De la junglă la internet: un trib izolat din pădurea amazoniană descoperă lumea digitală
Trib izolat, fascinat de lumea digitală. Odinioară complet izolați în pădurea amazoniană, membrii tribului Korubo din valea Javari, Brazilia, sunt astăzi conectați la internet, folosesc telefoane mobile și cumpără produse de la oraș. Trib izolat, fascinat de lumea digitală Tot mai mulți Korubo își doresc panouri solare și acces permanent la internet. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Vrem Starlink pentru a putea afla cum se simt rudele duse la spital”, spune Txitxopi, unul dintre liderii comunității. Două dintre cele patru sate Korubo au deja conexiune online permanentă, iar telefoanele mobile au devenit indispensabile. De la vase din lut la tigăi din metal Xuxu, un bărbat Korubo, își amintește cum înainte mâncarea era gătită în cazane de ceramică fabricate în pădure. Astăzi, tigăile din metal aduse de „oamenii albi” sunt mult mai dorite. La Tabatinga, orașul cel mai apropiat, vine frecvent pentru îngrijiri medicale și cumpărături. O comunitate în tranziție Comunitatea Korubo numără în prezent 127 de persoane stabilite în patru sate, după contactele oficiale din 1996, 2014 și 2015. Inițial, zona fusese ocupată de exploatatori de cauciuc și tăietori de lemne, iar Korubo au rezistat cu bastoane din lemn de palmier – unică formă de apărare în regiune, fără arcuri sau săgeți. Un trecut violent: atacuri reciproce și pierderi de vieți Între 1965 și 1997, Korubo au ucis 25 de intruși. La rândul lor, familiile indigene au fost urmărite și atacate în repetate rânduri. Funai, agenția națională pentru popoare indigene, a intervenit abia în anii ’90, stabilind primul contact pentru a preveni extincția grupului. Orașul atrage, dar aduce și boli Mulți Korubo ajung astăzi la Tabatinga chiar și pentru probleme medicale minore. Medicul Lucas Albertoni avertizează asupra pericolelor: gripa, pneumonia, diareea și deshidratarea au provocat moartea a patru bebeluși Korubo în ultimul an. „Ei nu sunt fragili biologic, dar nu au memorie imunologică pentru bolile noastre”, explică el. Intervenția statului, fără succes După contact, autoritățile au trimis produse de bază – baterii, săpun, macete, lanterne. Dar cererea s-a extins rapid. Cu ajutorul salariilor plătite de stat și a ajutoarelor, Korubo cumpără astăzi bărci, orez, paste, biscuiți și telefoane mobile. Banii sunt recunoscuți prin animalele ilustrate pe bancnote: „Jaguarul” de pe bancnota de 50 de reali e un reper uzual în tranzacții. Între păstrarea tradițiilor și atracția orașului Tinerii Korubo devin din ce în ce mai puțin interesați de vânătoare și agricultură. Luisa Suriani, profesoară în satele Korubo, respinge ideea că tribul a fost „poluat” de modernitate. „Viața lor este vibrantă”, spune ea. Femeile îngrijesc copiii cu gesturi pline de semnificație, bărbații râd și beau tatxi – băutură tradițională din scoarță de copac, iar uneori se plânge pierderea unui maimuțoi de companie ca pe un membru de familie. Dependență de cei care odinioară i-au vânat Sydney Possuelo, fost lider Funai, atrage atenția asupra dependenței periculoase care s-a creat: „Acum depind de cei care înainte i-au ucis, le-au luat pământul, le-au vânat femeile.” El avertizează că statul ar trebui să păstreze distanța față de grupurile încă necontactate.
