vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Criminali de război identificați (sursa: Pexels)
Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie
Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Putin avertizat Orban că va ataca

Secretarul consiliului de securitate al Ucrainei, Oleksi Danilov, a afirmat că Vladimir Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina. Danilov a presupus că Ungaria spera, la acel moment, să obțină o bucată din Ucraina. Putin l-ar fi avertizat pe Viktor Orban că va ataca Ucraina Aceste acuzații apar în zilele în care UE ar trebui să ia noi decizii privind sancționarea Rusiei, cea mai importantă fiind interzicerea importurilor de petrol. Ungaria a anunțat în repetate rânduri că se opune acestei măsuri. Nu este prima oară când Ucraina acuză Ungaria că ar dori să ocupe Regiunea Transcarpatia. Într-un mesaj publicat la 24 martie pe Facebook, vicepremierul ucrainean Irina Vereşiuk l-a acuzat pe Viktor Orban că este reticent în a întări sancţiunile împotriva Rusiei deoarece Vladimir Putin i-a promis în secret că îi va „da Transcarpatia” în cazul înfrângerii Ucrainei, afirmaţie denunţată imediat de purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs. „Nu doar că este neîntemeiată, ci şi nebună”, a spus oficialul de la Budapesta. ⚡️ Security Council secretary: Hungarian authorities knew of Russian full-scale invasion beforehand. NSDC Secretary Oleksiy Danilov said that Russian President Vladimir Putin shared his plans to launch a full-scale invasion of Ukraine with Hungarian authorities.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 2, 2022 Numărul maghiarilor din Transcarpatia a scăzut de-a lungul deceniilor, astfel încât acum ei reprezintă doar 12% din populaţia regiunii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity

Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme Foto: Facebook
Internațional

Corupția lăsat rezerviștii ucraineni fără arme

Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme și echipamente, scrie publicația britanică The Times. Ea citează un ONG ucrainean, Nako - care monitorizează lupta cu corupția - care apreciază că 30% din bugetul armatei este pierdut datorită ineficienței, aici fiind inclusă și corupția. The Times a fost în regiunea Sumi, eliberată de sub ocupația rusă, și care acum este protejată de rezerva de voluntari. Însă, scrie ziarul, mulți se gândesc să renunțe, scârbiți de corupția din armată. Corupția i-a lăsat pe rezerviștii ucraineni fără arme „Se fură chiar și la nivelul batalionului. De exemplu, scânduri și metal pentru a sprijini tranșeele în valoare de aproximativ 20.000 de dolari ar fi fost cumpărate. Nimeni din conducerea noastră nu poate explica unde s-au dus acești bani”, a relatat un locotenent din forțele de rezervă pentru The Times. Ofițerul a dorit să-și protejeze anonimatul. Oamenii lui nu au beneficiat de aproape nicio pregătire militară și au fost lăsați să se descurce singuri cu echipamente învechite, a spus el. Acest locotenent comandă un pluton de mitraliere, dar i s-au dat mitraliere Maxim dezvoltate la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cea mai nouă armă a unității sale a fost fabricată în 1942. „Armele noastre sunt vechi mitraliere sovietice care nu trag. Nu existau instructori și nici un antrenament normal în tir. Rații - niciuna. Voluntarilor li s-au oferit walk-talkie simple, care nu au criptare și au o rază de acțiune de puțin peste un kilometru. Trebuie să trăim pe un câmp sau într-o pădure. Nu există saci de dormit și nici haine calde. Ca urmare, jumătate dintre bărbați s-au îmbolnăvit”, a mai afirmat ofițerul, citat de The Times. De la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Kievul a depus un efort concertat pentru a reprima corupția din armată. O lege a făcut achizițiile pentru apărare mai transparente. Înainte de începerea războiului, actualul ministru Oleksii Reznikov pregătea noi schimbări în ceea ce privește transparentizarea achizițiilor. Echipamente furate pentru a fi vândute Rusiei Președintele Zelenski a făcut un pas mai departe decât predecesorul său, președintele Poroșenko, țintind personalități de rang înalt care anterior erau tolerate, potrivit Nako, un ONG care monitorizează corupția din sectorul militar. Totuși, potrivit acestui ONG, patriotismul a încetinit ritmul hoțiilor, în primele săptămâni de război. Ukraine has done much to address corruption. But still its reserves are being sent forward with 19th century machine guns and no sleeping bags. Money for materials to shore up trenches goes missing. Ukrainian soldiers deserve better. My latest:https://t.co/1ytNB8LK6Q— Maxim Tucker (@MaxRTucker) May 2, 2022 Biroul anticorupție al Ucrainei are o unitate specială dedicată armatei. Foști comandați importanți, precum Yuri Alerov, fost șef al Gărzii naționale, au fost arestați și sunt judecați. Acum câteva săptămâni, serviciul ucrainean de securitate a descoperit un depozit de armament ucrainean care fusese furat și urma să fie vândut Rusiei. Erau motoare de tanc și rachete aer-aer de 200 de milioane USD. Citește și: Cecenii au furat din Melitopol tractoare de cinci milioane USD. Vezi de ce hoții nu pot folosi echipamentele agricole furate

Eveniment

Cecenii au furat tractoare de milioane USD

Cecenii au furat din regiunea ucraineană Melitopol tractoare ultramoderne de cinci milioane USD, scrie CNN. Însă ele nu pot fi folosite de către noii proprietari. La sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie, compania „Agrotek-Invest”, reprezentanții oficiali în Ucraina ai producătorului american de tehnică agricolă John Deere, au raportat de câteva ori o serie de furturi petrecute în regiunea Melitopol, vremelnic ocupată. Cecenii au furat din Melitopol tractoare de cinci milioane USD Potrivit sursei, totul a început cu două mașini de recoltare, un tractor și o semănătoare. În săptămânile următaoare, au fost scoase din Ucraina 27 de echipamente agricole. Sursa CNN a adăugat, potrivit newsmaker.md, că în rândul trupelor rusești de ocupație, care includeau și ceceni, se formaseră două grupări – una fura ziua, iar cealaltă – noaptea. Tractoarelee sunt dotate cu sisteme GPS, care permit identificarea poziției. Ultima poziție indicată de GPS este satul Zakan-Iurt din Cecenia, localitate aflaă în apropiere de capitala Ceceniei, Groznîi. Proprietarul real al tractoarelor a reușit să le scoată din uz de la distanță, pentru ca hoții să nu le poată utiliza. The harvesters taken by "Kadyrovites" from Melitopol city were found in russia. The manufacturer tracked the location of agricultural machinery stolen by Chechens using GPS and remotely turned it off.Harness horses to our combines in order to use them ??? !#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/AYj03zUeta— Good morning, Ukraine (@good_ukraine) April 23, 2022 „Atunci când ocupanții au adus recoltatoarele în Cecenia, au înțeles că nu le pot nici măcar porni, pentru că au fost blocate de la distanță”, a explicat proprietarul din Ucraina. El a adăugat că hoții caută în Rusia consultanți care să poată sparge programul care permite controlul de la distanță. Dacă nu vor reuși, tehnica poate fi dezasamblată, iar piesele – vândute la bucată. The Russians stole the John Deere farm vehicles in Ukraine worth $5 million just to find out later that it was remotely blocked. https://t.co/1Ioo8eNhDk— Mezha (@MezhaMediaEn) May 2, 2022 Tractoarele, într-un sat de unde provin liderii ceceni Portalul ucrainean „Zerkalo Nedeli” a publicat în aprilie un articol despre furtul tehnicii agricole și altor infracțuni săvârșite de armata rusă în Melitopol. Potrivit sursei, în satul Zakan-Iurt s-au născut frații Muslim și Temirlan Huciev. Primul conduce executivul cecen, iar al doilea este liderul regiunii cecene Acihoi-Martanovsk (din care face parte și satul Zakan-Iurt), iar anterior a fost director executiv al fondului „Ahmat Kadîrov”. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” După ocuparea Melitopolului, fondul a adus în oraș ajutoare umanitare, potrivit „Zerkalo Nedeli”.

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" (sursa: koreaherald.com)
Internațional

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți"

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți". Un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina au devenit probabil acum "ineficiente", potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit cifrelor acestuia, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalioane, aproximativ 65% din întregul său efectiv de luptă terestră, la începutul invaziei. 25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" "Este probabil ca mai mult de un sfert din aceste unități să fi fost acum făcute ineficiente în luptă", a declarat Ministerul Apărării în ultima sa actualizare. "Unele dintre cele mai de elită unități ale Rusiei, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai mari niveluri de uzură. Probabil că va dura ani de zile pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe". Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului, raportează Statul Major al Ucrainei. Forțele rusești exercită o presiune intensă pe liniile de front din Luhansk, cea mai estică regiune din Ucraina, ca parte a noii sale ofensive. Luptele au făcut ravagii în weekend în Luhansk, cu schimburi intense de focuri de armă izbucnind stradă după stradă și orașe lovite de bombardamente de artilerie. Armata ucraineană a declarat duminică că a continuat să consolideze estul pe fondul unor atacuri grele și în timp ce Rusia își continuă ofensiva de două săptămâni în centrul industrial al țării - turnând mai multe arme și echipamente militare. Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni la televiziunea ucraineană că forțele rusești au devastat sate de-a lungul liniilor de front din regiune și apoi au înaintat.

Huiduit de pacifiști, cancelarul abandonează proverbialul calm Foto: Bundesregierung
Eveniment

Huiduit de pacifiști, cancelarul abandonează proverbialul calm

Huiduit de pacifiști, cancelarul Germaniei abandonează proverbialul său calm: Olaf Scholz le-a strigat celor care contestau decizia de a trimite arme Ucrainei că este cinic să le ceri ucrainenilor să se apere fără arme. Incidentul a avut loc la Düsseldorf, la un miting de 1 Mai. Huiduit de pacifiști, cancelarul abandonează proverbialul calm Scholz este celebru pentru calmul său, iar conferințele sale de presă au devenit cunoscute pentru plictiseala pe care o resimt jurnaliștii. „Cu tonuri blânde și o voce monotonă, cancelarul Olaf Scholz (SPD) nu a ajuns departe la mitingul Confederației Sindicatelor Germane (DGB) de la Düsseldorf. S-a simțit obligat să țipe, confruntat cu un val de proteste. Unii văd politica sa față de Ucraina ca fiind prea ezitantă, în timp ce alții văd livrarea de tancuri, recent decisă, ca o cale directă către un al treilea război mondial. Vechiul slogan „Facem pace fără arme” a răsunat. Iar Scholz nu a fost de acord”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Respect pacifismul, respect toate atitudinile, dar unui cetățean al Ucrainei trebuie să i se pară cinic să i se spună să se apere fără arme de agresiunea lui Putin”, a spus cancelarul Germaniei. Foto: Facebook Bundesregierung Însă argumentul său nu pare să fi convins și, pe fundal, se aud în continuare strigătele protestatarilor. Germany's chancellor confronting anti-war protestors on May 1: "I respect every kind of pacifism. I respect every opinion. But it must seem cynical to a citizen of Ukraine when he's told he must defend himself against Putin's aggression without weapons. Those days are over." https://t.co/Ng77cs0Ve4— Franz-Stefan Gady (@HoansSolo) May 2, 2022 Germanii, reticenți cu furnizarea de tancuri Parlamentul german a adoptat joi cu o majoritate largă un proiect de lege ce prevede livrări de armament greu, inclusiv tancuri cu muniţie antiaeriană, către Ucraina. Populația Germaniei, pe de altă parte, nu mai sprijină livrările de arme grele așa cum o făcea la începutul lunii: în sondajul de opinie lunar Deutschlandtrend, efectuat de institutul infratest dimap la solicitarea postului public ARD și a ziarului "Die Welt", doar 45% din cei chestionați s-au mai pronunțat în favoarea furnizării de tancuri Ucrainei - în urmă cu câteva săptămâni, 55% dintre respondenți se declaraseră în favoarea acestei măsuri, scrie Deutsche Welle. Citește și: VIDEO Propaganda rusă amenință Marea Britanie cu un atac nuclear care va transforma țara într-un deșert radioactiv: „Boris, Marea Britanie nu va mai exista”

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Eveniment

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului. Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 2 mai 2022 cuprind aproximativ: 23.800 (+300) militari1.048 (+22) tancuri2.519 (+48) vehicule blindate de luptă459 (+8) sisteme de artilerie152 (+1) lansatoare de rachete multiple80 (+0) unități de echipamente de apărare aeriană194 (+2) avioane155 (+0) elicoptere1.824 (+28) unități de echipamente auto și rezervoare de combustibil8 (+0) nave/ambarcațiuni271 (+26) UAV operaționale-tactice38 (+6) unități de echipamente speciale84 (+0) rachete de croazieră În 1 mai, trupele rusești au suferit cele mai dramatice pierderi pe frontul de la Izium. În aproape nouă săptămâni de război în Ucraina, Rusia a pierdut la fel de mulți militari cât în cei 9 ani de război în Afganistan, potrivit Ukrinform. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” https://twitter.com/UAWeapons/status/1521047600065036291 Războiul sovietic din Afganistan a început în 1979 și a luat sfârșit în 1989. Aproximativ 14.500 de soldați sovietici au murit atunci. Peste 300 de ofițeri ruși ar fi fost uciși în Ucraina, potrivit datelor publice analizate de site-ul de știri independent din Rusia Mediazona, citat de The Moscow Times.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Moldova, următoarea victimă a lui Putin

Moldova, următoarea victimă a lui Putin. Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova, iar mai multe "indicii" arată că într-un viitor apropiat este posibil un atac asupra acestei foste republici sovietice, afirmă surse militare ucrainene citate de cotidianul britanic The Times, preluat luni de EFE. Moldova, următoarea victimă a lui Putin Dacă o astfel de incursiune ar avea succes, ea le-ar permite forţelor ruse să pătrundă în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, dinspre vest, adaugă The Times. "Credem că la Kremlin a fost luată deja decizia de a ataca Republica Moldova. Soarta Republicii Moldova este crucială. Dacă ruşii încep să obţină controlul, din punct de vedere militar suntem un obiectiv mai uşor (de cucerit - n.r.) şi ameninţarea la adresa Ucrainei va fi existenţială", a declarat pentru cotidianul britanic o sursă militară ucraineană, potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Tensiunile au sporit în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, după o serie de explozii misterioase atribuite "teroriştilor". Analiştii occidentali cred că obiectivul Kremlinului este de a crea o legătură terestră dinspre Rusia de-a lungul întregii coaste a Ucrainei către Transnistria, tăind accesul Ucrainei la Marea Neagră, scrie The Times. Potrivit unei surse militare, serviciile de informaţii ucrainene atrag atenţia asupra activităţii de la aerodromul principal din Tiraspol, "capitala" Transnistriei, ceea ce sugerează că ruşii se pregătesc pentru conflict, cu avioane de transport Iliuşin-76 şi, posibil, elicoptere care ar urma să ajungă aici. Potrivit funcţionarilor occidentali, circa 1.500 militari ruşi ar fi staţionaţi în Transnistria. Rusia ar putea crea un "pretext" pentru a interveni în Republica Moldova care să se suprapună cu defilarea de 9 mai, când ruşii sărbătoresc Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea naziştilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Bombardamente pe aerodromul din Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc

Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc. Răspunsul Germaniei faţă de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost ezitant în comparaţie cu cel al altor state europene, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba pentru publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată duminică de agenţia DPA. Ucraina cere embargo UE pe petrolul rusesc Berlinul trebuie "să-şi asume un rol de prim plan în Europa, mai ales în chestiuni de politică estică", a indicat ministrul ucrainean de externe, precizând că acest lucru trebuie să fie valabil atât în ce priveşte livrările de arme către Ucraina, cât şi în privinţa sancţiunilor contra Rusiei sau acordării statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Pe ansamblu, spune Kuleba, Ucraina speră că guvernul german va lua "decizii curajoase, vizionare". Conform ministrului ucrainean, dacă preşedintele rus Vladimir Putin câştigă războiul "Europa nu se va bucura de stabilitate şi securitate decenii de acum înainte". În schimb, mai susţine Kuleba, dacă Ucraina iese victorioasă din acest război, aceasta va consolida Europa pentru viitor. Amenințarea cu armele nucleare, mai eficientă decât folosirea Comentând referirile ameninţătoare ale Rusiei asupra armelor nucleare, ministrul ucrainean a spus: "Aici este unde Rusia, unde regimul unui nebun aflat la cârmă, trebuie oprită. Pentru Putin, armele nucleare sunt cele mai eficiente înainte de a fi folosite. Ameninţarea este mai eficientă decât folosirea armelor". Ministrul Kuleba a postat duminică pe Twitter un mesaj în care afirmă că a avut o discuţie telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, căruia i-a spus că următorul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei "trebuie să includă un embargo asupra petrolului", relatează CNN. În aceeaşi discuţie, mai notează ministrul ucrainean, acesta a "subliniat că nu poate exista nicio alternativă la acordarea statutului de candidată la UE pentru Ucraina".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră