sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2299 articole
Eveniment

Cum se face Germania de râs

Cum se face Germania singură de râs: un ziarist german relatează cum, acum o săptămână, Berlinul refuza ferm să mai trimită blindate Ucrainei, dar după câteva zile s-a răzgândit. El se referă la situația blindatelor Dingo - un vehicul de transport al infanteriei produs în Germania, capabil să facă față minelor, cu autonomie de 1.000 km și viteză maximă de 90 km/h - pe care guvernul Scholz a refuzat, inițial, să le doneze Kievului. Însă, acum două zile, Berlinul și-a schimbat atitudinea și a decis să trimită 50 de mașini blindate către Ucraina. Franța a donat vehicule blindate Dingo încă din iulie. Cum se face Germania de râs „Saga blindatelor „Dingo” este încă un exemplu al modului în care guvernul german, atunci când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina, opune rezistență și vine cu tot felul de scuze că nu poate face mai mult – până când în cele din urmă, când presiunea devine prea mare, iese din peșteră și face mai mult”, a scris jurnalistul Hans von Burchard pe Twitter. El lucrează la Politico. It's incredible. In my interview last Friday, I asked Defense Min Lambrecht why Berlin doesn't deliver at least armored vehicles like the "Dingo" to Ukraine — as France does.Lambrecht insisted ?? could not spare a single Dingo. Under pressure, she now agreed to send 50 [Thread]— Hans von der Burchard (@vonderburchard) September 15, 2022 Von Burchard arată că, acum o săptămână, i-a luat un interviu ministrului german al Apărării, Christine Lambrecht, și a întrebat-o de ce Germania nu trimite blindate Dingo spre Kiev, întrucât Franța a făcut deja o astfel de donație. Lambrecht i-a spus însă că Germania nu poate renunța la aceste mașini blindate. Iată cum relata Politico, la 11 septembrie, discuția cu Lambrecht: „În interviu, Lambrecht a susținut că a depus un jurământ că va asigura în orice moment capacitățile de apărare ale Germaniei. Mai mult, ea a dat vina pe politicile bugetare (…) ale guvernelor anterioare, argumentând că multe dintre vehiculele pe care le deține armata pe hârtie nu sunt operaționale în realitate. „Mi-ar plăcea foarte mult să pot oferi mult mai mult Ucrainei. Dacă bugetul armatei germane nu ar fi fost atât de redus în anii aneriori, asta ar fi fost posibil. Dar aceasta este acum consecința unor economii iresponsabile", a spus ea”. Lambrecht a reluat acest refuz, precum și argumentele, o zi mai târziu. „Ce spune acest episod despre argumentele Berlinului?” Însă, joi, tot Lambrecht a anunţat trimiterea a încă două lansatoare de rachete multiple Mars-II către Ucraina, precum şi a 200 de rachete și a 50 de vehicule de teren de tip Dingo. „Este important pentru mine să precizez clar că aceste livrări nu vor slăbi Bundeswehr-ul (armata germană)”, a subliniat ea. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA „Acest lucru chiar mă face să mă scarpin în cap: de ce guvernul Scholz trebuie întotdeauna să aștepte până când presiunea devine insuportabilă? De ce nu pot fi, pentru o dată, înaintea curbei? Și ce spune acest episod despre celelalte argumente ale Berlinului că nu pot furniza mai multe arme?”, s-a întrebat retoric von Burchard.

Cum se face Germania de râs Foto: Twitter
Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina Foto: twitter
Eveniment

Rusia recrutează pușcăriași trimită frontul din Ucraina

Întrucât nu mai găsește voluntari pe care să-i trimită să lupte împotriva forțelor Kievului, Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina. Ei vor lupta alături de mercenarii Wagner și sunt racolați de cel supranumit „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin. Rusia recrutează pușcăriași ca să-i trimită pe frontul din Ucraina Gruparea Wagner acționează, de facto, pe cont propriu în Ucraina, nefiind, se pare, sub controlul armatei ruse. De fapt, forțele Kremlinului în Ucraina sunt un amestec căreia îi lipsește coordonarea: aici luptă militari cu contract, mercenari Wagner, forțele militare ale republicilor separatiste din Ucraina și trupe din Garda Națională. For the first time, a video emerges of a recruitment talk for Wagner by Prigozhin in a Russian prison camp. Absolutely bonkers. “Nobody goes back behind bars. If you serve six months, you are free. If you arrive in Ukraine and decide it’s not for you, we execute you.” pic.twitter.com/9rlAbhKaQW— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 14, 2022 Oligarhul Evgheni Prigojin a apărut într-un videoclip care a ajuns viral pe rețelele sociale și în care se vede cum recrutează deținuți pentru gruparea Wagner. În această filmare, un individ care pare a fi Prigojin - compania sa a dat un răspuns ironic la întrebarea dacă Prigojin este cel din filmare, fără să nege sau să confirme - le spune pușcăriașilor că vor fi liberi dacă supraviețuiesc șase luni pe frontul ucrainean. În schimb, cei care se predau sau dezertează vor fi împușcați. În discursul său către deținuți el le spune că sunt trei păcate capitale: dezertarea, să consume alcool sau droguri și să aibă contacte sexuale cu femeile, bărbații, animalele și flora locală. Full English translation of the video purporting to show Yevgeny Prigozhin recruiting Russian prisoners to fight in Ukraine as part of Wagner private military company. Absolutely bonkers if it's really him. pic.twitter.com/PcTzALLRRs— Mary Ilyushina (@maryilyushina) September 14, 2022 Prigojin mai arată că recrutează din iunie, persoane cu pedepse mari, recidiviști, dintre care unul, de 52 de ani, avea de stat la închisoare 30 de ani, dar „a murit ca un erou”. Rusia este nevoită să recruteze astfel militari, întrucât Putin refuză să declanșeze o mobilizare generală. Canalele propagandei rusești laudă deja recrutarea deținuților. „Realizatorul Nikita Mikhalkov, câștigător al Oscarului, un naționalist care găzduiește o emisiune săptămânală pe o televiziune de stat, a prezentat în august un condamnat care a murit în regiunea Donbas din Ucraina, după ce i s-a acordat o eliberare anticipată”, arată Bloomberg. Bucătarul lui Putin a cunoscut pușcăriile sovietice Evgheni Prigojin, numit și „Bucătarul lui Putin” este un fost puşcăriaş pe vremea Uniunii Sovietice reconvertit în om de afaceri sub regimul Putin. El a fost remarcat iniţial de presa rusă servindu-l la masă pe liderul de la Kremlin, în 2001. Anchetele anti-corupţie desfăşurate ulterior au descoperit că Prigojin a evoluat de la statutul de ospătar la cel de livrator preferat de mâncare pentru instituţii de stat. Mâncarea mizerabilă oferită soldaților ruși din Ucraina pare a fi fost cumpărată de la firmele bucătarului lui Putin. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă În afară de servicii de catering, Prigojin s-a ocupat şi de formarea unei reţele de personaje fictive online care să laude regimul Putin atât în ţară, cât şi în străinătate. El ar deţine şi compania militară privată Wagner, reperată în diferite ţări unde statul rus are interese pe care nu şi le poate susține la vedere, cum ar fi Ucraina, Venezuela, Siria, Libia şi în alte ţări din Africa.

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice
Eveniment

Ce obține Putin folosește arme nucleare

Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare: efectele militare sunt minime, dar el speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată, arată o analiză The Economist. Publicația britanică reia acest subiect pe fondul înfrângerilor suferite de armata rusă în regiunea Harkov. Pe canalele de propagandă ale Kremlinului, mai ales la televiziunea publică, s-au reluat afirmațiile că Rusia ar trebui să folosească arme nucleare. Discuția a fost mult mai intensă în primele 2-3 luni de după invazie, când forțele invadatoare au eșuat în tentativa de a ocupa Kievul. În aprilie, șeful CIA, William Burns, a lansat un avertisment îngrijorător, în cadrul unui discurs ținut la Georgia Tech: un Putin disperat ar putea folosi arme atomice „tactice”, adică de dimensiuni relativ mici. Rusia ar avea sub 2.000 de asemenea arme nucleare. SUA deține circa 100 la bazele din Europa. În mai, armata rusă a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad. Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice The Economist scrie că utilitatea pe front a armelor nucleare tactice este discutabilă, de vreme ce rachetele de mare precizie pot distruge posturi de comandă și bunkăre. Rusia nu prea mai deține însă rachete de mare precizie și, când le-a folosit, adesea ele și-au ratat ținta. Foto: The Economist/ Bulletin of Atomic Scientists „Dar armele nucleare tactice nu ar fi un substitut viabil: ar trebui folosite într-un număr imens pentru a produce un efect militar de durată. Un studiu al scenariilor unui război India-Pakistan concluzionează că o bombă nucleară de cinci kilotone ar putea distruge până la 13 tancuri, dacă acestea ar fi dispersate. În orice caz, Rusia a demonstrat o abilitate foarte mică de a localiza și lovi ținte în mișcare. Teama este mai puțin că Rusia le va folosi nu pentru câștiguri pe câmpul de luptă, ci drept instrumente de constrângere. Christopher Chivvis, care a fost cel mai important oficial al serviciilor secrete americane în Europa între 2018 și 2021, spune că, în diferite jocuri de război desfășurate după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, experții occidentali și ofițerii militari care jucau rolul Rusiei au ales uneori să efectueze teste nucleare sau detonări la mare altitudine, care interferează cu comunicațiile pe o zonă largă”, scrie The Economist. În acest fel, un oraș ca Oslo ar rămâne fără lumină și fără comunicații. Publicația apreciază că Rusia ar putea lovi baze ucrainene la Marea Neagră, de exemplu, pentru a teroriza Ucraina. Th Economist apreciază că pierderea Crimeei l-ar putea determina pe Putin să folosească arma nucleară. Cine controlează valiza nucleară „Trei oficiali poartă Cheget sau servieta nucleară, care transmite ordine forțelor de rachete: Putin, Serghei Șoigu (ministrul apărării) și generalul Valeri Gherasimov (șeful Statului Major). Există informații că două din cele trei terminale trebuie să trimită un cod pentru ca o comandă să fie valabilă. Dacă un ordin atât de important ar fi ignorat sau respins, ar putea avea un efect fatal asupra autorității lui Putin”, mai explică The Economist. Citește și: Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun. Șmecheriile guvernului rus pentru a nu plăti compensații propriilor soldați Însă mai mulți oficiali din Vest și din Ucraina consideră că dacă Putin va folosi o armă nucleară, populația Ucrainei se va mobiliza și mai puternic, NATO ar putea trimite experți militari în zonele afectate de radiații, iar China și India s-ar putea îndepărta de Rusia.

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Foto: Twitter
Eveniment

Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale

Răniții ruși din Ucraina sunt dați afară din spitale și trimiși acasă cu transportul în comun, arată un memoriu publicat pe canalul rusesc de Telegram „Comunitatea rusă ZOV”. Memoriul a fost trimis către minsiterul rus al Apărării. Semnatarii fac apel și la procurorul general al Rusiei, cerându-i să analizeze situația. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună Răniții ruși din Ucraina: dați afară din spitale Iată ce semnalează memoriul soldaților ruși răniți în Ucraina: Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina nu li se plătesc toate sumele datorate, stabilite prin contract: asigurări și plățile stabilite suplimentar de Președintele Rusiei. Această încălcare este larg răspândită, confirmată de conturile personale ale membrilor serviciului și de fotocopiile documentelor disponibile.Spitalele militare refuză să înregistreze rănile militarilor cu contract pentru a emite „Certificate de Formular 100”. Adesea ele reduc prejudiciul cauzat de răni prin transferarea lor în categoria bolilor cronice legate de vârstă sau prin înlocuirea gradului de severitate al acestora. De exemplu, spitalele consemnează răni închise în loc de fracturi sau osteocondroză în loc de comoție. Comoțiile au devenit cea mai neînregistrată leziune – certificatele pentru contuzii sunt refuzate practic tuturor militarilor.Cazurile de răniți netratați, externați din spitale fără documente sau bani pentru a merge în localitatea de reședință au devenit larg răspândite! Oamenii sunt nevoiți să petreacă noaptea în stațiile de transport în comun, gări și cunoscuți întâmplători, cerșind și cerând bani pentru a se deplasa în localitatea de reședință și tratament suplimentar.Militarilor cu contract care au fost răniți în Ucraina și au ajuns în localitatea de reședință li se refuză tratament suplimentar în spitalele militare din localitatea de reședință, întrucât nu mai sunt militari. Autorii memoriului spun că au ezitat să facă publice aceste fapte, pentru a nu afecta „operațiunea specială” din Ucraina, dar situația a devenit intolerabilă. Ei cer acum pedepsirea penală a celor care au încălcat contractele cu militarii. The pro-Russian telegram channel "Russian Community ZOV" published their letter to the Ministry of Defense. They describe their concern about how fighters participating in the "Special operation" are treated.Also available at @wartranslated:https://t.co/ftDabf8Vid— Volodymyr Tretyak ?? (@VolodyaTretyak) September 14, 2022 Presa occidentală relatează de mai multe zile că Rusia își plătește cu întârziere soldații de pe front. Majoritatea celor prezenți în Ucraina sunt înrolați din regiuni sărace și au ajuns militari cu contract datorită ofertei financiare.

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat Foto: Twitter
Eveniment

Economia Ucrainei duce prost, s-a stabilizat

Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat, arată analize publicate în aceste zile de Bloomberg și Wall Street Journal. Uniunea Europeană a promis, zilele trecute, un nou ajutor de cinci miliarde de euro, acces la piețele sale și desființarea taxelor de roaming - în condițiile în care milioane de refugiați ucraineni se află în spațiul Uniunii. În plus, 100 de milioane de euro vor merge spre refacerea școlilor distruse. Însă mai mulți analiști remarcă faptul că pachetul de ajutor financiar promis inițial Ucrainei de UE a fost achitat în foarte mică măsură. Economia Ucrainei o duce prost, dar s-a stabilizat „Economia Ucrainei, deși suferă, se stabilizează după prăbușirea profundă cauzată de război, datorită unei combinații de acțiuni politice rapide, rezistență militară și răspuns flexibil al întreprinderilor ucrainene (…) Creșterea economică și victoriile de pe front ridică moralul în țară”, scrie Wall Street Journal. Publicația oferă exemplul unui serviciu privat de curierat din Ucraina, Nova Poshta. Când a început războiul, veniturile ei au scăzut la 2% din nivelul de dinainte de război. Acum, sunt la 90% din nivelul de dinainte de război. Totuși, datele arată că PIB-ul Ucrainei se va prăbuși, în acest an, cu 30%. Trupele ruse au ocupat nucleele industriei și agriculturii ucrainene, au blocat porturile Mării Negre pe care se bazează exporturile ucrainene și au bombardat fabrici, rafinării de petrol și alte elemente de infrastructură. Milioane de ucraineni au devenit refugiați în interiorul țării și în întreaga Europă, iar șomajul scade lent de la un vârf de 35%. „PIB-ul Ucrainei s-a redus cu 15,1% în primul trimestru al anului 2022, comparativ cu primul trimestru din 2021. În al doilea, s-a redus cu 37%. Contracția anuală a PIB-ului va fi de aproximativ 33%, potrivit estimărilor guvernamentale. Șomajul este la nivelul Marii Crize Economice. Pagubele totale cauzate de război infrastructurii și locuințelor ucrainene au fost estimate săptămâna trecută într-un raport al Băncii Mondiale la 97,4 miliarde de dolari. Același raport estimează pierderile totale din închiderea afacerilor la 252 de miliarde de dolari”, scrie Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. Guvernul are un deficit de cinci miliarde USD/ lună Veniturile fiscale din Ucraina acoperă acum doar 40% din cheltuielile guvernamentale. Ministerul de Finanțe spune că necesită aproximativ 5 miliarde de dolari (2,5% din PIB-ul de dinainte de război) în ajutor extern pe lună pentru a acoperi cheltuielile nemilitare. Până în prezent, însă, Ucraina a primit ajutor de 17,5 miliarde de dolari, aproximativ jumătate din suma promisă de partenerii internaționali – și cu mult sub nevoile guvernului. „Guvernul a redus temporar taxele comerciale și a suspendat taxele pe vânzări și taxele de import, oferind un stimulent fiscal și ușurând importurile de bunuri de larg consum în cea mai întunecată oră. Kievul a restabilit treptat impozitele pe măsură ce activitatea economică s-a stabilizat”, arată Wall Street Journal. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, spune că țara are nevoie urgentă de reconstrucția locuințelor și infrastructurii diustruse, înainte de a începe iarna. Ferguson apreciază, pentru Bloomberg, că sunt și semne bune: exporturile de cereale s-au reluat, iar Ucraina ar putea vinde energie către UE. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” UE întârzie ajutorul promis Și Wall Street Journal, și Bloomberg, critică UE pentru că întârzie ajutorul financiar promis Ucrainei. „Aliații occidentali ai Ucrainei, în special Uniunea Europeană, întârzie să trimită finanțarea promisă pentru uriașul deficit bugetar al guvernului, lăsând Kievul să se bazeze în mod periculos pe tipărirea banilor de către banca centrală. Acest lucru a contribuit la o inflație de peste 20%”, scrie WSJ. We will empower ?? to make the most of its potential.Building on the success of the solidarity lanes to ensuring seamless access to the Single Market.Bringing Ukraine into our ?? free roaming area.I am going to Kyiv today to discuss all this with President @ZelenskyyUa pic.twitter.com/uYxf41CIr6— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 14, 2022 „Europenii sunt principalii vinovați. UE a promis Ucrainei nouă miliarde de euro în sprijin bugetar în mai, dar doar aproximativ un miliard a fost plătit. (…) Inflația, care era la început de an la 10%, este acum la 24% și este în creștere. Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la 25%, dar a fost, de asemenea, obligată să devalorizeze hrivna cu 25% față de dolar”, explică și Niall Ferguson, în Bloomberg.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

SUA trimit noi arme în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

SUA trimit noi arme în Ucraina

SUA trimit noi arme în Ucraina. Statele Unite constată "o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene", angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, şi vor anunţa un nou ajutor militar "în zilele următoare", a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. SUA trimit noi arme în Ucraina "Îl las pe preşedintele Zelenski (...) să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică", a mai spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă. "Vom continua să-l sprijinim", a spus el, adăugând: "Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi". Avertizând în acelaşi timp: "Este război, iar războiul este imprevizibil". Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei "O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni şi luni s-au dovedit importante şi eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă", a adăugat John Kirby. "Veţi vedea o altă componentă de asistenţă militară în următoarele zile", a promis el. Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafeţe de şapte ori mai mare decât capitala Kiev.

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului. Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii "ulii", care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză. Peskov amenință cu efectele legii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile "să fie foarte atenţi" pentru a rămâne "în cadrul legii" care îi pedepseşte sever pe cei care "discreditează" armata. Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o "regrupare" de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia. Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este "serioasă, dificilă". Putin, contestat chiar de susținătorii războiului Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare. Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat "greşelile" comise - potrivit lui - de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram. "Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren", a adăugat el. În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea. La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor. Se cer mobilizare națională și lovituri nucleare Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse. Fulgerătoarea contraofensivă ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie. Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie "am fost trădaţi", fie "armata noastră nu este aptă de luptă". Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii "Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare", a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat. În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerație în Ucraina. Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o "lovitură nucleară de avertisment" asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie. Un "protest patriotic" ar fi "legitim" În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP. Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare "cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti şi autorităţi va pusă serios la încercare", a declarat ea. Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea. Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi "strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului", un aşa-zis "protest patriotic" ar putea să fie "perceput ca legitim" în Rusia, susţine experta citată.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, uriaș Foto: kremlin.ru
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA

Victoria ucraineană din regiunea Harkov a fost posibilă după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie, scrie, azi, New York Times, care a vorbit cu înalți oficiali americani. Publicația arată că președintele Zelenski a fost convins să renunțe la planul inițial, după simulări care arătau că ucrainenii vor suferi pierderi grele. În plus, atacul din sud, pe direcția Herson, nu a fost o diversiune. Victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA Publicația remarcă și faptul că Ucraina a fost, inițial, rezervată să-și expună planurile militare către SUA, dar acum a lucrat împreună cu oficialii americani. „Munca a început la scurt timp după ce președintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a spus generalilor săi că dorește să facă o mișcare dramatică pentru a demonstra că țara sa poate respinge invazia rusă. Sub ordinele sale, armata ucraineană a conceput un plan pentru a lansa un asalt larg în sud pentru a revendica Herson și a izola Mariupol de forța rusă din est. Generalii ucraineni și oficialii americani credeau că un astfel de atac la scară largă ar provoca victime imense și nu va reuși rapid să relueze cantități mari de teritoriu (...) Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională, și Andriy Yermak, un consilier de top al lui Zelenski, au vorbit de mai multe ori despre planificarea contraofensivei, potrivit unui înalt oficial al administrației. Generalul Mark A. Milley, președintele șefilor de stat major și înalți lideri militari ucraineni au discutat în mod regulat despre informații și sprijin militar”, scrie New York Times. În paralel, la Kiev, ucrainenii se consultau cu militarii britanici. Ofensiva ucraineană a fost planificată cu ajutorul unor „jocuri de război”, care simulau situația din teren. După ce planul inițial a fost primit cu scepticism de SUA, în august militarii din cele trei țări au dezvoltat un altul. Partea americană oferea (și) informații „Pe tot parcursul lunii august, la cererea ucrainenilor, oficialii americani au intensificat fluxurile de informații despre pozițiile forțelor ruse, evidențiind slăbiciunile liniilor ruse. Informațiile au mai indicat că Moscova se va zbate să-și întărească rapid trupele din nord-estul Ucrainei sau să mute trupe din sud, chiar dacă va detecta pregătirile ucrainene pentru contraofensivă”, mai arată publicația din SUA. În loc de o ofensivă mare, armata ucraineană a propus două. Una, în Herson, ar dura săptămâni înainte de orice rezultate semnificative, datorită concentrării trupelor ruse. Cealaltă era planificată în apropiere de Harkov. Maps: The lightning speed of Ukraine’s counteroffensive in the Kharkiv region surprised even Ukrainian officials, who were still working on Monday to consolidate control of the areas they had seized.https://t.co/8KC2Dagqez pic.twitter.com/Od99p9VcGc— The New York Times (@nytimes) September 13, 2022 Nereușind să detecteze concentrările de forțe ale Ucrainei în jurul Harkovului, armata rusă a demonstrat incompetență și a arătat că îi lipsesc informațiile solide. Structurile de comandă și control au fost decimate și are dificultăți în aprovizionarea trupelor sale, oferind Ucrainei o deschidere în următoarele săptămâni, au declarat oficialii americani către New York Times. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Rușii știau ce îi așteaptă Foto: Twitter
Eveniment

Rușii știau ce îi așteaptă

Rușii de pe frontul din Harkov știau ce îi așteaptă: cu o săptămână înainte de dezastru, s-a înregistrat un val de demisii dintr-o unitate staționată la Izium. Un jurnalist din Kiev, Andrii Baștovoi, publică mai multe astfel de demisii, scrise de mână. Nu este clar ce s-a petrecut cu autorii demsiilor, dar Baștovoi sugerează că ei ar fi murit. „Autorii au trecut deja în buclă”, a scris Baștovoi, pe Twitter. Rușii știau ce îi așteaptă Potrivit documentelor prezentate pe Twitter, motivul demisiilor a fost „epuizarea morală”. „Comandantul de pluton, adjuncții săi și comandanții de departament din satul Kalynets din regiunea Moscovei au vrut brusc să meargă acasă pe 30 august. Am găsit zece astfel de rapoarte. Împăturite cu grijă. Autorii au trecut deja în buclă”, arată jurnalistul ucrainean. «По причину моральний усталости»Командир взводу, його заступники і командири відділень із пгт Калинець Московської області різко захотіли додому 30 серпня. Видно, погода у славному місті Ізюм Знайшов 10 таких рапортів. Акуратно складені. Автори вже упетляли pic.twitter.com/pVSGjWAlQF— andrii bashtovyi (@nomoreanry) September 12, 2022 Soldații care au demisionat fac parte din regimentul 1 de infanterie motorizată, parte a unității de elită rusă, divizia a 2-a de gardă Tamanskaya de infanterie motorizată (Kalininets, regiunea Moscova). Acest regiment este pe front de la începutul invaziei. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează Soldiers from the 1st Motor Rifle Regiment, part of elite Russian unit, 2nd Guards Tamanskaya Motor Rifle Division (Kalininets, Moscow region), were based in Izyum and massively asked their commander for dismissal on August 30th. Everyone there knew what's going to happen. https://t.co/kQ5Qhxxswz— Mark Krutov (@kromark) September 12, 2022 Un jurnalist al postului Europa Liberă, Mark Krutov, spune că demisiile vin de la trei comandanți de pluton și doi comandanți adjuncți, de la unitatea antiaeriană. El apreciază că acești soldați ștaiu ce va urma.

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne Foto: Observator News
Politică

Franța va ajuta România să crească eficiența

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne. Potrivit unui acord semnat azi, Franța și România vor coopera la dezvoltarea unui proiect care să crească eficiența portului Galați, la echiparea punctelor de frontieră din nordul României, precum și la creșterea capacităților de stocare a grânelor în portul Constanța. Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați În comunicatul de după semnarea acordului, se subliniază că România și Franța vor elabora „o strategie pe termen mediu pentru dezvoltarea coridoarelor care leagă România și Ucraina, inclusiv cele care traversează Republica Moldova”. „Acest acord va permite Ucrainei să exporte mai multe cereale în Europa și în țările în curs de dezvoltare, în special în Marea Mediterană”, a declarat după semnarea documentului, ministrul delegat francez pentru transporturi, Clément Beaune. France, Romania to agree deal to boost Ukrainian grain exports, transport minister says https://t.co/r3p2nzkk8l pic.twitter.com/CnKqOIhhSj— Reuters (@Reuters) September 11, 2022 De la 1 august până acum, din Ucraina au ieșit peste 2,3 de milioane de tone de produse agricole. 4% din acestea au ajuns în România. Linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi a fost redeschisă în iulie. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Avantajele redeschiderii liniei cu ecartament larg sunt: reluarea, după 22 de ani, a transportului de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM), trenurile încărcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Portul Galaţi; vagoanele cu cereale sunt preluate din grupa Galaţi Largă Ana (A) direct de un operator de marfă, până în Siloz; silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

„Ivan, predă-te! Sărbătorim pe ruinele Kremlinului”
Eveniment

Ivan, predă-te! Sărbătorim pe ruinele Kremlinului

Propaganda ucraineană îi invită, prin cele mai diferite metode, pe soldații ruși să depună armele. „Ivan, predă-te! Sărbătorim pe ruinele Kremlinului, unde fiecare rus va primi o sticlă de vodcă și un cârnat, de 2.50”, strigă un militar ucrainean, cu ajutorul unui sistem de boxe, către rușii aflați de partea cealaltă a frontului. Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne, a postat pe Twitter filmarea apelului ucrainean către soldații ruși. „Ivan, predă-te! Sărbătorim pe ruinele Kremlinului” „Rusule Ivan, predă-te! Promitem tratament bun și mâncare caldă. Rusule Ivan, predă-te! Te vom proteja de dictatorul Putin și vom sărbători împreună victoria revoluției ucrainene pe ruinele Kremlinului. Pe ruinele Kremlinului va fi bine: fiecare rus va primi o sticlă de vodcă și un cârnat de 2.50. Ruskii Ivan, davai, davai”, strigă ucrainenii. În timp ce unul dintre militarii ucraineni strigă, se aud râsetele colegilor săi. Some Russian soldiers in the South are trying to contact ?? side to try and negotiate their possible surrender - speaker for OC South.I'm happy ?? soldiers not only have strong feet that run fast - they also have good ears & can hear well when ?? Army tells them: surrender. pic.twitter.com/pYC0bKBlkl— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 12, 2022 Gerașenko comentează: „Unii soldați ruși din sud încearcă să contacteze partea ucrainenaă pentru a încerca să negocieze posibila lor capitulare - spune un purtător de cuvânt al comandamentului ucrainean Sud. Sunt fericit că soldații ruși nu numai că au picioare puternice cu care aleargă repede, dar au și urechi bune și aud bine atunci când armata ucraineană le spune: predați-vă”. Ieri, servicul ucrainean de securitate a deschis un hotline pentru soldații ruși care vor să se predea. Newsweek SUA a scris, zilele trecute, că Rusia folosește acum elicoptere pentru a prinde dezertorii. „Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a scris pe Facebook că „pierderile semnificative și lipsa de dorință de a lupta” contribuie la o deteriorare a „condiției morale și psihologice” a trupelor ruse de ocupație. Numărul dezertorilor este în creștere. Citește și: Liderul Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, marioneta lui Putin, a dispărut. Forțele ucrainene intră în regiune „În teritoriul ocupat temporar al regiunii Herson, în zona așezării Babenkivka a doua, inamicul a trebuit să desfășoare elicoptere și arme pentru a căuta fugari și a-i returna în poziții de luptă”, se arată în postarea citată de Newsweek SUA.

Germania nu trimite tancuri în Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania nu trimite tancuri în Ucraina

Germania nu trimite tancuri în Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins luni din nou cererile de a furniza Kievului tancuri de luptă principale, relatează Reuters. Germania nu trimite tancuri în Ucraina „Nicio țară nu a livrat până acum vehicule de luptă de infanterie sau tancuri de luptă principale construite în Occident”, a declarat ea la Berlin. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina „Am convenit cu partenerii noștri că Germania nu va lua astfel de măsuri în mod unilateral”.

Șeful operațiunilor speciale din FSB a demisionat Foto: Twitter
Eveniment

Șeful operațiunilor speciale din FSB a demisionat

Șeful operațiunilor speciale din FSB, generalul Alexander Tihonov, a demisionat, anunță, pe Facebook, jurnalistul Andrei Soldatov. Oficial, el ar fi atins limita de vârstă și trebuia să se pensioneze. Informația apare pe fondul dezastrului rusesc din Ucraina. Șeful operațiunilor speciale din FSB a demisionat „Centrul de misiuni speciale al FSB este implicat activ în ostilitățile de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în teritoriile ocupate, oferind protecție în timpul operațiunilor de curățare și a spațiilor de detenție (de exemplu, în Herson)”, scrie Soldatov. Informații privind demisia lui Tihonov au apărut încă din 8 septembrie. Surse ucrainene susțineau că el i-ar fi spus lui Putin că armata rusă nu numai că nu mai poate continua ofensiva, dar în curând nu se va putea apăra. În consecință, el ar fi fost reținut- susțineau aceste surse. Tihonov conducea această unitate a FSB din 1998. În 2003, Putin l-a decorat cu titlul de erou al Federației Ruse. Generalul Alexandru Tihonov Foto: Twitter Centrul are două departamente de luptă - "A" ("Alpha") și "B" ("Vympel"). Acest centru, sub conducerea lui Tihonov, a desfășurat diverse operațiuni pentru „combaterea terorismului” sau distrugerea militanților din Cecenia și Siria. Citește și: VIDEO Propaganda rusă începe să cârtească! „Războiul din Ucraina se poartă cu metode coloniale”, spune un comentator TV, spre groaza celorlalți invitați din platou „Anul 2022 a început pentru centrul de misiuni speciale cu un scandal: pe 24 ianuarie, Tribunalul Militar al Garnizoanei Moscova a condamnat mai mulți luptători din Departamentele „A” și „B” ale centrului de misiuni speciale al FSB la pedepse de la opt până la zece ani de închisoare pentru infracțiuni de delapidare și de tâlhărie a 136,5 milioane de ruble. Opt inculpați din dosar au fost găsiți vinovați”, mai arată Soldatov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră