vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta să își consolideze ceea ce a reușit să cucerească în Ucraina și să se înfigă ca un "cancer" în interiorul țării, a declarat joi secretarul britanic al apărării Ben Wallace. Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina "Cred că este cu siguranță cazul că Putin, după ce a eșuat în aproape toate obiectivele sale, ar putea căuta să consolideze ceea ce are, să se fortifice așa cum a făcut în 2014. Și doar să fie un fel de creștere canceroasă în interiorul țării Ucrainei și să facă foarte greu pentru oameni să îi mute din aceste poziții fortificate", a declarat el, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Puteți vedea în declarațiile sale actuale că, aproape în disperare, încearcă să extindă acest lucru fie cu amenințări, fie, într-adevăr, cu potențiale atacuri sub steag fals", a adăugat el. Asaltul inițial al Rusiei, lansat pe 24 februarie, a fost un eșec masiv pentru Putin, deoarece armata ucraineană a ținut piept forțelor invadatoare în timp ce acestea avansau spre Kiev. Cea de-a doua fază a Moscovei pare să se concentreze pe consolidarea prezenței sale în regiunile estice Donețk și Luhansk, părți ale cărora separatiștii susținuți de Rusia le controlează din 2014, și pe crearea unui pod terestru care să lege regiunea rusă Rostov de Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o de la Ucraina în urmă cu opt ani.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Bombardamente puternice în estul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente puternice în estul Ucrainei

Bombardamente puternice în estul Ucrainei. Forțele rusești "exercită un foc intens" în timp ce o ofensivă pe mai multe fronturi prinde contur în trei regiuni, potrivit conducerii militare ucrainene. Bombardamente puternice în estul Ucrainei Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat joi că rușii se concentrează pe încercarea de a face o breșă în zona Izium din estul Ucrainei. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Izium - în regiunea Harkov - a devenit o zonă de staționare pentru forțele rusești în timp ce acestea încearcă să avanseze prin regiunile vecine Donețk și Luhansk, potrivit CNN. "Pentru a întări grupul care avansează, ocupanții au mutat suplimentar unități aeropurtate în orașul Izium", a declarat Statul Major General în actualizarea sa operațională zilnică. Unul dintre obiectivele Rusiei este de a avansa asupra așezării Lyman, care se află în apropierea centrului industrial și de transport din Sloviansk, a precizat acesta. "Inamicul și-a îmbunătățit poziția tactică, încercând să dezvolte o ofensivă asupra satului Lyman", a precizat Statul Major General, și se pregătește să traverseze râul Seversky Donets.

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră. Flota rusă din Marea Neagră încă deţine capacitatea de a lovi ţinte ucrainene şi de pe coastă, în pofida pierderii navelor Saratov şi Moskva, a anunţat joi dimineaţă Ministerul britanic al Apărării, potrivit Reuters. Aproximativ 20 de nave ruse, printre care submarine, se află în zona operaţională a Mării Negre, a menţionat ministerul într-o postare pe Twitter. Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră "Strâmtoarea Bosfor rămâne închisă pentru toate navele de război non-turce, ceea ce o face pe Rusia incapabilă să-şi înlocuiască crucişătorul Moskva, scufundat în Marea Neagră", a adăugat Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Crucişătorul Moskva s-a scufundat în urmă cu două săptămâni după ce fusese lovit de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene. Conform versiunii Rusiei, un incendiu izbucnit la bord ar fi provocat o explozie în magazia de muniţii. Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră s-ar fi scufundat apoi în timp ce era remorcată spre portul Sevastopol în condiţii de furtună. Nava Moskva era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete. Rachetele Bazalt/Vulkan pot fi dotate şi cu focoase nucleare. Dat în exploatare la începutul anilor '80 ai secolului trecut, crucişătorul Moskva s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria şi a participat la începutul invaziei ruse în Ucraina la operaţiunea de ocupare a Insulei Şerpilor.

