Secretul protecției la cutremur a Catedralei Naționale, dezvăluit de consilierul Patriarhului
Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a dezvăluit cele mai mari provocări tehnice întâmpinate în realizarea Catedralei Naționale. Primele provocări: săparea fundației la 24 de metri adâncime „Cea mai mare parte din rezolvări le-am simțit ca pe un semn al prezenței divine, care ne-a ajutat să depășim problemele mari ale șantierului într-un mod aproape miraculos”, a declarat acesta. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Dificultățile au început încă din etapa de fundație, când s-a săpat la o adâncime de 24 de metri. Pentru a evita prăbușirea pereților, groapa a trebuit ranforsată cu beton armat, proces care necesita o cantitate uriașă de oțel. „Costa foarte mult, dar după mai multe studii și teste am reușit să reducem un nivel din cele patru prevăzute, economisind sume importante. A fost o mare încercare, dar și o mare izbândă inginerească”, a explicat Părintele Crîngașu. Fundația include cinci grinzi uriașe de beton armat, fiecare de 6 metri înălțime și 130 de metri lungime – o realizare de proporții în domeniul construcțiilor. Hidroizolație din plumb: o soluție tradițională cu durabilitate milenară Ultima etapă a fundației a adus o altă provocare – hidroizolația. Testele de laborator au arătat că foliile moderne oferă o durabilitate de aproximativ 60 de ani, insuficientă pentru o construcție gândită să dăinuie milenii. „Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, așa că am ales o soluție curajoasă și verificată de mii de ani: hidroizolația cu folie de plumb”, a explicat consilierul patriarhal. Sudura în plumb este extrem de complexă, însă echipa a reușit să finalizeze lucrările impecabil: „Am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”, a subliniat Părintele Crîngașu. Soluție unică pentru protecția la cutremur Cea mai spectaculoasă inovație tehnică a fost însă soluția de protecție seismică. Clădirile foarte mari, precum Catedrala Națională, necesită în mod normal rosturi seismice pentru a permite mișcarea independentă a structurilor. „Noi nu puteam tăia catedrala în mai multe segmente, așa că am conceput o soluție inginerească nouă, care asigură stabilitatea fără rosturi seismice”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu. Rezultatul a depășit așteptările: la un cutremur major, o clădire de aceleași dimensiuni ar avea o mișcare verticală de 120 cm, în timp ce Catedrala ar oscila doar 30 cm – de patru ori mai puțin. Montarea clopotelor și adaptarea structurii Turnului Clopotniță O altă etapă dificilă a fost pregătirea Turnului Clopotniță pentru instalarea celor șase clopote, dintre care cel principal cântărește peste 25 de tone și sună în gama Do. „Efectele vibrațiilor produse de dangătul clopotelor pot afecta pereții, așa că a trebuit să regândim întreaga structură de rezistență. A fost o muncă dificilă, dar necesară”, a declarat consilierul patriarhal. Catedrala Națională deține, astfel, cel mai mare clopot cu balans din Europa. „Utilizarea lui în timpul slujbelor ne-a adus și mari provocări, dar și o mare bucurie”, a adăugat acesta. Continuarea lucrărilor: apel la implicare și solidaritate Părintele Nicolae Crîngașu a vorbit și despre dificultățile financiare care au întârziat finalizarea lucrărilor. „De multe ori am început lucrările fără să știm dacă vom avea bani pentru continuare. Nu am vrut să comitem păcatul neplății muncitorilor. Dacă am fi avut un buget sigur, Catedrala ar fi fost gata de doi ani”, a mărturisit el.
