sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

surse

7 articole
Internațional

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare

Negocierea bugetului Uniunii Europene pentru 2028–2034 presupune stabilirea veniturilor care vor susține cheltuielile comune. Agricultura, dezvoltarea regională, cercetarea și securitatea concurează pentru resurse, iar următorul exercițiu va include obligații legate de finanțarea redresării după pandemie. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare. Miza este împărțirea costurilor între bugetele naționale și veniturile colectate prin mecanisme europene, concomitent cu menținerea controlului asupra utilizării fondurilor.  Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan a insistat că Parlamentul European are o poziție unitară și fermă pe acest subiect. De unde provin veniturile actuale Bugetul european este finanțat în principal prin patru categorii de resurse: taxe vamale, contribuții calculate pe baza TVA, contribuții raportate la venitul național brut și contribuții asociate deșeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. Potrivit Consiliului, resursele proprii reprezintă peste 90% din veniturile bugetului UE. Există și alte încasări, precum amenzi aplicate companiilor pentru încălcarea regulilor de concurență.  Contribuția bazată pe venitul național brut acoperă diferența dintre cheltuielile bugetare și celelalte venituri. Dacă o sursă suplimentară nu este aprobată, necesarul de finanțare nu dispare. El trebuie compensat prin alte venituri sau prin ajustarea cheltuielilor. Acest mecanism explică de ce negocierile despre nivelul fondurilor și cele despre proveniența banilor sunt strâns legate. O resursă proprie europeană poate proveni din transferarea unei părți a veniturilor deja colectate național sau dintr-un mecanism nou. Denumirea nu înseamnă automat că fiecare cetățean va primi o obligație fiscală directă către Bruxelles. Efectul concret depinde de baza de calcul, de entitatea care plătește și de deciziile prin care mecanismul este introdus. În forma actuală, numeroase contribuții sunt vărsate de statele membre. Cele cinci surse propuse de Comisie Pachetul Comisiei prevede cinci resurse noi. Prima ar transfera bugetului UE o parte din veniturile sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii, ETS1. A doua ar proveni din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, CBAM. Comisia estimează venituri medii anuale de aproximativ 9,6 miliarde, respectiv 1,4 miliarde de euro, în prețurile anului 2025. Acestea sunt estimări pentru propuneri aflate în negociere.  A treia resursă ar fi calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electrice și electronice necolectate, cu un venit estimat la aproximativ 15 miliarde de euro anual. A patra ar fi legată de accizele pe tutun, cu aproximativ 11,2 miliarde. A cincea, denumită CORE, ar presupune o contribuție anuală a companiilor mari vizate de sistem, cu o cifră de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro; estimarea este de aproximativ 6,8 miliarde anual. Prezentarea Comisiei indică aproximativ 58,5 miliarde de euro pe an pentru întregul pachet de venituri, exprimat în prețurile anului 2025. Totalul include și ajustări ale resurselor existente, astfel că nu trebuie confundat cu suma exclusivă a celor cinci categorii noi. Pentru bugetele naționale, rezultatul urmărit este limitarea presiunii generate de contribuțiile bazate pe venitul național brut.  Estimările de venit sunt medii pentru un interval de șapte ani. Ele nu înseamnă că aceeași sumă va fi încasată în fiecare exercițiu sau că toate mecanismele vor fi aprobate exact în forma inițială. Pentru compararea propunerilor trebuie păstrate aceleași prețuri de referință și același perimetru al veniturilor. O modificare a bazei de calcul poate schimba atât încasările europene, cât și distribuția contribuțiilor între state sau între entitățile vizate. În consecință, evaluarea pachetului presupune examinarea fiecărui mecanism, nu numai a totalului anunțat. Veniturile legate de emisii, de colectarea deșeurilor ori de activitatea companiilor au baze distincte. Obiectivul finanțării comune trebuie transpus în reguli de calcul și colectare care pot fi aplicate și verificate. Rambursarea finanțării din perioada pandemiei NextGenerationEU a permis Uniunii să împrumute bani pentru redresarea economică. Comisia indică anul 2028 pentru începerea rambursării împrumuturilor alocate instrumentului, pe un orizont care se întinde până în 2058. Componenta acordată statelor sub formă de împrumuturi trebuie diferențiată de finanțarea nerambursabilă susținută prin bugetul european. O subvenție pentru beneficiar poate fi finanțată printr-o datorie contractată la nivelul Uniunii.  Această distincție explică solicitarea PPE pentru venituri suplimentare. În poziția sa bugetară, grupul leagă noile resurse atât de acoperirea obligațiilor financiare, cât și de păstrarea capacității de finanțare a politicilor comune. Obiectivul politic este ca rambursarea datoriei să nu reducă automat resursele disponibile pentru programe și nici să se traducă integral în contribuții naționale mai mari. Cine poate aproba noile venituri Procedura pentru resursele proprii este diferită de cea pentru cadrul financiar. Decizia privind resursele necesită unanimitate în Consiliu, consultarea Parlamentului European și aprobarea fiecărui stat membru conform cerințelor sale constituționale. Pentru regulamentul CFM (Cadrul Financiar Multianual - n.r.), Consiliul decide tot în unanimitate, dar Parlamentul trebuie să își dea consimțământul. Prin urmare, sprijinul unui grup parlamentar nu poate introduce singur o nouă sursă de venit.  Parlamentul susține diversificarea veniturilor și a propus examinarea unor alternative dacă pachetul Comisiei nu obține acordul necesar. Acestea includ o contribuție pentru serviciile digitale, una pentru jocurile de noroc online și o prelevare legată de câștigurile din criptoactive. Sunt opțiuni politice pentru negociere, fără a echivala cu obligații fiscale deja aplicabile contribuabililor din România.  Controlul cheltuielilor și protejarea beneficiarilor Un buget mai mare presupune și reguli verificabile privind utilizarea banilor. Regulamentul european de condiționalitate permite măsuri atunci când încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă grav să afecteze, într-un mod suficient de direct, buna gestiune financiară ori interesele financiare ale UE. Comisia poate propune măsuri proporționale, iar Consiliul decide. Mecanismul urmărește protecția bugetului, în condițiile stabilite de legislație.  Comisia precizează că beneficiarii finali își păstrează dreptul la plățile datorate, iar statul vizat trebuie să continue să le achite. Distincția este relevantă pentru un student, o întreprindere sau o organizație care respectă condițiile finanțării. Responsabilitatea autorităților pentru încălcări nu anulează automat obligațiile acestora față de beneficiari. Protecția respectivă nu înlocuiește verificarea eligibilității fiecărui proiect. Curtea de Conturi Europeană avertizează, în analiza sa din aprilie 2026, că neaprobarea noilor venituri ar crea un deficit de finanțare care ar impune contribuții naționale mai mari sau obiective bugetare reduse. Curtea identifică și riscuri privind trasabilitatea cheltuielilor și măsurarea rezultatelor. Așadar, adoptarea unui mecanism de venit trebuie însoțită de posibilitatea de a verifica ce rezultate produce finanțarea publică.  Pentru contribuabili, evaluarea viitorului buget depinde de legătura dintre sursa banilor, regulile programelor și rezultatele obținute. Un mecanism nou poate reduce necesarul contribuțiilor naționale, dar presupune propriile costuri și condiții. Dezbaterea parlamentară include tocmai cerințe privind transparența și controlul democratic. Forma finală va rezulta din acordul instituțiilor și al statelor membre, nu din simpla publicare a propunerilor.  Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

Cine va finanța bugetul european și cum vor fi protejați banii publici. Grupul PPE susține introducerea unor resurse proprii suplimentare
Ayatollahul Mojtaba Khamenei, desfigurat și cu răni grave la membre, dar lucid, potrivit unor apropiați
Internațional

Ayatollahul Mojtaba Khamenei, desfigurat și cu răni grave la membre, dar lucid, potrivit unor apropiați

Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, se află în continuare în proces de recuperare după rănile grave suferite în atacul aerian care i-a ucis tatăl, pe Ali Khamenei. Informațiile au fost publicate de Reuters, care citează surse apropiate cercului ayatollahului. Răni grave la față și picioare Potrivit celor trei surse citate, Mojtaba Khamenei ar fi suferit leziuni severe la nivelul feței, aceasta fiind descrisă ca desfigurată, dar și răni grave la unul sau ambele picioare. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești În ciuda gravității acestora, liderul iranian, în vârstă de 56 de ani, este conștient și în curs de recuperare. Implicat în decizii majore, în ciuda stării de sănătate Două dintre sursele apropiate susțin că ayatollahul participă activ la conducerea statului. Acesta ar lua parte la întâlniri cu oficiali de rang înalt prin intermediul conferințelor audio și ar fi implicat în deciziile esențiale, inclusiv cele legate de conflictul militar și negocierile cu Statele Unite. Unde se află liderul suprem? Un mister total Locația exactă a lui Mojtaba Khamenei rămâne necunoscută. De la preluarea puterii, pe 8 martie, acesta nu a apărut public și nici în înregistrări video. Comunicarea oficială s-a limitat la mesaje scrise atribuite acestuia. Mai mult, autoritățile iraniene nu au emis comunicate oficiale privind starea sa de sănătate. Singura referire publică a venit din partea unui prezentator al televiziunii de stat, care l-a descris drept „janbaz” – termen utilizat pentru persoanele grav rănite în război. Posibilă apariție publică în următoarele luni Una dintre surse afirmă că imagini recente cu liderul suprem ar putea fi făcute publice în următoarea perioadă, posibil în una sau două luni. De asemenea, nu este exclusă o apariție publică, însă aceasta va depinde strict de evoluția stării sale de sănătate și de condițiile de securitate. Declarațiile SUA confirmă gravitatea rănilor Relatările despre starea lui Mojtaba Khamenei coincid cu declarațiile făcute pe 13 martie de Pete Hegseth, secretarul american al apărării. Acesta a afirmat că liderul iranian este „rănit și probabil desfigurat”, existând inclusiv posibilitatea să-și fi pierdut un picior. Atacul care a declanșat războiul În dimineața zilei de 28 februarie, prima zi a conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, Mojtaba Khamenei se afla într-un complex din Teheran, unde tatăl său găzduia o întâlnire cu oficiali politici și militari. Complexul a fost ținta unui bombardament masiv al aviației israeliene, un atac surpriză care a marcat începutul războiului. În urma acestuia, Ali Khamenei, mai mulți membri ai familiei sale și zeci de oficiali iranieni și-au pierdut viața.

Ultima configurație a Guvernului Bolojan, potrivit surselor politice. Nu lipsesc nume din actualul Executiv
Politică

Ultima configurație a Guvernului Bolojan, potrivit surselor politice. Nu lipsesc nume din actualul Executiv

Guvernul Bolojan prinde contur (surse politice). Ultima variantă de lucru privind componența viitorului Guvern condus de Ilie Bolojan a fost conturată, potrivit unor surse politice. Cabinetul ar putea include trei vicepremieri, dintre care doar unul va deține și portofoliu. Nu lipsesc nume din actualul Executiv, ceea ce sugerează o continuitate parțială în noua echipă guvernamentală. Guvernul Bolojan prinde contur (surse politice) Potrivit ultimei configurații analizate, Ionuț Moșteanu (USR) ar urma să ocupe funcția de vicepremier cu portofoliu, fiind nominalizat la Ministerul Apărării. Citește și: Primarul Buzăului: Am fost la o înmormântare într-o comună de munte. Toată lumea lucra la primărie În schimb, pentru Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene există încă incertitudini, cu două nume vehiculate pentru fiecare post. Lista completă a viitorului Guvern Ilie Bolojan Prim-ministru: Ilie Bolojan (PNL) Vicepremieri: Marian Neacșu (PSD) – fără portofoliu (membru al fostului guvern) Tanczos Barna (UDMR) – fără portofoliu (membru al fostului guvern) Ionuț Moșteanu (USR) – vicepremier și ministru al Apărării Miniștrii propuși pe portofolii cheie Interne: Cătălin Predoiu (PNL) – prezent și în fostul guvern Finanțe: Marcel Boloș / Alexandru Nazare (PNL) – Boloș, deja ministru în exercițiu Justiție: Radu Marinescu (PSD) – ministru actual Externe: Oana Țoiu (USR) Transporturi: Ciprian Șerban (PSD) Dezvoltare regională: Cseke Attila (UDMR) – în funcție și anterior Educație: Daniel David (PNL) – deja ministru Sănătate: Alexandru Rogobete (PSD) Muncă: Petre Florin Manole (PSD) Economie: Radu Miruță (USR) Energie: Bogdan Ivan (PSD) – membru al guvernului anterior Fonduri Europene: Marcel Boloș / Sebastian Burduja (PNL) – ambii activi anterior Agricultură: Sorin Moise (PSD) Mediu: Diana Buzoianu (USR) Cultură: Demeter András István (UDMR)

Departamentul de Stat al SUA neagă știrea Bloomberg: nu există nici o susținere de la Washington pentru Călin Georgescu - surse
Politică

Departamentul de Stat al SUA neagă știrea Bloomberg: nu există nici o susținere de la Washington pentru Călin Georgescu - surse

Departamentul de Stat al SUA neagă știrea Bloomberg: nu există nici o susținere de la Washington pentru Călin Georgescu, afirmă surse politice. Mesajul a fost transmis pe canale diplomatice către autoritățile române. Citește și: Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina Departamentul de Stat neagă știrea Bloomberg UPDATE: Ministerul român de Externe a respins, într-un comunicat remis miercuri, informaţiile publicate de Bloomberg potrivit cărora Administraţia Trump îi presează pe oficialii români să permită candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. „În interacţiunile bilaterale cu oficiali ai Administraţiei SUA nu au existat niciun fel de discuţii sau intervenţii în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”, a arătat MAE.  Agenția de presă Bloomberg a scris, azi, că SUA solicită României să îi permită candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai.  Autoritățile române sunt sub presiune intensă din partea administrației președintelui Donald Trump, care vrea să se asigure că un „candidat de extremă dreapta” va putea participa la alegerile din luna mai, a susținut Bloomberg.  Oficialii americani care au avut întâlniri private cu omologii români în ultimele zile s-au concentrat aproape exclusiv pe vot, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu, scrie Bloomberg, care citează persoane familiare cu discuțiile, care au refuzat să fie identificate. Insistența echipei Trump asupra crizei politice din România a fost pusă în evidență de vicepreședintele JD Vance, care a criticat România pentru anularea alegerilor prezidențiale anul trecut, în discursul său de săptămâna trecută de la Conferința de Securitate de la Munchen.

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica
Politică

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica. El arată că doar datele exit-poll-urilor de la 22.30 - deci nu primele date, de la 21.00 - vor fi relevante, mai ales în condițiile în care se anunță o competiție dură pentru locul II. Citește și: Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan: peste 8% la ora 11.00, cu circa 1,8% sub prezența, în Capitală, la alegerile prezidențiale Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri ar trebui ignorate „DE CE VOI IGNORA AZI PÂNĂ LA ORA 21:00 REZULTATELE PE SURSE Ca unul care a fost implicat la vârf în echipele de coordonare pentru un număr de 7 exit-poll-uri în perioada 2007-2014, eu voi ignora azi cifrele „pe surse” ale exit-poll-urilor până la ora 21:00, când primele estimări ale acestora vor fi difuzate oficial. Iată motivele pentru care fac asta (...): ADMIȚÂND CĂ ASTFEL DE REZULTATE INTERMEDIARE REALE S-AR SCĂPA PE SURSE, ELE NU SUNT RELEVANTE PÂNĂ ÎN JURUL OREI 19:00. De ce? Pentru că, la momente diferite ale zilei, ratele de participare la vot sunt diferite. Sunt diferențe nu doar în privința ratelor de participare (al căror calcul trebuie furnizat de BEC și nu estimate de institute) și a numărului de cazuri/interviuri, ci și din punctul de vedere al profilului socio-demografic și regional al celor care se prezintă la vot în diferite momente ale zilei. În anii anteriori, se spunea că în prima parte a zilei votează vârstnicii și persoanele din mediul rural; după-amiaza și mai ales seara, profilele dominante se schimbau (urban, mai tineri etc.). Chiar dacă aceste rezultate intermediare din prima parte a zilei ar fi reale, ele pot fi “răsturnate” (mai mult sau mai puțin) în a doua parte a zilei prin simpla ieșire preponderentă la vot a alegătorilor cu alte profile, din alte regiuni și medii rezidențiale. CIFRELE PE SURSE DIN EXIT-POLL-URI VOR CIRCULA ÎN BULE SPECIFICE PE SOCIAL MEDIA. (Originea unora dintre aceste cifre se va afla in diverse site-uri de stiri, care si ele au partizanatul lor politic.) Spre exemplu, o persoană tânără, absolventă de facultate, angajată la o multinațională, rezidentă în mediul urban, va vedea probabil pe newsfeed-ul ei de Facebook date care atestă că Lasconi aproape că îl spulberă pe Ciolacu. Un individ de vârstă mijlocie, absolvent de facultate, angajat în mediul privat, din urbanul mare și mediu, va citi probabil în feed-ul din bula lui de Facebook că Ciucă se pregătește să ajungă pe locul unu. O persoană vârstnică, un pensionar din rural, cu nivel mediu de școlaritate, va putea afla cu bucurie de pe Facebook că Marcel Ciolacu a depășit deja 100% din voturi, în bula sa. Emigranții români cu nivele medii și scăzute de școlaritate vor constata în bulele lor că pentru locul unu și doi se bat Simion cu Georgescu. Deci, atenție (și) la bula în care vă aflați. În plus, viața reală e adeseori mult diferită de lumea virtuală a rețelelor de socializare. Vorba aia: Life is elsewhere. Pe românește: viața e complexă și are multe aspecte. ROSTUL ACESTOR STIRI CU REZULTATE PE SURSE DIN EXIT POLL-URI ESTE DE A MOBILIZA ACTIVUL DE PARTID ȘI PE SUSȚINĂTORII UNOR PARTIDE SAU CANDIDAȚI ȘI DE A-I DEMOBILIZA PE SUSȚINĂTORII ADVERSARILOR POLITICI deși nu sunt dovezi empirice (studii stiintifice) că la noi așa ceva a avut efecte semnificative până în prezent”, a explicat Stoica, pe Facebook. Necunoscuta Diaspora El a arătat că chiar și datele de la 21.30 vor putea fi date peste cap de votul din Diaspora, unde nu se fac sondaje la ieșirea de la urne. „Așa cum am mai spus, e posibil ca locurile 2 și 3 să se afle la cvasi-egalitate (în marja de eroare) în exit-poll-uri, iar diferența să fie făcută de voturile ce vor veni din diaspora (...) La 22:30 sau pe acolo, sa aveti la indemina un Extraveral sau Xanax, ceva. Am inteles ca sunt bune si in caz de euforie (sa calmeze omul) si de depresie crunta”, a scris Stoica.

Jurnalistă din Craiova, chemată la procuratură pentru a-și dezvălui, sub jurământ, sursele, după un articol despre „beizadelele” din acest oraș
Eveniment

Jurnalistă din Craiova, chemată la procuratură pentru a-și dezvălui, sub jurământ, sursele, după un articol despre „beizadelele” din acest oraș

O jurnalistă din Craiova, Ana-Maria Gebăilă, a fost chemată la procuratură pentru a-și dezvălui, sub jurământ, sursele, după un articol despre „beizadelele” din acest oraș. Ea a scris pe Facebook că a fost chemată ca martor, întrucât astfel „ești obligat să juri că spui tot ce știi, în vreme ce ca inculpat poți sa refuzi să faci vreo declarație, pentru ca orice spui poate fi folosit împotriva ta”. Jurnalistă din Craiova, la procuratură pentru a-și dezvălui sursele „Când beizadelele din Craiova, și nu numai, umblă drogate și băute la volan, organele scot căpșoarele și răspund cu "da, să trăiți" la smiorcul tăticilor și mămicilor afectați de "tupeul" ziariștilor care își permit să scrie despre evenimentele din oraș. Le fac dosare penale jurnalistilor și le cer, sub jurământ, fiindcă sunt citați ca martori (LOL), să răspundă la întrebări precum: de unde ai avut INFORMAȚIILE? CINE ți le-a DAT? CÂND? sub ce formă? Cercetata penal sunt eu, cu nume și prenume, și toate organele de poliție din galaxie, pentru scurgere de informații, divulgarea de secrete etc. Ce să mai, ca în filme. Cu proști! Un procuror din România, țară membră UE, mă constrânge să îi spun, sub jurământ (la audieri, ca martor ești obligat să juri că spui tot ce știi, în vreme ce ca inculpat poți sa refuzi să faci vreo declarație, pentru ca orice spui poate fi folosit împotriva ta) cine sunt sursele mele jurnalistice. Da', cine, Doamne iartă-mă, ține minte toate bârfele și știrile despre toate mizeriile din Craiova?! Eu, NU. Nu mai băgați presa în dubă pentru cai verzi pe pereți. CEDO, here I come!”, a scris ea, pe Facebook. Gebăilă a mai scris că este „cercetată” pentru aceste infracțiuni. Fiica unui director de regie locală ar fi condus sub influența drogurilor Ea nu precizează care este articolul pentru care este cercetată. Însă, în ianuarie, ea a semnat un articol, în Știri Craiova, în care arăta că „una dintre fiicele directorului general al Regiei de Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, Adinel Ilinca, a fost prinsă circulând la volanul unui autoturism sub influența drogurilor, în timpul unei razii ample a lucrătorilor IPJ Dolj desfășurată sâmbăta trecută în Craiova”. „Tânăra, în vârstă de 24 de ani, conducea în seara de 14 ianuarie, pe Str. Brestei, când a fost oprită de un echipaj de poliție. A fost testată cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv la consumul de metamfetamine. De asemenea, asupra conducătoarei auto a fost găsită și o punguță cu o substanță vegetală de culoare verde și două plicuri în care se afla o substanță pulverulentă de culoare albă, precum și o jumătate de țigară confecționată artizanal”, se arată în articol.

Firea anunță că îl susține pe Budăi: „Ne leagă dorința de a crește calitatea vieții”
Politică

Firea anunță că îl susține pe Budăi: „Ne leagă dorința de a crește calitatea vieții”

Firea anunță că îl susține pe Budăi: ministrul Familiei dezminte informațiile potrivit căror și-ar dori, de fapt, ministerul Muncii. Surse din PSD, citate de ziare.com, afirmau că ea și-ar dori să preia Ministerul Muncii, în contextul în care liberalii cer demisia actualului titular Marius Budăi. Firea ar fi nemulțumită că ministerul său e de rangul doi și a propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l preia de la Marius Budăi. Firea anunță că îl susține pe Budăi Cîteva ore după apariția acestor informații pe surse ea s-a grăbit să le dezmintă, pe Facebook. Citește și: Gabriela Firea ar dori postul de ministru al Muncii, spun surse din PSD „În privința informațiilor “pe surse”, care scriu despre o plecare a mea de la Ministerul Familiei, către Ministerul Muncii, resping categoric aceste dezinformări, reiterez că îl susțin pe colegul meu Marius Budăi și consider că nu a greșit cu nimic în comunicarea publică. Dacă el a deranjat pe cineva, înseamnă că nu și-a făcut decât datoria de a ține cu pensionarii români. Cei care vor să ne destabilizeze acum sunt dintre cei care au fost spectatori pasivi atunci când se amaneta viața românilor prin clauzele secrete din PNRR. Și, în loc să salvăm acum, împreună, ce se mai poate salva, recurg la metodele vechi : dezbină și stăpânește. Nu vor reuși! Suntem o echipă unită pentru că ne leagă dorința de a crește calitatea vieții tuturor românilor. Într-un noian de vorbe, declarații, promisiuni, atacuri, dezinformări, bețe în roate și printre garduri, noi ne vedem de muncă și găsim soluții concrete în domeniile pe care le gestionăm”, a scris Firea pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră