdea au pierdut procesul cu Gabriel Liiceanu. Părţile pârâte trebuie să îi plătească acestuia 20.000 de euro, daune morale, dar şi alte cheltuieli de judecată în valoare de peste 6.000 de lei, relatează adevarul.ro. Curtea de Apel Bucureşti a dat sentinţa miercuri, dar care nu este una definitivă. Sentinţa executorie poate fi atacată la apel la Curtea de Apel Bucureşti, relatează comisarul.ro. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu ”Obligă pârâţii în solidar la plata către reclamant a sumei de 20.000 de euro cu titlu de daune morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate. Obligă intimaţii pârâţi în solidar la plata către apelantul-reclamant a sumei de 6.020 lei, cheltuieli de judecată. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie!”, se arată în sentinţă. Gabriel Liiceanu a câștigat procesul cu Mihai Gâdea și Antena 3 Gabriel Liiceanu este în proces cu Antena 3 şi Mihai Gâdea de la sfârşitul anului 2019. Iniţial, Tribunalul Bucureşti a stabilit ca pârâţii să plătească 1.000 de euro, daune morale. Liiceanu l-a acuzat pe Mihai Gâdea că în timpul emisiunii Sinteza Zilei de pe data de 16 aprilie 2019, a făcut ”acuzaţii mincinoase şi declaraţii denigratoare şi defăimătoare”. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Acesta s-a simţit denigrat după ce Gâdea a susţinut că Liiceanu şi-ar fi bătut soţia gravidă. „Domnu’ Liiceanu, mie mi-ar fi fost foarte ruşine să fiu în locul dumneavoastră pentru relatarea din interviul, cred că din revista Psihologia, a fostei dumneavoastră soţii, ştiţi la ce mă refer… S-o bateţi în luna a nouă… D’asta v-a părăsit, nu?”, a spus Mihai Gâdea în emisiunea Sinteza Zilei.

Zilei Independenţei Naţionale a României (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis

Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis și a secretarului general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.Potrivit sursei citate, cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi apoi vor susţine o conferinţă de presă comună. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluSecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Vizită importantă a președintelui Klaus Iohannis Elemente de tehnică militară ale detaşamentului SUA, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, ajung la baza de la Mihail Kogălniceanu. TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, cărora li se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc.). Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAPentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.

Becali nu mai ascultă muzică Foto: Inqaum/ Octav ganea
Eveniment

Becali nu mai ascultă muzică

Becali nu mai ascultă muzică întrucât dracii îi furau gândul. Patronul FCSB a dat un interviu la postul Patriarhiei, Trinitas TV, sub titlul „Becali, om al faptelor”, în care a explicat de ce nu mai merge la restaurant sau la petreceri. Becali nu mai ascultă muzică ”Mi-a fost botezată nepoata. Am fost la biserică și am zis: ”Bă, vă supărați, dar eu vă zic la revedere, eu nu mai merg. Nu mai pot să suport muzica, nu mai pot. Și populară, nu mai pot să o suport.”. Eu nu mai făceam nici ”Cuvine-se cu adevărat”, nici ”Iisuse Hristoase acatistul”. Cântam lui Hristos! Și nu mai cântam Psalmii, nu mai fredonam. Că eu, de când mă scol, fredonez psalmi, cânt Maicii Domnului, ”Cuvine-se cu adevărat”, ”Doamne, Iisuse Hristoase”, cânt încontinuu eu. Bă, am început să fredonez ”Marie și Mărioară ia un par de mă omoară”. Nu cântam, fredonam în mintea mea. Mi-au furat dracii gândul și au zis: ”Bă, tu cânți psalmi? Îți dau pe Maria Ciobanu ca să uiți, să nu-i mai ai!”. Vezi cum face? Eu nu mai suport muzică, nu mai suport muzică! L-am întrebat pe un părinte că nu mai suport muzica, nici populară. A zis: ”domnule Gigi, știi care e treaba. Mergeai cu Trabantul, acum ai început să mergi cu Mercedesul, nu îți mai convine cu Trabantul”. Adică, cu alte cuvinte, Mercedesul e muzica îngerească, ascult muzică când intru în biserici și acum, mă furnică tot. Cel mai mult și cel mai mult, adică cea de zi cu zi, dar este o cântare când am auzit-o... O auzisem de multe ori, dar prima dată stăteam în mașină, cântam o oră, două, cântam, țipam, urlam și curgeau lacrimile șuvoi: ”Catavasiile Floriilor”! Cea mai frumoasă cântare din lume. Nu există mai frumoasă cântare decât ”Catavasiile Floriilor”. Dar, cea mai frumoasă cântare de zi cu zi, care o iubesc eu, este ”Heruvicul”. Țip și urlu și zic: ”Crezut-am, pentru aceea am grăit”. Bubuie lacrimile de tot”, a relatat Gigi Becali. Citește și: PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști: un ziarist de la partid, un ex-parlamentar penal sau un pensionar special de la DIPI

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști, printre care Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al guvernului Dăncilă Foto; Inquam/ Octav ganea
Eveniment

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști

PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști: pe site-ul instituției a apărut lista membrilor „provizorii” a consiliului de administrație a Registrului Auto Român. În CA-ul RAR îl găsim pe Nelu Barbu, fost prezentator meteo și, ulterior, purtător de cuvânt al guvernului Dăncilă. După căderea guvernului Dăncilă, el a ajuns angajatul PSD, unde câștiga 8.500 de lei pe lună, potrivit declarației de avere. PSD a umplut CA-ul RAR de sinecuriști Din acest consiliu mai face parte Gigi Giurcan, fost ofițer la direcția de informații a ministerului de Interne (DIPI), în județul Călărași. Giurcan este acum pensionar special și primește o pensie de circa 9.400 de lei pe lună. În plus, el predă la universitatea de științe agronomice, filiala Călărași. Straniu este faptul că, în 2021, soția sa făcea parte din conducerea USR Călărași. Tot în CA-ul RAR se află Bogdan Mîndrescu, șef de cabinet al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze, care sprijină obiectivele de modernizare ale armatei chineze prin asigurarea accesului acesteia la tehnologii și expertiză avansate. O slujbă bună pentru penali Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, l-a plasat aici și pe ex-senatorul PSD Narcis Chisăliță. În 2020, a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție privind taxe pentru protecție politică. El era acuzat de „comiterea unei infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”. În sfârșit, tot din conducerea RAR va face parte și fostul deputat PSD Andrei Dolineaschi. RAR este organismul tehnic de specialitate desemnat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca autoritate competentă în domeniul vehiculelor rutiere, siguranţei rutiere, protecţiei mediului înconjurător şi asigurării calităţii. În 2020, un membru al CA al RAR a câștigat 147.000 de lei net. Năsui: „Puși acolo ca să sifoneze” Deputatul Claudiu Năsui a scris, azi, despre aceste numiri. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Noii membri ai consiliului de administrație al Registrului Auto Român (RAR) arată ca lista PSD-PNL pentru alegeri. Sau ca lista dintr-un comunicat de presă DNA. I-au pus acolo pe directorul de cabinet al lui Sorin Grindeanu, purtătorul de cuvânt al Vioricăi Dăncilă, consilierul lui Mihai Tudose, foști parlamentari și aleși locali ai PSD sau funcționari publici. Statul român e plin de astfel de agenții și întreprinderi căpușate de vechea clasă politică. Fiecare are un consiliu de administrație în care se plantează sistematic oamenii de partid. De la funcționari publici până la clienți politici și chiar secretari de stat. Puși acolo doar să sifoneze banii publici”, a scris Năsui.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră