PSD și AUR au făcut din Oana Gheorghiu cea mai înjurată femeie din România. Limbaj vulgar, misogin
Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan, a devenit ținta celor mai vulgare comentarii pe rețelele sociale în ultimele săptămâni. După ce a fost invitată la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Gheorghiu a fost potopită de sute de comentarii misogine, obscene și violente pe rețele sociale. Polarizare puternică online Comentariile apărute la postările de pe Threads ale DeFapt.ro (dar și pe alte rețele sociale) despre vicepremierul Oana Gheorghiu arată o polarizare puternică a publicului online. În jurul intervențiilor sale publice – mai ales cele legate de companiile de stat, posibile sesizări penale și conflictul politic cu PSD – s-a format un val consistent de reacții negative, ironice sau agresive. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” O parte dintre comentatori contestă competența sa administrativă, alții îi atacă trecutul din zona ONG-urilor, iar unii merg spre acuzații conspiraționiste sau atacuri personale. Grindeanu a dat tonul Tema dominantă din comentariile negative este ideea că Oana Gheorghiu ar fi „depășită” de funcția guvernamentală și că ar face „spectacol” politic. La postările despre verificările din companiile de stat și despre intenția de a sesiza procurorii, numeroși utilizatori au susținut că vicepremierul „face doar circ mediatic”, „se victimizează” sau „vânează adversari politici”. Formula „a venit să bage lumea la pușcărie” apare recurent în reacții, mai ales după disputa publică cu liderul PSD Sorin Grindeanu. În multe comentarii, criticile sunt formulate într-un limbaj extrem de dur. Utilizatori ai platformei Threads o descriu pe Gheorghiu drept „habarnistă”, „marionetă”, „influenceriță ajunsă vicepremier” sau „activistă fără experiență”. Alte comentarii sugerează că aceasta ar încerca să transforme instituțiile statului în instrumente politice. După declarațiile privind consultările cu procurorii pentru redactarea unor eventuale sesizări, au apărut reacții de tipul: „Ăștia caută dosare înainte să existe infracțiuni”, „justiție comandată politic”, „au început epurările”. „Dăruiește Viață”, temă de atac Un alt tip de comentarii negative vizează activitatea sa anterioară din societatea civilă și asocierea cu ONG-ul „Dăruiește Viață”. În multe reacții, utilizatori ostili susțin că notorietatea obținută prin construirea spitalului pentru copii ar fi fost „folosită politic”. Apar frecvent formulări precum „ONG-istă globalistă”, „activistă progresistă” sau „sorosistă”, etichete utilizate în spațiul online românesc împotriva persoanelor percepute drept apropiate de mediile reformiste sau pro-occidentale. ONG versus Guvern O parte dintre comentatori contestă inclusiv legitimitatea sa morală. La unele postări, utilizatori afirmă că „nu a fost aleasă de nimeni”, că „nu reprezintă electoratul” sau că „a intrat în guvern pe ușa din spate”. În jurul acestor teme apare și ideea că oameni veniți din ONG-uri „nu înțeleg administrația” și că guvernarea ar trebui lăsată „profesioniștilor politici”. Deși astfel de reacții sunt tipice polarizării online, ele sunt exprimate adesea într-un registru emoțional foarte puternic. Mai multe comentarii negative au apărut și după conflictul public cu PSD și cu Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a acuzat-o pe Oana Gheorghiu de „bolșevism”, după declarațiile despre colaborarea cu procurorii. Formularea a fost preluată și amplificată în comentarii, unde unii utilizatori au scris că vicepremierul ar avea „mentalitate securistă”, că „vrea dosare politice” sau că „visează arestări”. Alții au făcut comparații cu perioada comunistă sau cu „statul paralel”, expresii devenite frecvente în retorica politică online din România. Misoginism în termeni vulgari Se observă și o dimensiune misogină în multe dintre comentarii. Spre deosebire de criticile adresate unor politicieni bărbați, o parte dintre mesajele la adresa Oanei Gheorghiu fac referire la aspectul fizic, tonul vocii sau expresiile faciale. Unele comentarii folosesc diminutive ironice sau formule paternaliste de tipul „doamna să stea liniștită”, „să se întoarcă la ONG-uri” ori „nu e de guvernare”. Astfel de reacții apar frecvent în discuțiile politice online care implică femei aflate în poziții de putere. „Sistemul progresist” lovește din nou În alte comentarii apare suspiciunea că vicepremierul ar face parte dintr-o „rețea” politică sau ideologică. Utilizatori ostili vorbesc despre „oamenii lui Bolojan”, „rețeaua ONG-urilor”, „gruparea USR” sau „sistemul progresist”. De multe ori, aceste acuzații nu sunt susținute cu argumente concrete, ci funcționează mai degrabă ca sloganuri identitare, menite să delimiteze tabere politice antagonice. Sunt și critici moderate Pe lângă atacurile directe, există și numeroase comentarii ironice. Unii utilizatori fac glume despre „DNA-ul de pe Threads”, „procurorii TikTok” sau „justiția pe social media”. Alții postează meme-uri și emoji-uri menite să ridiculizeze mesajele vicepremierului. Totuși, comentariile negative nu sunt uniforme. Unele exprimă critici politice articulate, legate de separația puterilor în stat sau de rolul unui vicepremier în raport cu anchetele penale. Există utilizatori care spun că declarațiile despre consultarea procurorilor pot crea impresia unei interferențe între executiv și justiție. Alte comentarii contestă eficiența unei campanii de reformă a companiilor de stat și susțin că asemenea inițiative sunt „doar PR”. Contraatacul comentariilor favorabile În același timp, multe dintre reacțiile negative sunt contrabalansate de comentarii favorabile. La postările despre conflictul cu PSD, numeroși utilizatori au apărat-o pe Oana Gheorghiu și au criticat dur conducerea social-democrată. În unele cazuri, comentariile pro-Gheorghiu au devenit chiar dominante. De exemplu, după atacurile lui Sorin Grindeanu, mai multe reacții populare de pe Facebook îl ironizau pe liderul PSD și o felicitau pe Oana Gheorghiu pentru inițiativele privind companiile de stat. Din punct de vedere sociologic, reacțiile de pe Threads reflectă dinamica actuală a discuțiilor politice online: polarizare accentuată, emoționalizare și personalizare a conflictului. O Românie fracturată Comentariile negative de la postările DeFapt.ro nu sunt doar reacții spontane la o persoană publică, ci și indicatori ai unei fracturi politice și culturale mai largi. Pentru o parte a publicului, Oana Gheorghiu simbolizează ideea de reformă și luptă împotriva rețelelor politice tradiționale. Pentru adversarii săi online, ea reprezintă însă intrarea activismului civic în zona executivă și o amenințare la adresa unor echilibre politice deja existente.