Jurnalistă rusă arestată pentru știri reale (sursa: The Moscow Times)
Eveniment

Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale

Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale. Jurnalista rusă Maria Ponomarenko, care lucrează pentru portalul de ştiri RusNews, a fost reţinută după ce a informat despre "un presupus atac aerian rusesc" în martie asupra Teatrului Dramatic din oraşul ucrainean Mariupol (sud-est), unde se refugiaseră sute de civili, a informat miercuri agenţia Sputnik, citată de EFE. Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale Un comunicat difuzat de serviciul de presă comun al tribunalelor din Sankt-Petersburg, preluat de agenţia rusă, menţionează că "tribunalul din districtul Oktiabrski s-a pronunţat asupra impunerii măsurii preventive de reţinere a Mariei Ponomarenko". Jurnalista arestată este acuzată că a difuzat public informaţii false despre activităţile forţelor armate ale Federaţiei Ruse, mai scrie Sputnik, principalul organ de propagandă al Kremlinului, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Potrivit comunicatului citat, Ponomarenko a publicat informaţia pe canalul ei de Telegram, a fost reţinută la 24 aprilie şi va rămâne în arest până la 22 iunie. La 16 martie, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că acuzaţiile Kievului cu privire la un atac aerian rus asupra teatrului din Mariupol "nu corespund realităţii", scrie Sputnik. În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene i-au acuzat pe ruşi că au lansat o rachetă asupra teatrului, în subsolurile căruia se refugiau circa 1.500 de persoane, şi au provocat aproximativ 300 de victime. Mariupol se află în continuare sub asediul militarilor ruşi, notează EFE.

Spital ucrainean bombardat de ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

Spital ucrainean, bombardat de ruși

Spital ucrainean, bombardat de ruși. Forțele ruse provocat pagube "semnificative" la un spital regional din orașul Severodonețk din estul Ucrainei, arată o înregistrare video publicată de administrația regională din Luhansk. Spital ucrainean, bombardat de ruși Videoclipul începe cu scene de ferestre aruncate în aer în scara unui spital. Pe măsură ce persoana care filmează urcă scările, se văd mai multe resturi și pagube, inclusiv o ușă smulsă din balamale. Într-o cameră, ferestrele au fost aruncate în aer; în camera alăturată lipsește un perete întreg - există o gaură mare în clădire, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale În josul unui hol, se văd mai multe moloz împrăștiate în jurul paturilor de spital. https://twitter.com/nexta_tv/status/1519332570776879104 Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că o femeie a fost ucisă în atacul militar. "Rușii știau că spitalul nu era liber și că existau pacienți cu diferite afecțiuni care erau tratați de medici", a declarat Hayday. "Nici măcar asta nu i-a oprit. De fapt, ortacii au vrut să-i ucidă pe răniți și pe cei care încercau să-i ajute pe acești localnici să supraviețuiască, pe medicii lor." Hayday a declarat că au mai rămas doar două spitale funcționale în regiunea Luhansk: acesta din Severodonetsk și un altul în orașul vecin Lysychansk. El a adăugat că spitalul regional din Severodonetsk continuă să funcționeze, în ciuda faptului că există pagube "semnificative" și că mai multe etaje au fost avariate.

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin (sursa: dw.com)
Internațional

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin

Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin. În cadrul întâlnirii sale față în față cu președintele rus Vladimir Putin, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că mesajul său a rămas neschimbat de la începutul conflictului: Invazia rusă este o încălcare a Cartei ONU și trebuie să se încheie cât mai repede posibil. Guterres, care este așteptat să se întâlnească joi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a descris întâlnirea sa cu liderul rus ca fiind "foarte utilă". Șeful ONU a discutat degeaba cu Putin Secretarul general a declarat pentru la CNN că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului internațional, a legislației privind drepturile omului și la "posibilitatea unor crime de război". Guterres a apărat rolul ONU în ceea ce privește încetarea conflictului care durează de două luni. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Războiul nu se va încheia cu întâlniri "Războiul se va încheia atunci când Federația Rusă va decide să îl încheie și când va exista - după o încetare a focului - posibilitatea unui acord politic serios. Putem avea toate întâlnirile, dar nu asta va pune capăt războiului", a spus el. În timpul întâlnirii cu Putin, Guterres a declarat că a discutat despre evacuarea civililor din oțelăria încercuită în orașul portuar Mariupol din sudul țării. El a spus că Putin a fost de acord "în principiu" cu privire la evacuarea civililor și că au loc discuții între oficialii ONU și Ministerul rus al Apărării pentru a pune la punct detaliile. "Suntem, de asemenea, în contact cu guvernul Ucrainei pentru a vedea dacă putem avea o situație în care nimeni nu poate da vina pe cealaltă parte pentru că lucrurile nu se întâmplă", a spus el.

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

Arme grele și avioane de război pentru Ucraina (sursa: Agerpres)
Internațional

Arme grele și avioane de război pentru Ucraina

Arme grele și avioane de război pentru Ucraina. Ministrul britanic de externe Liz Truss va îndemna aliații occidentali să furnizeze Ucrainei avioane de război și alte arme grele, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului britanic de Externe publicat marți. Arme grele și avioane de război pentru Ucraina Într-un discurs principal de politică externă pe care este așteptată să îl țină joi la Madison House din Londra, Truss va susține necesitatea de a "dubla" sprijinul acordat armatei ucrainene. "Nu putem fi mulțumiți - soarta Ucrainei rămâne în balanță", va spune Truss, potrivit comunicatului. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România "Și haideți să fim clari - dacă Putin reușește, va exista o nenorocire suplimentară de nedescris în Europa și consecințe teribile în întreaga lume. Nu ne vom mai simți niciodată în siguranță. Așa că trebuie să fim pregătiți pentru un termen lung și să dublăm sprijinul nostru pentru Ucraina." "Arme grele, tancuri, avioane - săpând adânc în stocurile noastre, accelerând producția. Trebuie să facem toate acestea", se așteaptă să spună ea, potrivit CNN. Arhitectura globală de securitate "care a fost concepută pentru a garanta pacea și prosperitatea a eșuat în fața Ucrainei" și este nevoie de o "nouă abordare", va spune Truss. Aceasta vine în timp ce țările NATO își intensifică sprijinul militar pentru Ucraina. Marți, într-o schimbare majoră de politică, Germania a anunțat că va furniza Ucrainei tancuri antiaeriene. De asemenea, Canada și Marea Britanie au anunțat marți că vor furniza mai multe arme grele.

Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia Foto: captură video/ The Moscow Times
Eveniment

Vicepreședinte Gazprom fugit din Rusia

Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia și s-a alăturat Ucrainei: Igor Volobuev a declarat presei de la Kiev că s-a alăturat forțelor teritoriale de apărare a acestei țări. El a pus sub semnul întrebării recentele sinucideri ale unor foști șefi ai unor companii energetice din Rusia. Un vicepreședinte al Gazprom a fugit din Rusia „Nu am putut să urmăresc de pe margine ce făcea Rusia patriei mele”, a declarat Volobuev, născut în orașul Okhtyrka, din nord-estul Ucrainei, în interviurile publicate marți seara și citate de Moscow Times. „Rușii îmi ucideau tatăl, cunoscuții și prietenii apropiați. Tatăl meu a locuit într-un subsol rece timp de o lună. Oamenii pe care îi cunoscusem încă din copilărie mi-au spus că le este rușine de mine”, a spus el. Volobuev, în vârstă de 50 de ani, a declarat că a fost demis după ce a părăsit Rusia, punând capăt unei cariere de 33 de ani în cadrul companiilor afiliate gigantului gazelor de stat Gazprom. „Nimeni în Rusia nu știe despre [plecarea mea]”, a spus fostul vicepreședinte al aceste companii. Volobuev a arătat că a făcut parte din echipa de PR a Gazprombank, însărcinată să submineze sistemul de transport al gazelor din Ucraina în ochii consumatorilor europeni. Pe de altă parte, el și-a exprimat rezerve cu privire la recentele sinucideri ale unor foști șefi ai unor companii rusești. Volobuev a pus sub semnul întrebării explicațiile oficiale cu privire la sinuciderile în serie ale fostului vicepreședinte al Gazprombank Vladislav Avaev la Moscova și ale fostului manager al gigantului din energie Novatek, Serghei Protosenya, în Spania. Familiile acestora au fost ucise, în ceea ce părea o dramă de tip crimă/ sinucidere. „Nu cred că au fost sinucideri”, a spus el pentru liga.net, adăugând că moartea lui Avail ar fi fost „înscenată pentru că s-ar putea să fi știut prea multe”. Alți directori despre care se știe că au părăsit Rusia în timpul războiului includ prim-vicepreședintele consiliului de administrație al Sberbank, Lev Khasis și directorul adjunct al Aeroflot, Andrei Panov. Avaiev, crimă sentimentală, susține Rusia Vladislav Avaiev, fostul vicepreședinte al Gazprombank, a fost găsit mort, acum circa o săptămână, în apartamentul său din Moscova. Bărbatul prezenta o plagă împușcată, a anunțat agenția de știri rusă de stat Tass. Departamentul de investigații din Moscova nu a menționat numele victimelor în declarația publică despre acest caz, dar Tass a precizat că o sursă anonimă a confirmat identitatea acestora și ar fi vorba despre soția și fiica fostul șef al Gazprom. Sursa a mai declarat că Avaiev și-a ucis soția și fiica după care s-ar fi împușcat. Anchetatorii au scris în declarația lor că acordă prioritate teoriei conform căreia Avaiev și-a împușcat soția și fiica, iar apoi s-a împușcat singur. La mai mult de 3.000 de kilometri depărtare, în Spania, un alt oligarh, Serghei Protosenia, a fost găsit spânzurat, cu soția și fiica sa înjunghiate mortal, a relatat canalul de televiziune spaniol Telecinco. Cadavrul său a fost găsit marți, a relatat publicația spaniolă El Punta Vui. El a fost găsit cu un cuțit pătat de sânge și cu un topor lângă el, a relatat Telecinco.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina "Am discutat despre demersurile pe care ţara noastră le face astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilităţi de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem şi alte noi puncte de trecere a frontierei, potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Există în momentul de faţă în analiză şi foarte curând vom reveni şi vom confirma împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina deciziile pe care le vom lua", a spus Ciucă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a subliniat importanţa deschiderii în 2020 a punctului de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka şi a liberalizării transportului de mărfuri pentru operatorii ucraineni, pe 5 aprilie.

Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile" Sursă: Facebook Guvernul României
Eveniment

Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile"

Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile". România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, precum şi a obligaţiilor sale internaţionale, conform dreptului internaţional, a declarat, marţi, premierul Nicolae Ciucă, după întâlnirea avută la Kiev cu omologul său ucrainean Denys Shmyhal. "Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană şi euroatlantică. Lupta Ucrainei este, de asemenea, lupta pentru apărarea valorilor şi a libertăţilor noastre comune", a completat şeful Executivului de la Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă. "Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile" România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, precum şi a obligaţiilor sale internaţionale, conform dreptului internaţional, a declarat, marţi, premierul Nicolae Ciucă, după întâlnirea avută la Kiev cu omologul său ucrainean Denys Shmyhal, potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România"Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană şi euroatlantică. Lupta Ucrainei este, de asemenea, lupta pentru apărarea valorilor şi a libertăţilor noastre comune", a completat şeful Executivului de la Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă. El a adăugat că "întreaga lume ar trebui să vadă şi să elogieze curajul poporului ucrainean de a-şi urma liber propriul drum". "Agresiunea rusă continuă zi de zi cu tot mai multe victime, ca rezultat al unor atacuri premeditate. Nu există suficiente cuvinte pentru a descrie atrocităţile din Bucha, Borodianka, Irpin şi alte părţi ale Ucrainei. Invazia rusă în Ucraina încalcă orice regulă a dreptului internaţional şi a dreptului internaţional umanitar - contravine valorilor morale fundamentale ale umanităţii. Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru fiecare crimă şi acţiune comise de forţele sale în Ucraina, care sunt condamnate covârşitor, în mod legitim, de comunitatea internaţională", a mai spus Ciucă. Astfel, premierul a vorbit despre eforturile de a fi luate "toate măsurile posibile pentru a-i trage la răspundere şi a-i pedepsi pe toţi cei responsabili pentru proiectarea, finanţarea şi implementarea acestui război ilegal de agresiune împotriva unui popor care, asemenea nouă, doreşte pace, libertate şi prosperitate". Ciucă a punctat că "România va continua să depună toate eforturile în plan bilateral şi multilateral, în cadrul tuturor organizaţiilor internaţionale şi la toate nivelurile - politic, umanitar, economic şi juridic - pentru a se asigura că dreptul internaţional şi principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, în regiunea noastră greu încercată". România este profund interesată să participe la reconstrucţia completă a Ucrainei El a punctat că România "este profund interesată şi angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucţia completă a Ucrainei şi suntem pregătiţi pentru a discuta în termeni concreţi despre acest proces". "Ucrainenii doresc să-şi ocupe locul de drept în familia europeană, alături de alţi oamenii care împărtăşesc aceleaşi valori. Nimeni nu are dreptul de zdrobi o aspiraţie legitimă, atât de puternic înrădăcinată în alegerile, identitatea şi conştiinţa poporului ucrainean. Acesta ar trebui să fie un motiv suficient pentru a sprijini aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Sunt mândru şi onorat să fiu astăzi aici şi vă asigur că România şi întreg poporul român susţin pe deplin Ucraina pe drumul său european", a adăugat premierul. Nicolae Ciucă s-a întâlnit, marţi, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski şi membri ai Guvernului ucrainean. Alături de premier au mai fost şi preşedintele Camere Deputaţilor, Marcel Ciolacu şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Rușii caută un pretext pentru o nouă "operațiune" (sursa: Reuters)
Internațional

Rușii caută un pretext pentru o nouă "operațiune"

Rușii caută un pretext pentru o nouă "operațiune". Exploziile din Transnistria au fost provocate de agenți ai serviciilor secrete rusești, scrie publicația moldoveană Timpul, care publică o scrisoare trimisă de angajați ai așa-numitului Minister al Securității Statului din regiunea separatistă. Transnitrenii citați de Timpul spun că ei își doresc pacea, iar autorii exploziilor și ai provocărilor din zonă sunt agenți ai serviciului de informații al Armatei Ruse. Rușii caută un pretext pentru o nouă "operațiune" Analizând situația militară și politică actuală din regiune, precum și luând în considerare declarațiile agresive și inadecvate ale liderilor militari ai Federației Ruse, am decis să dezvăluim datele de instalare a rețelei de informații a Direcției Principale a Statului Major General ale Forțelor Armate ale Federației Ruse, ale căror scopuri și obiective includ pregătirea provocărilor în regiune. Coordonarea acestei lucrări distructive în regiune este realizată de consilierul președintelui RMN, generalul-maior Razgonov Vitaly Leonidovici, care a ajuns în RMN în 2019”, se arată în scrisoarea transnistrenilor. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România "Generalul-maior Razgonov, în calitate de reprezentant al Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse din RMN, a fost însărcinat cu pregătirea grupurilor de sabotaj în regiune, creând o rețea de agenți a Direcției Principale a Statului Major al Forțele Armate ale Federației Ruse, destabilizarea situației politice din Moldova și o serie de regiuni ale Ucrainei, desfășurarea de operațiuni de informare psihologică în regiune, acordarea de suport informațional pentru o operațiune militară specială în Ucraina. Noi, patrioți din Ministerul Securității Statului al PMR, nu vom permite ca tânăra noastră dar mândră republică să fie atrasă într-o situație de război, violență, devastare, haos și moarte. Vedem ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina. Ne dorim pace și stabilitate în regiunea noastră”, mai arată sursa citată. Zelenski acuză Rusia că vrea să destabilizeze regiunea Moldovei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia încearcă să destabilizeze regiunea prin activitatea militară din regiunea separatistă moldovenească Transnistria. "Acesta este doar unul dintre pașii federației ruse. Acest lucru se întâmplă pentru a destabiliza regiunea și pentru a amenința Moldova", a declarat Zelenski. Atacurile și exploziile care au avut loc luni în Transnistria au dus la instituirea unui cod roșu de alertă teroristă în regiune. Se pregătește un decret prin care măsurile de securitate vor fi sporite.

Rușii nu s-au preocupat de securitatea nucleară(sursa: bbc.com)
Eveniment

Rușii nu s-au preocupat de securitatea nucleară

Rușii nu s-au preocupat de securitatea nucleară. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat marţi Rusia că a adus lumea ''în pragul catastrofei'' prin ocuparea, la începutul invaziei sale în Ucraina, a centralei Cernobîl, locul unde a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, informează AFP. "Lumea era din nou în pragul catastrofei, pentru că, pentru armata rusă, zona şi centrala Cernobîl erau un teritoriul normal pentru a conduce operaţiuni militare", a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă susţinute la Kiev alături de directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi. Rușii nu s-au preocupat de securitatea nucleară "Ei nici măcar nu au încercat să se preocupe de securitatea nucleară", a continuat preşedintele ucrainean, acuzând forţele ruse că au ţinut pe teritoriul centralei "un contingent de vehicule blindate care distrugeau suprafaţa solului şi ridicau o cantitate extraordinar de mare de praf, în special de particule radioactive", potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România "Niciun stat din lume nu a creat după 1986 asemenea ameninţări la scară largă pentru securitatea nucleară în Europa şi în lume precum a creat Rusia după 24 februarie", ziua declanşării invaziei sale în Ucraina, a continuat preşedintele ucrainean. Zelenski a făcut aceste declaraţii la exact la 36 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl, când un reactor al centralei a explodat, în 1986, contaminând o bună parte din Europa, mai ales Ucraina, Rusia şi Belarus. La rândul său, Grossi a subliniat că au existat "pagube" şi zone săpate lângă teritoriul centralei, promiţând un raport detaliat în viitorul apropiat şi eforturi pentru restabilirea infrastructurilor. Denumită "zonă de excluziune", teritoriul cu o rază de 30 de kilometri în jurul centralei este puternic contaminat şi este interzisă locuirea acolo în regim permanent. Chiar dacă forţele ruse s-au retras la sfârşitul lui martie de la centrala din Cernobîl, ele se află în continuare la cea din Zaporojie, în sudul Ucrainei. Armata rusă a lansat trei rachete asupra centralei nucleare de la Zaporojie Zelenski i-a îndemnat marţi pe liderii străini la o "reacţie eficace" care să asigure controlul ucrainean asupra centralei nucleare din Zaporojie, inclusiv prin desfăşurarea de Căşti Albastre. "Chiar astăzi (marţi), ei (ruşii) au lansat trei rachete asupra Ucrainei, (rachete) care au survolat direct blocurile centralelor noastre nucleare", şi-a exprimat Zelenski îngrijorarea. Ucraina deţine 15 reactoare în patru centrale nucleare active, în afară de depozitele de deşeuri radioactive precum este cel de la centrala Cernobîl.

Bombardamente violente în mai multe zone din Donbas (sursa: Twitter/
Defence of Ukraine)
Internațional

Bombardamente violente în mai multe zone din Donbas

Bombardamente violente în mai multe zone din Donbas . Noaptea trecută, trupele rusești au bombardat satul Zaitseve, din regiunea Donețk, cu muniție cu dispersie, transmite Administrația Militară și Civilă Regională din Donețk. Rușii a lansat lovituri de artilerie aeriană și de rachete asupra Avdiivka. Trupele rusești au folosit muniții cu dispersie în interiorul comunității teritoriale Svitlodarsk și în satul Zaitseve. Astfel de așezări ca Marinka, Krasnohorivka, Vuhledar și Lyman au fost bombardate continuu de invadatorii ruși cu sisteme de artilerie. În Mariupol, situația a rămas neschimbată. Apărătorii Azovstal continuă să lupte în ciuda loviturilor aeriene. Bombardamente violente în mai multe zone din Donbas În regiunea Poltava, alertele de raid aerian au sunat pe tot parcursul nopții. Informațiile despre explozii nu s-au dovedit a fi adevărate, potrivit Ukrinform. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România În regiunea Dnipropetrovsk, armata rusă a bombardat comunitatea teritorială Zelenodolsk, care se învecinează cu regiunea Kherson. În Zelenodolsk, trupele rusești au lovit o instalație de infrastructură energetică, provocând rănirea unei persoane. Așezări precum Zelenodolsk, Marianske și Velyka Kostromka au fost supuse focului. Potrivit datelor preliminare, nu au fost raportate victime. În Harkov, bombardamentele rusești au provocat un incendii în mai multe blocuri de apartamente din districtul Kivski. Încă nu au fost raportate victime. În regiunea Harkov, așezări precum Zolochiv, Derhachi și Chuhuiv au fost supuse focului inamic. Luptele în direcția Izium sunt în plină desfășurare. În regiunea Luhansk, întregul teritoriu a fost afectat de bombardamentele Rusiei. Rubizhne și Lysychansk au avut cel mai mult de suferit. În Lisichansk, o școală locală a fost atacată de focuri inamice, 23 de civili fiind ascunși în subsolul acesteia. Nu au fost raportate victime. În ultima zi, trei civili au fost uciși. În regiunea Kherson, bătăliile se desfășoară la granița cu comunități teritoriale precum Vysokopilla, Velyka Oleksandrivka, Novovorontsovka și Stanislav. Explozii și bombardamente au fost auzite pe tot parcursul nopții.

Erdogan i-a cerut lui Putin să oprească războiul (sursa: TheMoscowTimes)
Internațional

Erdogan i-a cerut lui Putin să oprească războiul

Erdogan i-a cerut lui Putin să oprească războiul. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a purtat marți o nouă discuție telefonică, cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind războiul din Ucraina, relatează BBC. Informația a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Erdogan i-a cerut lui Putin să oprească războiul „Pot confirma (convorbirea telefonică între Putin și Erdogan), pot spune că a avut loc deja. Pot să confirm că acolo s-a discutat într-adevăr despre Ucraina”, a spus Peskov reporterilor marți. În timpul convorbirii, Erdogan a subliniat importanța asigurării unei încetări a focului, a operării coridoarelor umanitare și a efectuării în siguranță a evacuărilor, se arată în declarație. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România De asemenea, el a reiterat disponibilitatea Turciei de a "ridica procesul de la Istanbul" și de a găzdui o întâlnire a liderilor ucrainean și rus, pe care a numit-o "un prag important pentru negocierile dintre Rusia și Ucraina", a adăugat acesta. Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană de la Istanbul din 29 martie au fost considerate un progres în eforturile de a opri ostilitățile care au început la 24 februarie. După întâlnire, un negociator ucrainean a declarat că Kievul dorește ca Turcia să se numere printre țările care vor fi garanți în orice acord cu Moscova. În luna martie a acestui an, Turcia a reunit, de asemenea, miniștrii de externe rus și ucrainean în orașul balnear Antalya din sudul țării, prima întâlnire a înalților oficiali guvernamentali din cele două părți de la începutul războiului, care durează acum mai bine de două luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră